Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu a explicat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro eforturile depuse în Parlamentul European pentru a asigura mai multe fonduri pentru România și pentru țările care au in PIB mai mic decât media 
UE în cadrul recentei anunțate platforme ”Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP).
”Joe Biden a venit cu ceva vreme în urmă cu un act de reducere a inflației care cuprinde foarte multe facilități pentru cei care lucrează în vederea micșorării emisiilor: și pe combustibil alternativ, și pe solar și pe vânt și pe alte tehnologii. Sunt peste 300 de miliarde de dolari acolo. Ca urmare a acestui act, UE a venit și ea cu o propunere care se cheamă Actul privind industria cu zero emisii nete, dar care nu avea niciun ban prevăzut. Finanțarea acelor proiecte strategice de pe o listă de tehnologii strategice se propune să se facă prin actualele fonduri. După a venit cu STEP, un act pentru a înființa o platformă tot pentru tehnologii strategice, de data asta pentru digital, tehnologii curate, dar cu ceva bani, adică cu 10 miliarde de euro care vor trebui aprobați de către Consiliu. 5 miliarde merg către Fondul de Inovare și restul către alte finanțări”, a explicat Marinescu.
Acesta a anunțat că au fost deja demarate lucrările în Parlamentul European pentru cele două propuneri legislative.
”S-a lucrat în PE la Actul privind industria cu zero emisii nete. Am fost raportor de opinie din partea Grupului PPE în Comisia pentru Transport. Am început să lucrăm și la STEP. Aici sunt raportorul Grupului PPE în Comisia pentru Mediu Luni votăm STEP în Comisia pentru Mediu. Ambele propuneri legislative au drept comisie legislativă Comisia ITRE. Sunt ceva probleme. Raportorul în Comisia ITRE pentru ambele rapoarte este un coleg din Germania care este și coordonatorul PPE pe ITRE și care le-a unit pe cele două prin referința în STEP la Actul privind industria cu zero emisii nete. Lista de tehnologii care va fi finanțată în STEP o găsim în Actul privind industria cu zero emisii nete și lista de proiecte în domeniul digital o găsim în programul digital care a fost aprobat cu ceva vreme în urmă. A făcut această legătură care nu este rea, însă reduce aria de utilizare a platformei la tehnologii net zero ceea ce e diferit față de tehnologii curate, care pot fi și alte tehnologii”, a detaliat eurodeputatul etapele pe care le parcurge Parlamentul European pentru a-și stabili poziția în negocierile cu statele membre cu privire la o propunere avansată de Comisia Europeană.
Revenind la finanțarea pentru STEP și la oportunitățile pe care le poate fructifica România, Marian-Jean Marinescu a spus că atunci ”când se face o astfel de propunere, toate statele au aceleași oportunități.”
”De data aceasta, în STEP este o propunere a Comisiei care spune că suplimentăm Fondul de inovare cu 5 miliarde de euro, dar acești bani vor fi utilizați doar de statele membre care au PIB-ul sub media UE. Sunt statele de coeziune, inclusiv România. Această propunere a generat deja discuții. Am avut discuții cu coordonatorii nemți din Comisiile ENVI și ITRE pentru că Germania nu este de acord cu acest lucru. Spune că dacă Germania dă bani, trebuie să primească și ea. Un al doilea argument este că dacă dăm banii către țările din coeziune, aceste țări nu cheltuiesc banii, având în vedere statisticile”, a completat europarlamentarul.
Având în vedere aceste argumente, Marian-Jean Marinescu a venit cu propunerea ca 75% din fonduri să meargă către țările din coeziune, adică 3,7 miliade de euro și 25% pentru celelalte țări, aproximativ 1,2 miliarde de euro
Propunerea sa venea după ce în Comisia ITRE a existat un acord ca banii să fie puși la dispoziție pentru toate țările membre.
”În Comisia pentru mediu am reușit să obțin un compromis în care să fie 75% pentru statele din coeziune și 25% pentru celelalte țări. În Comisia ITRE – a fost un acord între ITRE și BUDG – care m-a surprins puțin, ca să fie banii puși la dispoziție pentru toate țările membre. După ce a existat acest acord între raportorii din ENVI, au revenit și spun acum să fie 50-50. Încă nu știu care va fi votul PPE-ului. Am propus acest lucru – 75 cu 25 – pentru că știam deja acordul din ITRE. Suntem și înainte de alegeri, suntem într-o altă situație în care lumea nu mai gândește foarte european, ci național. Sper să avem acest compromis de 75%. Și România este acolo. Mai sunt și alte forme de finanțare pe care România le poate utiliza: banii obținuți prin vânzarea certificatelor de CO2. Unele dintre ele utilizează banii pentru cu totul alte lucruri și nu prea s-au dus spre proiecte care să micșoreze emisiile. Am făcut și alte propuneri și o să încerc să militez pentru ele: este o rezervă de certificate. Am propus să scoatem de acolo certificate și banii obținuți prin vânzare să îi folosim pentru micșorarea emisiilor”, a anunțat europarlamentarul.
Anunțată la mijlocul lunii iunie, platforma ”Tehnologii strategice pentru Europa” va consolida și va mobiliza instrumentele existente ale UE pentru a acorda rapid sprijin financiar în beneficiul investițiilor comerciale.
STEP va permite, de asemenea, direcționarea finanțării existente către domenii tehnologice care sunt esențiale pentru poziția de lider a Europei, contribuind astfel la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru investiții la nivelul întregii piețe unice.
Pentru a stimula aceste investiții, Comisia a propus suplimentarea cu 5 miliarde de euro a Fondului pentru inovare, una dintre liniile de finanțare a obiectivelor STEP.
PPE este cel mai mare și mai vechi grup politic din Parlamentul European, având rădăcini care pornesc de la părinții fondatori ai Uniunii Europene. Grup politic de centru-dreapta, PPE este devotat creării unei Europe mai puternice, construită pe baza nevoilor cetățenilor săi.
