Connect with us

U.E.

Stefan Lofven reales în funcția de premier al Suediei după votul din parlament din această dimineață

Published

on

Parlamentul Suediei i-a înmânat astăzi liderul social-democrat, Stefan Lofven, un al doilea mandat în fruntea guvernului, punând astfel capăt la mai mult de patru luni de impas după scrutininul din 9 septembrie anul trecut care a rezultat într-un parlament fără o majoritate decisivă și care trebuia sprijinită de partidul populist de extremă dreapta, Democrații Suedezi, o formațiune susținătoare a tezei supremației rasei albe, relatează Reuters

Suedia se pregătea pentru eventualitatea unor alegeri anticipate până săptămâna trecută, când Lofven a convenit o înțelegere istorică cu partidele Centrist, Liberal și Verde, reunind astfel partide de centru-dreapta și centru-stânga pentru a împiedica Democrații Suedezi anti-imigrație să capete mai multă putere pe scena politică. Partidul populist a înregistrat un scor de 17,5% în alegerile din septembrie, sprijinul lor fiind întărit de preocupările crescânde ale alegătorilor în ceea ce privește imigrația, pe fondul creșterii împușcărilor și a violențelor în orașele mari.

După câștigarea votului, Lofven declara că:

,,Tot mai multe guverne se bazează pe partide cu o agendă antidemocratică. Dar în Suedia susținem democrația și egalitatea. Suedia a ales o cale diferită.”

Foto: Government.se

Deși Suedia va avea în curând un guvern funcțional care va ține Democrații Suedezi departe de la orice influență asupra agendei, Lofven se confruntă cu alte provocări majore.

Acordul cu Partidul Centrist și Partidul Liberal îi impune lui Lofven să reducă impozitele și să flexibilizeze regulile de pe piața forței de muncă și de închiriere a proprietăților, o schimbare bruscă spre dreapta, care ar putea să înstrăineze mulți dintre suporterii tradiționali ai partidului său.

De asemenea, coaliția reunește partide cu ideologii fundamental opuse, crescând riscul ca guvernul să aibă o durată scurtă de viață.

Centriștii și liberalii – care și-au părăsit partenerii de alianță, moderații și creștin-democrații -, pentru a-i asigura lui Lofven un al doilea mandat, se confruntă cu o reacție dură din partea alegătorilor de centru-dreapta.

“Constelația care a ales acest prim-ministru este unită doar de un singur lucru, o dorință care poate fi pusă sub semnul întrebării din punct de vedere democratic de a exclude alte partide de la a-și exercita influență – să nu permită voturilor lor să conteze”, a declarat liderul Moderaților, Ulf Kristersson.

Lofven a fost sprijinit de 115 parlamentari, în timp ce 153 au votat împotriva sa, iar 77 s-au abținut. Conform legislației suedeze, candidatul devine prim-ministru atâta timp cât majoritatea parlamentului nu votează împotriva sa.

Partidul Stângii din opoziție s-a abținut de la vot conform anunțului făcut după nominalizarea lui Lofven de către Riksdag – asemeni Centrișilor și liberalilor – deoarece a dorit ca Lofven să fie reinstalat în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, Stânga nu îi va ușura mandatul lui Lofven, avertizând că îi vor provoca parlament dacă agenda sa se va concentra prea mult pe măsuri de dreapta.

Renumirea lui Stefan Lofven în funcția de premier a atras o primă reacție de la Bruxelles. Într-un comunicat din această dimineață al serviciului de presă al Consiliului European, Președintele Donald Tusk îl felicită pe Lofven pentru cel de-al doilea mandat, într-o scrisoare adresată acestuia. Conținutul scrisorii este redat integral mai jos:

,,Doresc să vă felicit pentru aprobarea dvs. în calitate de prim-ministru al Suediei.

Vă doresc un nou termen de succes, sunt convins că veți menține rolul important al țării dvs. în păstrarea unității Uniunii Europene și în a face față în mod proactiv sarcinilor comune. Atingerea unor rezultate pozitive, inclusiv asupra Brexit, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi stoparea migrației ilegale, creșterea securității, prevenirea schimbărilor climatice și consolidarea rolului UE într-o lume în schimbare, vor necesita eforturi și hotărâri comune.

Având în vedere aceste provocări, sunt încântat să mă pot baza pe capacitatea dvs. de a conduce și pe cooperarea noastră excelentă.

Aștept cu nerăbdare să vă văd la următoarea noastră reuniune a Consiliului European.”

 

De asemenea, o altă reacție a venit din partea Președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care l-a felicitat pe Stefan Lofven pentru votul de confirmare în funcția de premier atât printr-o scrisoare oficială, cât și printr-o postare pe Twitter în care îi transmite dorința sa pentru ,,continuarea excelentei cooperări cu acesta în domeniile de interes comun, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, migrație, Piață Comună și dimensiunea socială a Uniunii Europene.”

 

Citiți și Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

U.E.

Premierul Albaniei, mesaj în italiană: ”În acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”

Published

on

© Print Screen - Edi Rama video

Premierul Albaniei, Edi Rama, s-a alăturat Italiei în lupta cu pandemia și a trimis o echipă medicală albaneză formată din 30 de medici și asistente, relatează Euronews.

Discursului premierului albanez a fost preluat pe pagina de Facebook a premierului italian, Giuseppe Conte, în semn de mulțumire.

”Astăzi suntem cu toții italieni, iar în acest război nimeni nu poate învinge singur, suntem alături de surorile și frații noștri italieni”, a transmis emoționat premierul albanez.

Albania a trimis o echipă de 30 de medici și asistente în Italia, țara cea mai afectată din Europa, pe fondul pandemiei COVID-19. Medicii albanezi vor merge în regiunea Lombardia din Italia “pentru a-și ajuta colegii italieni”, a mai spus Rama.

Să nu uităm că în luna noiembrie a anului 2019, Albania a trecut prin momente dificile după ce a fost afectată de un cutremur de 6.3 grade pe scara richter, perioadă în care au murit 51 de persoane, alte 900 au fost rănite, iar ajutorul Uniunii Europene nu a întârziat să apară.

Echipe din Italia, România și Grecia au fost alături de autoritățile din Albania, iar Uniunea Europeană împreună cu donatorii  internaționali au strâns și au donat Albaniei 1.15 miliarde de euro pentru reconstrucția de după cutremur.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending