Connect with us

U.E.

Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului

Published

on

Suedia este pe cale de a pune, în cele din urmă, capăt celor patru luni de blocaj politic și să-i permită primului-ministru Stefan Lofven să-și asume un al doilea mandat. Partidul Stângii a anunțat că se va abține în votul crucial care va avea loc mâine în parlamentul suedez, netezind calea pentru Lofven și coaliția sa mozaicată. 

Lofven, liderul social-democraților, conduce guvernul interimar de la alegerile din 9 septembrie, care au fost neclare din punct de vedere al asigurări unei majorități parlamentare. Deși social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, sprijinul primit într-un procent de numai 31,1% i-a angrenat într-o luptă pentru formarea unei coaliții într-o țară cu opt partide principale și reprezentare proporțională, relatează Deutsche Welle într-un articol publicat miercuri. 

Aceste probleme au fost complicate de faptul că majoritatea celorlalte partide nu doreau să guverneze cu sprijinul Stângii și al Democraților Suedezi, un partid de extremă dreaptă, înrădăcinat în cercurile norvegiene care susțin supremația rasială a albilor. După luni de impas, social-democratul Stefan Lofven se luptă pentru un al doilea mandat ca prim-ministru al Suediei, dar este pus în fața unei situații delicate, fiind nevoit să-i mulțumească atât pe partenerii săi de centru-dreapta cât și Partidul Stângii pentru a rămâne la putere.

Social-democrații au reușit să se ralieze într-o uniune neobișnuită a stângii și a dreptei, câștigând sprijinul Verzilor, al Liberalilor și al Partidului Centrist, sprijin pentru care Lofven a trebuit să promită să-și mute propriul partid tradițional de centru-stânga mai la dreapta eșicherului politic. Împreună, social-democraţii, ecologiştii, centriştii şi liberalii dispun de 167 de mandate din 349, cu opt mai puţine decât majoritatea de 175 din Parlament.

După ce a sprijinit timp de patru ani coaliţia guvernamentală în exerciţiu, Partidul Stângii, ce deţine 28 de mandate parlamentare, nu face parte din noua alianţă. Totuşi, această formaţiune şi-a anunţat intenţia de a se abţine de la vot vineri, ceea ce ar însemna că Stefan Lofven ar putea obţine un nou mandat de prim-ministru. De asemenea, abținerea Partidului Stângii de la vot i-a garantat lui Lofven și nominalizarea. Cu toate acestea, Stânga a avertizat că nu vor vota noul guvern dacă premierul s-a deplasat mult către dreapta și va progresa cu agenda sa care include propuneri pentru reducerea taxelor, flexibilizarea pieței muncii puternic reglementată sau a regulilor privind închirierea de imobile. 

Însă Lofven a ales o cale mai diplomatică, declarând următoarele în cadrul unei conferințe de presă, după cum ne informează Reuters

,,Ceea ce decide Partidul Stângii să facă … depinde de ei. […] Am un acord cu patru partide pe care intenționez să-l onorez.”
,,Suedia are nevoie de un guvern”, a mai spus Lofven, care se simte ,,umil în urma nominalizării” pentru votul de vineri. Acesta a mai adăugat că ,,Spiritul înțelegerii și cooperării reciproce este important pentru Suedia. […] Vom continua să construim pe baza acestui lucru”.

Continuarea mandatului lui Lofven ca premier este pusă sub semnul întrebării și de către  Ulf Kristersson, șeful Partidului Moderat, care recunoștea într-o declarație că “Partidul Stângii are puterea de veto asupra acestui guvern”, dar și faptul că partidul său de dreapta va încerca să răstoarne guvernul lui Lofven la prima ocazie:

,,Nu vom salva un guvern despre care noi credem că nu ar fi trebuit să ia niciodată puterea”.

Prin urmare, se pare că dacă actualul premier nu reușește să se conformeze pachetului de măsuri favorabile pieței, el riscă să piardă sprijinul Centrului și al liberalilor, lăsându-l în fața unei sarcini dificile de a găsi calea de mijloc în lunile următoare. În același timp, dacă va înainta propunerile de pe agenda sa, Lofven riscă ca Partidul Stângii să voteze împotriva sa, ceea ce i-ar pune în pericol mandatul potrivit principiilor ‘parlamentarismului negativ’ care prevalează în Suedia, însemnând că guvernul nu are nevoie de o majoritate parlamentară care să îl susţină, ci de o majoritate parlamentară care să nu voteze împotriva sa. Astfel, pentru a fi învestit în funcția de prim-ministru, Lofven trebuie să evite ca împotriva sa să voteze o majoritate de parlamentari, adică cel puţin 175, informează The Local Sweden.

În cazul în care actualul premier nu reușeste să obțină necesarul de voturi pentru un al doilea mandat, Parlamentul suedez mai poate face o singură nominalizare, ținând cont că nominalizarea din noiembrie anul trecut a lui Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderat, a fost respinsă. Într-un scenariu pesimist, dacă și această a treia nominalizare ar eșua, atunci singura soluție pentru încetarea situației de incertitudine generată de  rezultatul alegerilor din 9 septembrie 2018 ar rămâne declanșarea alegerilor anticipate. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending