Connect with us

U.E.

Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului

Published

on

Suedia este pe cale de a pune, în cele din urmă, capăt celor patru luni de blocaj politic și să-i permită primului-ministru Stefan Lofven să-și asume un al doilea mandat. Partidul Stângii a anunțat că se va abține în votul crucial care va avea loc mâine în parlamentul suedez, netezind calea pentru Lofven și coaliția sa mozaicată. 

Lofven, liderul social-democraților, conduce guvernul interimar de la alegerile din 9 septembrie, care au fost neclare din punct de vedere al asigurări unei majorități parlamentare. Deși social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, sprijinul primit într-un procent de numai 31,1% i-a angrenat într-o luptă pentru formarea unei coaliții într-o țară cu opt partide principale și reprezentare proporțională, relatează Deutsche Welle într-un articol publicat miercuri. 

Aceste probleme au fost complicate de faptul că majoritatea celorlalte partide nu doreau să guverneze cu sprijinul Stângii și al Democraților Suedezi, un partid de extremă dreaptă, înrădăcinat în cercurile norvegiene care susțin supremația rasială a albilor. După luni de impas, social-democratul Stefan Lofven se luptă pentru un al doilea mandat ca prim-ministru al Suediei, dar este pus în fața unei situații delicate, fiind nevoit să-i mulțumească atât pe partenerii săi de centru-dreapta cât și Partidul Stângii pentru a rămâne la putere.

Social-democrații au reușit să se ralieze într-o uniune neobișnuită a stângii și a dreptei, câștigând sprijinul Verzilor, al Liberalilor și al Partidului Centrist, sprijin pentru care Lofven a trebuit să promită să-și mute propriul partid tradițional de centru-stânga mai la dreapta eșicherului politic. Împreună, social-democraţii, ecologiştii, centriştii şi liberalii dispun de 167 de mandate din 349, cu opt mai puţine decât majoritatea de 175 din Parlament.

După ce a sprijinit timp de patru ani coaliţia guvernamentală în exerciţiu, Partidul Stângii, ce deţine 28 de mandate parlamentare, nu face parte din noua alianţă. Totuşi, această formaţiune şi-a anunţat intenţia de a se abţine de la vot vineri, ceea ce ar însemna că Stefan Lofven ar putea obţine un nou mandat de prim-ministru. De asemenea, abținerea Partidului Stângii de la vot i-a garantat lui Lofven și nominalizarea. Cu toate acestea, Stânga a avertizat că nu vor vota noul guvern dacă premierul s-a deplasat mult către dreapta și va progresa cu agenda sa care include propuneri pentru reducerea taxelor, flexibilizarea pieței muncii puternic reglementată sau a regulilor privind închirierea de imobile. 

Însă Lofven a ales o cale mai diplomatică, declarând următoarele în cadrul unei conferințe de presă, după cum ne informează Reuters

,,Ceea ce decide Partidul Stângii să facă … depinde de ei. […] Am un acord cu patru partide pe care intenționez să-l onorez.”
,,Suedia are nevoie de un guvern”, a mai spus Lofven, care se simte ,,umil în urma nominalizării” pentru votul de vineri. Acesta a mai adăugat că ,,Spiritul înțelegerii și cooperării reciproce este important pentru Suedia. […] Vom continua să construim pe baza acestui lucru”.

Continuarea mandatului lui Lofven ca premier este pusă sub semnul întrebării și de către  Ulf Kristersson, șeful Partidului Moderat, care recunoștea într-o declarație că “Partidul Stângii are puterea de veto asupra acestui guvern”, dar și faptul că partidul său de dreapta va încerca să răstoarne guvernul lui Lofven la prima ocazie:

,,Nu vom salva un guvern despre care noi credem că nu ar fi trebuit să ia niciodată puterea”.

Prin urmare, se pare că dacă actualul premier nu reușește să se conformeze pachetului de măsuri favorabile pieței, el riscă să piardă sprijinul Centrului și al liberalilor, lăsându-l în fața unei sarcini dificile de a găsi calea de mijloc în lunile următoare. În același timp, dacă va înainta propunerile de pe agenda sa, Lofven riscă ca Partidul Stângii să voteze împotriva sa, ceea ce i-ar pune în pericol mandatul potrivit principiilor ‘parlamentarismului negativ’ care prevalează în Suedia, însemnând că guvernul nu are nevoie de o majoritate parlamentară care să îl susţină, ci de o majoritate parlamentară care să nu voteze împotriva sa. Astfel, pentru a fi învestit în funcția de prim-ministru, Lofven trebuie să evite ca împotriva sa să voteze o majoritate de parlamentari, adică cel puţin 175, informează The Local Sweden.

În cazul în care actualul premier nu reușeste să obțină necesarul de voturi pentru un al doilea mandat, Parlamentul suedez mai poate face o singură nominalizare, ținând cont că nominalizarea din noiembrie anul trecut a lui Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderat, a fost respinsă. Într-un scenariu pesimist, dacă și această a treia nominalizare ar eșua, atunci singura soluție pentru încetarea situației de incertitudine generată de  rezultatul alegerilor din 9 septembrie 2018 ar rămâne declanșarea alegerilor anticipate. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: 1.400 de combinezoane de protecție au fost distribuite în județul Giurgiu. Un nou transport cu materiale de protecție va ajunge în zilele ce urmează

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) anunță că 1.400 de combinezoane de protecție au fost distribuite duminică în județul Giurgiu la Unitatea de Primiri Urgențe, Serviciul de Ambulanță, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția de Sănătate Publică și Spitalul Bolintin Vale.

”Un nou transport cu echipamente medicale de protecție pentru județul Giurgiu. 1.400 de combinezoane au fost distribuite astăzi la Unitatea de Primiri Urgențe, Serviciul de Ambulanță, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția de Sănătate Publică și Spitalul Bolintin Vale”, a scris Motreanu, pe Facebook.

 

Echipamentele au fost achiziționate de Guvernul României, prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei COVID-19.

”Acest set de echipamente de protecție, extrem de importante pentru siguranța cadrelor medicale, care se află în prima linie în lupta împotriva COVID-19, se adaugă lotului de combinezoane, măști și mănuși sterile care au fost distribuite tot în județul Giurgiu săptămâna trecută. Un nou transport cu materiale de protecție va ajunge la Giurgiu în zilele care urmează. Uniți suntem mai puternici decât virusul!”, a mai spus europarlamentarul PNL.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending