Connect with us

U.E.

Stefan Lofven reales în funcția de premier al Suediei după votul din parlament din această dimineață

Published

on

Parlamentul Suediei i-a înmânat astăzi liderul social-democrat, Stefan Lofven, un al doilea mandat în fruntea guvernului, punând astfel capăt la mai mult de patru luni de impas după scrutininul din 9 septembrie anul trecut care a rezultat într-un parlament fără o majoritate decisivă și care trebuia sprijinită de partidul populist de extremă dreapta, Democrații Suedezi, o formațiune susținătoare a tezei supremației rasei albe, relatează Reuters

Suedia se pregătea pentru eventualitatea unor alegeri anticipate până săptămâna trecută, când Lofven a convenit o înțelegere istorică cu partidele Centrist, Liberal și Verde, reunind astfel partide de centru-dreapta și centru-stânga pentru a împiedica Democrații Suedezi anti-imigrație să capete mai multă putere pe scena politică. Partidul populist a înregistrat un scor de 17,5% în alegerile din septembrie, sprijinul lor fiind întărit de preocupările crescânde ale alegătorilor în ceea ce privește imigrația, pe fondul creșterii împușcărilor și a violențelor în orașele mari.

După câștigarea votului, Lofven declara că:

,,Tot mai multe guverne se bazează pe partide cu o agendă antidemocratică. Dar în Suedia susținem democrația și egalitatea. Suedia a ales o cale diferită.”

Foto: Government.se

Deși Suedia va avea în curând un guvern funcțional care va ține Democrații Suedezi departe de la orice influență asupra agendei, Lofven se confruntă cu alte provocări majore.

Acordul cu Partidul Centrist și Partidul Liberal îi impune lui Lofven să reducă impozitele și să flexibilizeze regulile de pe piața forței de muncă și de închiriere a proprietăților, o schimbare bruscă spre dreapta, care ar putea să înstrăineze mulți dintre suporterii tradiționali ai partidului său.

De asemenea, coaliția reunește partide cu ideologii fundamental opuse, crescând riscul ca guvernul să aibă o durată scurtă de viață.

Centriștii și liberalii – care și-au părăsit partenerii de alianță, moderații și creștin-democrații -, pentru a-i asigura lui Lofven un al doilea mandat, se confruntă cu o reacție dură din partea alegătorilor de centru-dreapta.

“Constelația care a ales acest prim-ministru este unită doar de un singur lucru, o dorință care poate fi pusă sub semnul întrebării din punct de vedere democratic de a exclude alte partide de la a-și exercita influență – să nu permită voturilor lor să conteze”, a declarat liderul Moderaților, Ulf Kristersson.

Lofven a fost sprijinit de 115 parlamentari, în timp ce 153 au votat împotriva sa, iar 77 s-au abținut. Conform legislației suedeze, candidatul devine prim-ministru atâta timp cât majoritatea parlamentului nu votează împotriva sa.

Partidul Stângii din opoziție s-a abținut de la vot conform anunțului făcut după nominalizarea lui Lofven de către Riksdag – asemeni Centrișilor și liberalilor – deoarece a dorit ca Lofven să fie reinstalat în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, Stânga nu îi va ușura mandatul lui Lofven, avertizând că îi vor provoca parlament dacă agenda sa se va concentra prea mult pe măsuri de dreapta.

Renumirea lui Stefan Lofven în funcția de premier a atras o primă reacție de la Bruxelles. Într-un comunicat din această dimineață al serviciului de presă al Consiliului European, Președintele Donald Tusk îl felicită pe Lofven pentru cel de-al doilea mandat, într-o scrisoare adresată acestuia. Conținutul scrisorii este redat integral mai jos:

,,Doresc să vă felicit pentru aprobarea dvs. în calitate de prim-ministru al Suediei.

Vă doresc un nou termen de succes, sunt convins că veți menține rolul important al țării dvs. în păstrarea unității Uniunii Europene și în a face față în mod proactiv sarcinilor comune. Atingerea unor rezultate pozitive, inclusiv asupra Brexit, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi stoparea migrației ilegale, creșterea securității, prevenirea schimbărilor climatice și consolidarea rolului UE într-o lume în schimbare, vor necesita eforturi și hotărâri comune.

Având în vedere aceste provocări, sunt încântat să mă pot baza pe capacitatea dvs. de a conduce și pe cooperarea noastră excelentă.

Aștept cu nerăbdare să vă văd la următoarea noastră reuniune a Consiliului European.”

 

De asemenea, o altă reacție a venit din partea Președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care l-a felicitat pe Stefan Lofven pentru votul de confirmare în funcția de premier atât printr-o scrisoare oficială, cât și printr-o postare pe Twitter în care îi transmite dorința sa pentru ,,continuarea excelentei cooperări cu acesta în domeniile de interes comun, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, migrație, Piață Comună și dimensiunea socială a Uniunii Europene.”

 

Citiți și Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului

Alexandra Loy este redactor și specialist în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE va începe în curând negocierile cu Parlamentul privind programul InvestEU, cel mai amplu cadru financiar de investiții de până acum, pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă

Published

on

UE își consolidează oferta financiară menită să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă în Uniune într-un mod mai eficace, anunță Consiliul într-un comunicat. 

Reprezentanții permanenți ai statelor membre la UE au aprobat poziția Consiliului cu privire la o propunere a Comisiei de a reuni într-un singur program cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Acest acord nu include aspectele bugetare și nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027. Pentru Președinția română, poziția convenită astăzi va constitui baza pentru negocierile sale cu Parlamentul European, prevăzute să înceapă cât mai curând posibil. Consiliul își continuă eforturile constructive pentru amplasarea secretariatului Comitetului pentru investiții.

,,Europa are nevoie de mai multe investiții în sprijinul creșterii economice și al creării de locuri de muncă. Programul InvestEU va juca un rol semnificativ prin contribuția sa la finanțarea proiectelor de infrastructură ambițioase și de anvergură. Trebuie să ne asigurăm că un număr cât mai mare posibil de sectoare și de regiuni din Europa pot beneficia de acest program.”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României

Obiectivul InvestEU este de a încuraja participarea investitorilor publici și privați la operațiuni de finanțare și de investiții prin acordarea de garanții de la bugetul UE, pentru abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Potrivit poziției Consiliului, această garanție a UE este împărțită pentru a acoperi următoarele cinci componente de politică:

  • infrastructura durabilă;
  • cercetarea, inovarea și digitalizarea;
  • IMM-urile;
  • investițiile și competențele sociale.

Programul InvestEU se bazează pe succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care a fost lansat în iulie 2015 cu scopul de a stimula investițiile și a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă în UE, într-un moment în care Europa era încă în proces de redresare în urma crizei financiare și economice.

Principalul partener va fi Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), care a implementat și a gestionat FEIS. În plus, băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale care își desfășoară activitatea în Europa vor avea acces direct la garanția UE.

Textul Consiliului prevede, de asemenea, posibilitatea statelor membre de a canaliza o parte din fondurile alocate politicii de coeziune către Fondul InvestEU, fonduri care se adaugă astfel la provizionarea garanției UE.

În ceea ce privește mecanismele de guvernanță, Consiliul a convenit asupra unei structuri diferite pentru programul InvestEU comparativ cu FEIS. Deși reflectă în continuare rolul central și expertiza BEI, aceasta ține seama și de faptul că noul program va funcționa ca ghișeu unic pentru toate instrumentele existente și că, în afară de BEI, și alți parteneri de implementare vor avea posibilitatea de a accesa direct garanția UE.

Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la InvestEU la 16 ianuarie 2019. Pe baza acestui mandat de negociere parțial, Președinția română a Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil.

Continue Reading

U.E.

Dan Nica, liderul delegației PSD din PE, acuză Comisiile de specialitate LIBE și CONT, care au ultimul cuvânt în procedura de selecție a Procurorului-Șef European, de nerespectarea dreptului legitim de vot pe care îl au toți eurodeputații

Published

on

Şeful delegaţiei române în grupul europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Dan Nica (PSD), le-a cerut joi, prin e-mail, tuturor membrilor Parlamentului European să-şi exercite votul, în sesiune plenară, pentru selectarea viitorului procuror-şef european, funcţie la care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, au declarat joi, pentru Agerpres, europarlamentarii Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) şi Cătălin Ivan (independent).

În mesajul transmis, Nica invocă Regulamentul Consiliului UE de implementare a cooperării consolidate cu privire la înfiinţarea Procurorului Public European (EPPO) şi arată că procedura adoptată de coordonatorii Comisiei pentru Libertăţi civile, afaceri interne şi justiţie (LIBE) şi Comisiei de control bugetar (CONT) ale PE nu respectă dreptul natural şi legitim de a vota cu care au fost împuterniciţi membrii Parlamentului European odată ce au fost aleşi în mod direct de către cetăţenii europeni.

,,Coordonatorii nu pot exercita nici legitimitatea democratică validă, nici puterile instituţionale depline de luare a deciziilor fără ratificarea ulterioară a deciziilor lor de către comisia căreia îi aparţin. (…) Nu în ultimul rând, în toate procedurile de numire în care a fost implicat Parlamentul European până acum, conform Regulamentului de procedură aflat în vigoare (desemnarea judecătorilor şi avocaţilor generali la Curtea de Justiţie a UE, a membrilor Curţii de Conturi, a membrilor boardului executiv al Băncii Centrale Europene sau a organismelor de guvernanţă economice), a fost prevăzut fie un vot în comisia de resort, fie unul în plen. (…) ‘Ca unul dintre primele state membre care au subscris la Oficiul procurorului public european, am dori să vedem că principiile democratice pe care le susţine instituţia EPPO sunt apărate şi reprezentate şi prin procedura democratică transparentă şi corectă de numire şi examinare parlamentară a viitoarei sale conduceri. De aceea, le cerem tuturor membrilor actuali aleşi din PE să-şi exercite votul, în plen, cu privire la selectarea primului procuror al EPPO din UE”, a scris eurodeputatul social-democrat în e-mailul adresat membrilor Parlamentului European, citat de Agerpres.

Vicepreşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din PE Marian-Jean Marinescu şi eurodeputatul Cătălin Ivan au confirmat pentru AGERPRES că au primit e-mailul de la Dan Nica.

Marian-Jean Marinescu este de părere că ar fi dificilă organizarea unui vot în comisiile LIBE şi CONT sau în plenul PE, în condiţiile în care Parchetul European (EPPO) este o iniţiativă la care participă 22 de state membre prin procedura cooperării consolidate. Excluderea membrilor PE care provin din celelalte 6 state membre care nu vor delega procurori la EPPO ar fi greu de justificat: ,,Ce faci cu eurodeputaţii din statele membre care nu participă la iniţiativă, îi dai afară de la vot?”, a adăugat acesta.

Laura Codruţa Kovesi urmează să fie audiată pe 26 februarie într-o şedinţă comună a LIBE şi CONT. Şeful EPPO trebuie să fie desemnat, de comun acord, de către Parlamentul European şi Consiliul UE. 

Fosta șefă a DNA s-a clasat prima pe lista scurtă de trei candidați după evaluarea făcută de un comitet de specialitate independent celor 24 de dosare de candidatură inițiale. Cu toate acestea, în urma votului de ieri, din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți la UE (COREPER), Laura Codruta Kovesi a fost devansată de candidatul francez, Jean-Francois Bohnert. Aceasta a obținut un scor de 50 de puncte, în timp ce Kovesi a obținut doar 29 de puncte, la egalitate cu candidatul german, Andres Ritter. 

Votul statelor membre participante la structura EPPO, în Consiliul UE, era programat pentru 27 februarie, dar Serviciul juridic al Consiliului Uniunii Europene a decis luni ca votul privind alegerea procurorului -șef al Parchetului European să fie organizat pe 20 februarie, devansând programul cu o săptămână. 

În orice caz, cursa pentru ocuparea funcției supreme în Parchetul European nu s-a încheiat, audierile din cadrul Comisiilor LIBE și CONT ale Parlamentului European, de săptămâna viitoare, fiind hotărâtoare. 

Pentru mai multe informații privind procedura de numire a Procurorului-Șef European, citiți scrisoarea Președintelui PE, Antonio Tajani, obținută în exclusivitate de CaleaEuropeană.ro, prin intermediul unor surse europene. 

Continue Reading

U.E.

Laura Codruta Kovesi va avea la dispoziție doar 75 de minute pentru a-și prezenta viziunea privind ocuparea funcției de Procuror-Șef European și pentru a răspunde întrebărilor comisiilor de audiere din Parlamentul European

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis astăzi o scrisoare către președinții Comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și anume, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv Comisia pentru Control Bugetar (CONT), în care face recomandări punctuale cu privire la organizarea audierilor pentru cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), care vor avea loc săptămâna viitoare, pe 26 februarie, potrivit informațiilor transmise de surse din PE către CaleaEuropeană.ro

Potrivit informațiilor esențiale cuprinse în scrisoare, audierea fiecărui candidat va avea o durată de 75 minute și va fi structurată astfel:

  • Cuvântul de deschidere al Președintelui LIBE, dl. Claude Moraes
  • Cuvântul de deschidere al Președintelui CONT, dna. Ingeborg Gräßle
  • Poziția candidatului (7 minute)
  • Sesiune Q&A (63 minute): dintre care două treimi alocate Comisiei LIBE (care poate adresa doar 14 întrebări), iar o treime alocată Comisiei CONT (care poate adresa doar 7 întrebări); fiecare întrebare va avea o durată de 1 minut, iar fiecare răspuns va trebui dat în maxim 2 minute membrilor celor două comisii ale PE. 

În ceea ce privește împărțirea timpului pentru întrebări în funcție de grupurile politice din PE, scrisoarea precizează că eurodeputații din cadrul acestora pot lua cuvântul în cele două intervale alocate Comisiilor:

  • cele 14 întrebări dedicate eurodeputaților din Comisiile LIBE  și CONT sunt împărțite astfel: 3 PPE, 3 S&D, 2 ECR, 1 ALDE, 1 Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), 1 Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) 1 Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și 1 membrii neafiliați ai PE.

Mai jos puteți urmări conținutul scrisorii președintelui PE, Antonio Tajani, către președinții Comisiilor LIBE și CONT, redat integral:

Foto: European Parliament

,,Stimați Președinți, 

Vă mulțumesc pentru scrisorile pe care mi le-ați adresat cu privire la procedura de numire a Procurorului-Șef European, la care m-am gândit cu atenție. 

Instituirea Parchetului European reprezintă o realizare importantă a Parlamentului European. Este esențial să ne îndeplinim rolul instituțonal cu eficacitate și responsabilitate.

În baza argumentelor și propunerilor dumneavoastră, și în urma consultărilor, consider că putem găsi o soluție satisfăcătoare. Aș dori, astfel, să recomand următoarea abordare cu privire la organizarea audierii pentru candidații aflați pe lista scurtă, care este programată să aibă loc săptămâna viitoare, pe data de 26 februarie 2019.

Ținând cont de natura și scopul Parchetului European, atât Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), cât și Comisia pentru Control Bugetar (CONT) ar trebui implicate în audieri. Pentru a reflecta competențele comisiilor și a beneficia de pe urma expertizei lor, propun ca fiecărui candidat să îi fie alocate 75 minute, alocând două treimi din timpul pentru întrebări Comisiei LIBE și o treime Comisiei CONT. Grupurile politice vor putea să-și distribuie timpul de vorbire în cele două intervale alocate.

Având în vedere că Parlamentul și Consiliul vor numi de comun acord Procurorul-Șef European, Conferința Președinților ar trebui informată de rezultatul audierii în timp util până la următoarea sa reuniune din 7 Martie 2019. Acesta lucru va permite Conferinței Președinților să-și pregătească mandatul de negociere provizoriu astfel încât să fie luată o decizie rapidă înainte de încheierea actualei legislaturi. 

Aș fi, prin urmare, recunoscător dacă aș primi o scrisoare din partea Președintelui LIBE, care să includă și poziția CONT, imediat după ce ambele comisii își vor fi încheiat evaluarea candidaților și îi vor fi poziționat pe locurile corespunzătoare. 

Această procedură va permite Parlamentului să utilizeze pe deplin expertiza celor două comisii și să-și exercite rolul constituțional, permițându-i Procurorului-Șef European să-și preia funcția înainte de terminarea actualului mandat. 

Vă mulțumesc pentru buna cooperare.

Al dumneavoastră, 

Antonio Tajani”

 

Procedura de desemnare a Procurorului-Șef al Parchetului European, explicată în detaliu

Așa cum se arată în scrisoare și conform programului inițial, săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European, urmând ca rezultatul evaluării candidaților să fie trimis către Conferința Președinților din PE pentru a stabili un mandat de negociere cu Consiliul UE în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar. 

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending