Connect with us

U.E.

Steinmeier și Zelenski au clarificat “iritațiile din trecut”, când președintele german nu a fost binevenit la Kiev. Acum, liderii de la Berlin ar putea vizita Ucraina

Published

on

© Photo Collage (Polish Presidency & Ukrainian Presidency)

Președintele german Frank-Walter Steinmeier și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au pus capăt fricțiunilor bilaterale apărute în urma refuzului Ucrainei de a-l primi pe înaltul demnitar german într-o vizită la Kiev. Cei doi șefi de stat au avut joi o conversație telefonică, în care au abordat inclusiv chestiunea unei posibile vizite a președintelui federal și a cancelarului Olaf Scholz la Kiev, a informat președinția germană într-un comunicat difuzat presei.

Steinmeier, care a fost îndelung criticat pentru relaţiile sale cu Rusia și afinitățile politice față de o cooperare cu Moscova, intenţiona să efectueze o vizită în capitala Ucrainei împreună cu şefii de stat din Polonia, Letonia, Estonia şi Lituania la jumătatea lui aprilie, dar i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev.

În cadrul discuției telefonice, cei doi ar fi rezolvat disputa diplomatică recentă care l-a determinat pe cancelarul Olaf Scholz să spună că nu intenționează să viziteze capitala ucraineană în viitorul apropiat, subliniază Deutsche Welle.

“Președintele federal și-a exprimat solidaritatea, respectul și sprijinul pentru lupta curajoasă a poporului ucrainean împotriva agresorilor ruși. Ambii președinți au descris discuția ca fiind foarte importantă și foarte bun”, a transmis Palatul Bellevue.

Steinmeier i-a subliniat lui Zelenski că Germania a sprijinit Ucraina din punct de vedere financiar, economic și militar în lupta sa de apărare încă de la început și se află cu forțe unite și solidare alături de Ucraina.

Ambii președinți au descris discuțiile ca fiind “foarte importante și foarte bune”. “Iritațiile din trecut au fost clarificate”, a spus președinția de la Berlin.

Surse din biroul președintelui german au declarat, de asemenea, pentru Deutsche Welle, că Zelenski i-a invitat pe Scholz și Steinmeier să viziteze amândoi Kievul.

Convorbirea dintre cei doi oficiali a urmat vizitei la București a președintelui german, dar și prezenței la Kiev a șefului opoziției germane, creștin-democratul Friedrich Merz.

Steinmeier, perceput un simbol al poziției blânde a Germaniei față de Moscova înainte de invazia din Ucraina, a recunoscut pentru prima dată în mod public că a “greșit” în ceea ce privește poziția sa blândă față de președintele rus Vladimir Putin, în special în contextul sprijinului său pentru controversatul proiect de gazoduct Nord Stream 2, pe care mulți politicieni germani de rang înalt au continuat să îl apere chiar și în timp ce Moscova a masat trupe la granițele Ucrainei.

El a recunoscut că s-a înșelat în evaluarea sa, aceea că Vladimir Putin nu va accepta o ruinare completă a Rusiei din punct de vedere economic, politic și moral pentru mania sa imperialistă. De asemenea, Steinmeier, care a fost ministru de externe al Germaniei în două rânduri între 2005-2009 și 2013-2017, a adăugat că Germania a ”eșuat în abordarea de a include Rusia într-o arhitectură de securitate comună”. Perioadele când politicianul social-democratul a fost titularul diplomației germane coincid cu discursul lui Vladimir Putin de la Conferința de Securitate de la München din 2007, când liderul rus a denunțat hegemonia americană și a democrațiilor liberale și a cerut o ordine multipolară, dar și cu anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei în 2014.

Invazia militară a Rusiei în Ucraina a determinat însă Berlinul să își asume decizii diferite, la 180 de grade față de politica sa tradițională. Guvernul condus de Olaf Scholz a suspendat imediat procedura de certificare a gazoductului Nord Stream 2, a decis să injecteze 100 de miliarde de euro în bugetul apărării, a hotărât să furnizeze în premieră arme de luptă Ucrainei și și-a asumat reducerea dependenței de gazul rusesc, o decizie în acest sens fiind inclusiv preluarea controlului asupra filialei germane a Gazprom cu scopul de a preveni o perturbare a aprovizionării.

În luna martie, când s-a adresat Bundestagului, președintele ucrainean a rostit cuvinte dure la adresa guvernului german în legătură cu interesele economice ale acestuia față de Rusia: “Am putut vedea dorința dumneavoastră de a continua să faceți afaceri cu Rusia, iar acum suntem în plin război rece. Și, din nou, acest lucru este ceva ce nu ați reușit să vedeți. Încă vă protejați în spatele unui zid care nu vă permite să vedeți prin ce trecem noi. Dragă domnule cancelar Scholz, distrugeţi acest zid, daţi-i Germaniei rolul de lider pe care îl merită”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat vineri seara un nou apel către statele membre UE să interzică vizele pentru cetățenii ruși, astfel încât blocul să nu devină un ”supermarket” deschis pentru oricine are mijloacele necesare pentru a intra, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul ucrainean a explicat că  propunerea sa nu îi vizează pe rușii care au nevoie de ajutor pentru că şi-au riscat libertatea sau viaţa rezistând politicilor liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.

”Trebuie să existe garanţii că ucigaşii ruşi sau complicii terorii de stat nu folosesc vizele Schengen”, a spus preşedintele ucrainean într-o alocuţiune în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă, referindu-se la vizele care acordă titularilor acces în spaţiul Schengen fără frontiere, care se întinde pe teritoriul mai multor state UE.

”În al doilea rând, nu trebuie să distrugem însăşi ideea de Europa – valorile noastre europene comune. Prin urmare, Europa nu trebuie să fie transformată într-un supermarket în care nu este important cine intră şi unde principalul lucru este doar ca oamenii să plătească pentru produsele lor”.

Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunțat că va discuta luna aceasta ideea de a interzice vizele turistice pentru toți cetățenii ruși.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Facebook

NATO15 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.16 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA18 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE20 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA21 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda22 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.23 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA2 days ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending