U.E.
Stefan Lofven se pregătește pentru un vot decisiv care va avea loc mâine în Parlamentul Suediei pentru obținerea unui nou mandat în fruntea guvernului
Published
2 years agoon

Suedia este pe cale de a pune, în cele din urmă, capăt celor patru luni de blocaj politic și să-i permită primului-ministru Stefan Lofven să-și asume un al doilea mandat. Partidul Stângii a anunțat că se va abține în votul crucial care va avea loc mâine în parlamentul suedez, netezind calea pentru Lofven și coaliția sa mozaicată.
Lofven, liderul social-democraților, conduce guvernul interimar de la alegerile din 9 septembrie, care au fost neclare din punct de vedere al asigurări unei majorități parlamentare. Deși social-democrații au câștigat cele mai multe voturi, sprijinul primit într-un procent de numai 31,1% i-a angrenat într-o luptă pentru formarea unei coaliții într-o țară cu opt partide principale și reprezentare proporțională, relatează Deutsche Welle într-un articol publicat miercuri.
Aceste probleme au fost complicate de faptul că majoritatea celorlalte partide nu doreau să guverneze cu sprijinul Stângii și al Democraților Suedezi, un partid de extremă dreaptă, înrădăcinat în cercurile norvegiene care susțin supremația rasială a albilor. După luni de impas, social-democratul Stefan Lofven se luptă pentru un al doilea mandat ca prim-ministru al Suediei, dar este pus în fața unei situații delicate, fiind nevoit să-i mulțumească atât pe partenerii săi de centru-dreapta cât și Partidul Stângii pentru a rămâne la putere.
Social-democrații au reușit să se ralieze într-o uniune neobișnuită a stângii și a dreptei, câștigând sprijinul Verzilor, al Liberalilor și al Partidului Centrist, sprijin pentru care Lofven a trebuit să promită să-și mute propriul partid tradițional de centru-stânga mai la dreapta eșicherului politic. Împreună, social-democraţii, ecologiştii, centriştii şi liberalii dispun de 167 de mandate din 349, cu opt mai puţine decât majoritatea de 175 din Parlament.
După ce a sprijinit timp de patru ani coaliţia guvernamentală în exerciţiu, Partidul Stângii, ce deţine 28 de mandate parlamentare, nu face parte din noua alianţă. Totuşi, această formaţiune şi-a anunţat intenţia de a se abţine de la vot vineri, ceea ce ar însemna că Stefan Lofven ar putea obţine un nou mandat de prim-ministru. De asemenea, abținerea Partidului Stângii de la vot i-a garantat lui Lofven și nominalizarea. Cu toate acestea, Stânga a avertizat că nu vor vota noul guvern dacă premierul s-a deplasat mult către dreapta și va progresa cu agenda sa care include propuneri pentru reducerea taxelor, flexibilizarea pieței muncii puternic reglementată sau a regulilor privind închirierea de imobile.
Însă Lofven a ales o cale mai diplomatică, declarând următoarele în cadrul unei conferințe de presă, după cum ne informează Reuters:
,,Ceea ce decide Partidul Stângii să facă … depinde de ei. […] Am un acord cu patru partide pe care intenționez să-l onorez.”
,,Suedia are nevoie de un guvern”, a mai spus Lofven, care se simte ,,umil în urma nominalizării” pentru votul de vineri. Acesta a mai adăugat că ,,Spiritul înțelegerii și cooperării reciproce este important pentru Suedia. […] Vom continua să construim pe baza acestui lucru”.
Continuarea mandatului lui Lofven ca premier este pusă sub semnul întrebării și de către Ulf Kristersson, șeful Partidului Moderat, care recunoștea într-o declarație că “Partidul Stângii are puterea de veto asupra acestui guvern”, dar și faptul că partidul său de dreapta va încerca să răstoarne guvernul lui Lofven la prima ocazie:
,,Nu vom salva un guvern despre care noi credem că nu ar fi trebuit să ia niciodată puterea”.
Prin urmare, se pare că dacă actualul premier nu reușește să se conformeze pachetului de măsuri favorabile pieței, el riscă să piardă sprijinul Centrului și al liberalilor, lăsându-l în fața unei sarcini dificile de a găsi calea de mijloc în lunile următoare. În același timp, dacă va înainta propunerile de pe agenda sa, Lofven riscă ca Partidul Stângii să voteze împotriva sa, ceea ce i-ar pune în pericol mandatul potrivit principiilor ‘parlamentarismului negativ’ care prevalează în Suedia, însemnând că guvernul nu are nevoie de o majoritate parlamentară care să îl susţină, ci de o majoritate parlamentară care să nu voteze împotriva sa. Astfel, pentru a fi învestit în funcția de prim-ministru, Lofven trebuie să evite ca împotriva sa să voteze o majoritate de parlamentari, adică cel puţin 175, informează The Local Sweden.
În cazul în care actualul premier nu reușeste să obțină necesarul de voturi pentru un al doilea mandat, Parlamentul suedez mai poate face o singură nominalizare, ținând cont că nominalizarea din noiembrie anul trecut a lui Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderat, a fost respinsă. Într-un scenariu pesimist, dacă și această a treia nominalizare ar eșua, atunci singura soluție pentru încetarea situației de incertitudine generată de rezultatul alegerilor din 9 septembrie 2018 ar rămâne declanșarea alegerilor anticipate.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”
-
Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită
-
Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19
-
Guvernul a decis constituirea unui grup de lucru interministerial în vederea operaţionalizării într-un termen ”foarte scurt” a Centrului Cyber al UE de la Bucureşti
-
Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE, discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021
-
Reuniunea ECOFIN: Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare: Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, cea mai bună dovadă a capacităţii UE de a învăţa din lecţiile trecutului şi de a livra rezultate concrete
PPE
Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”
Published
9 hours agoon
January 20, 2021
Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.
“Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.
Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.
Chancellor #Merkel: “Warmest congratulations on your inauguration, @POTUS Joe Biden and @VP Kamala Harris – a true celebration of American democracy. I look forward to a new chapter of German-American friendship and cooperation.” #InaugurationDay
— Steffen Seibert (@RegSprecher) January 20, 2021
De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.
Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori.
Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.
“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.
Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.
“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.
“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.
SUA
Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris
Published
9 hours agoon
January 20, 2021
Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a adresat miercuri un mesaj în engleză noului preşedinte american Joe Biden, salutând decizia sa de a reveni în Acordul de la Paris, din care SUA au ieşit în urma unei decizii a lui Donald Trump.
“Lui Joe Biden şi Kamalei Harris, cele mai bune urări în această zi istorică pentru poporul american”, scrie şeful statului francez în mesajul publicat pe Facebook
“Numai împreună vom putea reuşi să facem faţă provocărilor timpului nostru. Numai împreună vom putea schimba situaţia climatică acţionând pentru planeta noastră”, a adăugat Macron.
După ceremonia de învestitură de la Washington, Joe Biden ar urma să ia 17 decizii prezidenţiale pentru a reveni asupra unor măsuri ale erei Trump, angajându-se în special să readucă SUA în Acordul de la Paris privind climatul şi în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Acordul climatic de la Paris a fost semnat în 2015. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci când președintele Barack Obama a susținut acest efort global privind clima, Statele Unite fiind una dintre națiunile fanion ale acestui acord în faza sa de negociere.
Retragerea decisă de Donald Trump a făcut din Statele Unite singura ţară din 197 de semnatari care se retrage din acordul sigilat sub auspiciile Franței. Casa Albă, în timpul mandatului lui Barack Obama, se angajase să reducă emisiile Statelor Unite cu 26-28% până în 2025 faţă de nivelurile din 2005, în cadrul acordului. În linii mari, Biden este aşteptat să urmărească aceste obiective dacă va fi ales. El a promis că va atinge emisii zero nete până în 2050 în conformitate cu un plan de 2 miliarde de dolari pentru transformarea economiei. Mai mult, Biden l-a desemnat pe fostul secretar de stat John Kerry drept reprezentantul său special în probleme climatice, care va avea inclusiv un loc de membru în Consiliul de Siguranță Națională.
De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei, în timp ce cancelarul german Angela Merkel a salutat un nou capitol de cooperare germano-americană.
Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori.
Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.
“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.
Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.
“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.
“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.
COMISIA EUROPEANA
Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită
Published
12 hours agoon
January 20, 2021
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.
“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.
I congratulate President @JoeBiden on his #InaugurationDay. A strong #NATO is good for both North America & Europe, as none of us can tackle the challenges we face alone. Today is the start of a new chapter & I look forward to our close cooperation! https://t.co/cUB90k7XaW
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 20, 2021
“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.
I wish President @JoeBiden & Vice President @KamalaHarris my very best, as they strive to heal their country & lead the American people out of the pandemic.
It’s time to bring back conviction & common sense and rejuvenate our EU-US relationship. 🇪🇺🇺🇸#Inauguration2021 pic.twitter.com/ZiINGvGgtk
— Charles Michel (@eucopresident) January 20, 2021
Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.
Congratulations to President Biden and Vice President Harris! The world needs a strong relationship between Europe and the United States.
We look forward to working together for democracy and the common good. #InaugurationDay pic.twitter.com/ggjW6dJEBn
— David Sassoli (@EP_President) January 20, 2021
“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori.
Congratulations @JoeBiden on being sworn in as President of the United States and @KamalaHarris – the first woman Vice-President of the US!
Thank you for the inspiring inaugural address and for the offer to cooperate.
Europe is ready for a fresh start.#InaugurationDay pic.twitter.com/Re7vaoUlHS
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 20, 2021
Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.
“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.
Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.
“Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.
“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2
Trending
-
U.E.7 days ago
Polonia anunță o lege prin care va interzice Twitter și Facebook să blocheze conturile utilizatorilor: Apărăm libertatea de exprimare
-
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Comisia LIBE din PE a adoptat raportul eurodeputatului Rareș Bogdan privind transparența procesului decizional al UE: Doar așa putem spori încrederea cetățenilor în instituțiile europene
-
Dacian Cioloș3 days ago
Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus și cere o dezbatere de urgență în Parlamentul European
-
MAREA BRITANIE4 days ago
MAE a semnalat părţii britanice diferența de taxe pentru viza care permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit: Am transmis argumentele pertinente pentru continuarea dialogului pe această temă
-
ROMÂNIA1 week ago
Ambasadorul SUA, primit de ministrul Bogdan Aurescu în vizita de rămas bun. Surse diplomatice: Ambasadorii numiți politic își încetează mandatul odată cu încheierea mandatului președintelui care i-a numit