Connect with us

INTERNAȚIONAL

Stevo Pendarovski, președintele Macedoniei de Nord, avertizează că țara sa este deja obosită să aștepte în antecamera UE: Nicio altă țară nu și-a schimbat numele pentru a deveni membră a UE

Published

on

© European Council

Președintele Macedoniei de Nord a avertizat că întârzierea începerii procesului de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană accentuează ,,oboseala extinderii” în rândul cetățenilor macedoneni, dar mai ales a tinerilor care vor pleca în masă dacă perspectiva europeană nu este concretizată, relatează The Parliament Magazine

Declarațiile președintelui Stevo Pendarovski au fost făcute la Bruxelles, în cadrul dezbaterii ,,Friends of Europe”, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului în fruntea țării, când s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Pendarovski a declarat că ,,oboseala extinderii” nu se aplică numai UE, care doar în ultimii 15 ani a primit 13 noi membri, ci și cetățenilor țării sale. 

El a spus:,,Oboseala extinderii se simte de ambele părți și înțeleg asta. Înțeleg că unele state membre ale UE ar putea fi dezamăgite de rezultatele extinderii “Big Bang” de acum 15 ani “.

,,Dar oamenii din țara mea au fost în sala de așteptare pentru începerea discuțiilor de aderare de mulți ani, și ei, de asemenea, suferă de oboseala extinderii. Trebuie să vă amintiți că am făcut ceea ce nicio altă țară nu a fost nevoită să facă vreodată pentru a adera la UE: să schimbe numele țării”, a adăugat președintele macedonean. 

Anterior dezbaterii de la Bruxelles, Pendarovksi s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, cu care a discutat despre începerea procesului de negociere pentru aderare. 

Deși Tusk a recunoscut că Macedonia de Nord ,,a făcut tot ce se aștepta UE”, și că țara a dat, în ultimii doi ani, ,,toate semnalele politice corecte pe care UE le aștepta de la candidați”, președintele Consiliului European a atras atenția că ,,nu toate statele membre sunt pregătite să ia decizia de a începe aceste negocieri în zilele următoare”.

La rândul său, Pendarovski a avertizat asupra consecințelor neînceperii negocierilor în luna iunie, conform recomandării Comisiei Europene, spunând că dezamăgirea ar duce la un exod ,,fără precedent” din țară, în special în rândul tinerilor.

El a punctat: ,,Dacă negocierile nu încep, mii de oameni vor pleca în afară”.

Adresându-se dezbaterii ,,Friends of Europe” privind aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei, președintele macedonean a arătat că până la 90% din populație este în favoarea integrării în UE și o nouă întârziere în începerea discuțiilor de aderare ar determina o stare de îngrijorare în rândul poporului său.

,,Mulți sunt încă nedumeriți de ce discuțiile nu au început încă și acesta a fost mesajul pe care i l-am transmis lui Donald Tusk la reuniunea noastră de astăzi. Oamenii din țara mea se simt epuizați în lipsa acestor discuții. Acest lucru a fost promis de UE, iar UE trebuie să își respecte promisiunea. După Turcia, nicio țară nu a așteptat mai mult decât țara mea pentru a începe discuțiile de aderare la UE”, a încheiat Stevo Pendarovski. 

De altfel, într-un mesaj publicat pe Twitter miercuri, Donald Tusk  a scris că ,,UE trebuie să-şi respecte angajamentele faţă de Macedonia de Nord şi Albania”. De asemenea, în conferința de presă comună pe care a avut-o ieri cu președintele macedonean, Donald Tusk a declarat că, în opinia sa, crede că ,,o singură decizie este de luat: angajarea de negocieri cu Macedonia de Nord şi Albania, aşa cum a recomandat Comisia Europeană”. 

În plus, 13 state membre – Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Malta, Austria, Croaţia, Slovenia, Polonia şi Slovacia – au cerut deschiderea negocierilor de aderare cu cele două ţări candidate într-o declaraţie comună, dar și accelerarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

De asemenea, Comisia Europeană pledează pentru deschiderea rapidă a acestor negocieri şi va ‘face tot posibilul pentru a lua o decizie în această vară’, a promis săptămâna trecută preşedintelui executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, după o întâlnire la Bruxelles cu premierul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev.

Citiți și Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord

În orice caz, o primă dezbatere este prevăzută pentru lunea viitoare în cursul unei reuniuni a miniştrilor de externe din cadrul UE la Luxemburg.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie, tot mai aproape de amânarea ieșirii din UE: Președintele Camerei Comunelor a respins un nou vot asupra acordului pentru Brexit al lui Boris Johnson

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Președintele Camerei Comunelor din Marea Britanie, John Bercow, a respins introducerea pe ordinea de zi a plenului de luni un vot pentru acordul privind Brexit, relatează The Guardian.

El a argumentat că Parlamentul s-a pronunțat deja asupra subiectului în ședința de sâmbătă, când parlamentarii britanici au decis, într-o sesiune extraordinară, să amâne votul pentru acordul Brexit până când legislația de implementare a acestuia va fi adoptată.

”Decizia mea este că moțiunea nu va fi dezbătută astăzi, întrucât ar fi repetitiv și dezordonat să facem asta” a spus Bercow.

Premierul britanic Boris Johnson era așteptat să încerce să forțeze un vot săptămâna aceasta în Camera Comunelor privind acordul de retragere din UE, în condițiile în care, obligat de lege, Boris Johnson a trimis sâmbătă noaptea scrisoarea în care solicită prelungirea termenului pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie 2019, cu trei luni, până la 31 ianuarie 2020. Șeful guvernului de la Londra a trimis documentul nesemnat, într-un gest politic menit să arate că această cerere de prelungire nu reprezintă opțiunea sa, ci voința Parlamentului. Scrisoarea a fost dublată de o altă scrisoare, aceasta fiind semnată de Johnson, în care premierul britanic arată că săptămâna aceasta va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019. În paralel, guvernul britanic a declanșat ”Operațiunea Yellowhammer”, numele de cod dat pregătirilor instituționale la Londra pentru o retragere fără acord din UE.

Pe de altă parte, grupul Parlamentului European pentru coordonarea Brexit, condus de Guy Verhofstadt, a confirmat luni că Parlamentul European nu va vota asupra acordului de retragere a Marii Britanii din UE până când Parlamentul britanic nu îl va aproba.

 

De altfel, duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit.

Totodată, surse europene au precizat că ”decizia UE privind pașii următori se va lua după clarificarea situației în Parlamentul britanic”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță).

Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending