Connect with us

U.E.

Stefan Lofven reales în funcția de premier al Suediei după votul din parlament din această dimineață

Published

on

Parlamentul Suediei i-a înmânat astăzi liderul social-democrat, Stefan Lofven, un al doilea mandat în fruntea guvernului, punând astfel capăt la mai mult de patru luni de impas după scrutininul din 9 septembrie anul trecut care a rezultat într-un parlament fără o majoritate decisivă și care trebuia sprijinită de partidul populist de extremă dreapta, Democrații Suedezi, o formațiune susținătoare a tezei supremației rasei albe, relatează Reuters

Suedia se pregătea pentru eventualitatea unor alegeri anticipate până săptămâna trecută, când Lofven a convenit o înțelegere istorică cu partidele Centrist, Liberal și Verde, reunind astfel partide de centru-dreapta și centru-stânga pentru a împiedica Democrații Suedezi anti-imigrație să capete mai multă putere pe scena politică. Partidul populist a înregistrat un scor de 17,5% în alegerile din septembrie, sprijinul lor fiind întărit de preocupările crescânde ale alegătorilor în ceea ce privește imigrația, pe fondul creșterii împușcărilor și a violențelor în orașele mari.

După câștigarea votului, Lofven declara că:

,,Tot mai multe guverne se bazează pe partide cu o agendă antidemocratică. Dar în Suedia susținem democrația și egalitatea. Suedia a ales o cale diferită.”

Foto: Government.se

Deși Suedia va avea în curând un guvern funcțional care va ține Democrații Suedezi departe de la orice influență asupra agendei, Lofven se confruntă cu alte provocări majore.

Acordul cu Partidul Centrist și Partidul Liberal îi impune lui Lofven să reducă impozitele și să flexibilizeze regulile de pe piața forței de muncă și de închiriere a proprietăților, o schimbare bruscă spre dreapta, care ar putea să înstrăineze mulți dintre suporterii tradiționali ai partidului său.

De asemenea, coaliția reunește partide cu ideologii fundamental opuse, crescând riscul ca guvernul să aibă o durată scurtă de viață.

Centriștii și liberalii – care și-au părăsit partenerii de alianță, moderații și creștin-democrații -, pentru a-i asigura lui Lofven un al doilea mandat, se confruntă cu o reacție dură din partea alegătorilor de centru-dreapta.

“Constelația care a ales acest prim-ministru este unită doar de un singur lucru, o dorință care poate fi pusă sub semnul întrebării din punct de vedere democratic de a exclude alte partide de la a-și exercita influență – să nu permită voturilor lor să conteze”, a declarat liderul Moderaților, Ulf Kristersson.

Lofven a fost sprijinit de 115 parlamentari, în timp ce 153 au votat împotriva sa, iar 77 s-au abținut. Conform legislației suedeze, candidatul devine prim-ministru atâta timp cât majoritatea parlamentului nu votează împotriva sa.

Partidul Stângii din opoziție s-a abținut de la vot conform anunțului făcut după nominalizarea lui Lofven de către Riksdag – asemeni Centrișilor și liberalilor – deoarece a dorit ca Lofven să fie reinstalat în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, Stânga nu îi va ușura mandatul lui Lofven, avertizând că îi vor provoca parlament dacă agenda sa se va concentra prea mult pe măsuri de dreapta.

Renumirea lui Stefan Lofven în funcția de premier a atras o primă reacție de la Bruxelles. Într-un comunicat din această dimineață al serviciului de presă al Consiliului European, Președintele Donald Tusk îl felicită pe Lofven pentru cel de-al doilea mandat, într-o scrisoare adresată acestuia. Conținutul scrisorii este redat integral mai jos:

,,Doresc să vă felicit pentru aprobarea dvs. în calitate de prim-ministru al Suediei.

Vă doresc un nou termen de succes, sunt convins că veți menține rolul important al țării dvs. în păstrarea unității Uniunii Europene și în a face față în mod proactiv sarcinilor comune. Atingerea unor rezultate pozitive, inclusiv asupra Brexit, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi stoparea migrației ilegale, creșterea securității, prevenirea schimbărilor climatice și consolidarea rolului UE într-o lume în schimbare, vor necesita eforturi și hotărâri comune.

Având în vedere aceste provocări, sunt încântat să mă pot baza pe capacitatea dvs. de a conduce și pe cooperarea noastră excelentă.

Aștept cu nerăbdare să vă văd la următoarea noastră reuniune a Consiliului European.”

 

De asemenea, o altă reacție a venit din partea Președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care l-a felicitat pe Stefan Lofven pentru votul de confirmare în funcția de premier atât printr-o scrisoare oficială, cât și printr-o postare pe Twitter în care îi transmite dorința sa pentru ,,continuarea excelentei cooperări cu acesta în domeniile de interes comun, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, migrație, Piață Comună și dimensiunea socială a Uniunii Europene.”

 

Citiți și Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, organizatorul dezbaterii “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”: Ideile și soluțiile pe care le vom contura vor contribui la sănătatea economiei românești și a mediului

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European (PE), amintește că mai sunt doar trei zile până la “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții”, „cel mai important eveniment dedicat implementării Acordului Verde European, din România”, într-o postare pe Facebook.

„Trebuie să înțelegem cu toții: politicieni, miniștri, reprezentați ai industriei și ai societății civile că nu mai avem timp de pierdut și trebuie să ne asumăm rapid un plan concret pentru implementarea măsurilor din Acordul Verde. Este o provocare la care trebuie să răspundem inteligent și responsabil. Urmează o perioadă cu oportunități financiare imense pentru România: peste 700 de milioane de euro, dar și cu măsuri mai puțin populare, însă necesare pentru dezvoltarea economiei verzi, cu zero emisii de carbon”, scrie eurodeputatul.

Evenimentul, organizat de Cristian Bușoi, în numele delegației PNL din PE, va fi găzduit de Camera de Comerț și Industrie a României joi, 20 februarie, începând cu ora 15:00.

Potrivit agendei, la eveniment vor fi prezenți prim – ministrul României, domnul Ludovic Orban, miniștri cu atribuții în implementarea Acordului Verde European, europarlamentarii Delegației PNL din Parlamentul European, reprezentanți ai industriilor direct vizate de Green Deal, precum și reprezentanți ai societății civile.

Dintre membrii delegației PNL din Parlamentul European, în cadrul dezbaterii vor avea intervenții eurodeputații Rareș Bogdan, președintele delegației României în grupul PPE, Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE și raportor al PE pentru finanțarea Pactului Ecologic European, respectiv Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism și președinte al Intergrupului Cer și Spațiu. 

„Am certitudinea că ideile și soluțiile care se vor contura în urma evenimentului “Green Deal România. Finanțare, Strategie, Provocări și Soluții” vor duce la conturarea celui mai bun plan pentru ca România să devină o țară cu un mediu curat și o economie puternică”, mai transmite Cristian Bușoi.

Continue Reading

U.E.

UE și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din 2019

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană și donatorii internaționali au promis Albaniei 1,15 miliarde euro pentru reconstrucție după cutremurul devastator din noiembrie 2019, potrivit unui comunicat.

Aproximativ 100 de delegații din Uniunea Europeană, statele membre și partenerii săi, inclusiv organizațiile internaționale și societatea civilă s-au reunit luni, 17 februarie, la Bruxelles, la Conferința internațională a donatorilor pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Albania după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019.

„Astăzi, comunitatea internațională a fost solidară cu Albania. O treime din angajamentul general provine de la Uniunea Europeană și statele sale membre, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Uniunea s-a mobilizat pentru o țară care se află în centrul continentului nostru – și sper și sunt convinsă că într-o zi va face parte și din Uniunea noastră. Albanezii știu că aparțin familiei noastre europene – acum mai mult decât oricând”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, gazda evenimentului.

Conferința a fost deschisă de președintele von der Leyen; Au participat și premierul albanez Edi Rama, președintele Consiliului European Charles Michel și premierul croat Andrej Plenković, reprezentând președinția Consiliului UE.

Din totalul de 1,15 miliarde de euro angajat astăzi, Uniunea Europeană, inclusiv Comisia, statele membre și Banca Europeană de Investiții au anunțat 400 de milioane de euro pentru reconstrucția Albaniei. Comisia Europeană a angajat 115 milioane euro din bugetul UE. Aceasta include o primă subvenție de 15 milioane de euro pentru reconstrucția și reabilitarea clădirilor publice cheie precum școlile, semnată astăzi de președintele von der Leyen și de premierul Rama, pentru a permite începerea rapidă a sprijinului pe teren.

În plus, Comisia va face o propunere către Consiliu și Parlament pentru o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro din subvențiile de la bugetul UE pentru acest an pentru a sprijini reabilitarea și reconstrucția clădirilor publice și private, precum și recuperarea întreprinderilor afectate.

Potrivit unui raport comun de evaluare a nevoilor post-dezastru, care a fost lansat la 5 februarie 2020 pentru a mobiliza comunitatea donatorilor, Guvernul Albaniei, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială au estimat că impactul total al dezastrului în cele 11 municipalități afectate se ridică la peste 980 de milioane de euro, iar pentru recuperarea pagubelor ar fi necesare aproape 1,08 miliarde de euro în toate sectoarele. Majoritatea pagubelor înregistrate sunt în sectorul locuințelor, urmate de sectorul productiv (cum ar fi afacerile și turismul, agricultura și patrimoniul cultural) și sectorul educației.

La 26 noiembrie 2019, un cutremur cu magnitudinea 6,4 grade pe scara Richter a lovit Albania, provocând distrugerea infrastructurii publice și private, a lovit mii de gospodării și a provocat 51 de victime, aproximativ 1.000 de răniți și aproximativ 17 000 de persoane strămutate temporar. Mii de clădiri au fost grav afectate, inclusiv școli și unități de îngrijire a sănătății.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea guvernului albanez după cutremur și, ca urmare, echipele de căutare și salvare au fost imediat dislocate în Albania. Asistența cu bunuri și ingineri structurali a fost mobilizată prin mecanism, precum și bilateral de către statele membre ale UE și partenerii din regiune. Echipa de protecție civilă a UE a fost în Albania în perioada 27 noiembrie – 20 decembrie și a coordonat răspunsul internațional.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending