Președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat miercuri necesitatea ca Europa să-și sporească efortul de apărare în fața Rusiei, atrăgând atenția că “vacanța de la istorie a Europei s-a terminat”.

“Este în interesul nostru personal să promovăm și să cheltuim mai mult pentru apărare. Vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”, a declarat Alexander Stubb, marți, pentru Euronews.

Președintele țării care a aderat în 2023 la Alianța Nord-Atlantică, dublând granița NATO cu Rusia, a găzduit marți primul summit al aliaților NATO de la Marea Baltică pentru consolidarea apărării împotriva actelor ostile asupra infrastructurii critice din regiunea baltică, afirmând în acest context că Europa trebuie să facă mai mult.

La acest summit au participat alături de președintele Finlandei și președinții Letoniei și Lituaniei, prim-miniștrii Danemarcei, Estoniei, Poloniei și Suediei, cancelarul Germaniei, precum și secretarul general al NATO.

Aderarea succesivă la NATO a Finlandei, în 2023, și a Suediei, în 2024, a determinat ca toate statele riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, să fie state membre ale Alianței Nord-Atlantice, o realitate strategică pe care președintele american Joe Biden a denumit-o “NATO-izarea” Europei, în timp ce experții au vorbit despre transformarea Mării Baltice într-un lac NATO.

În ziua de Crăciun, autoritățile finlandeze au confiscat un petrolier suspectat de a fi responsabil de deteriorarea cablurilor de comunicații submarine. Finlanda are o graniță de 1.300 km cu Rusia.

Peste 95% din datele din lume sunt transportate prin aceste cabluri, iar Rusia și China sunt acuzate în mod regulat de sabotarea acestora ca parte a războiului hibrid.

Marți, la Helskinki, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a promis să trimită drone, fregate și avioane în regiunea baltică, subliniind o campanie concertată de atacuri cibernetice, tentative de asasinat și sabotaj.

Potrivit lui Alexander Stubb, Finlanda este bine pregătită, dar că, în general, Europa trebuie să crească miza.

“Există o mulțime de intenții răuvoitoare din partea Federației Ruse în acest moment, iar aceasta este noua normalitate cu care trebuie să trăim”, a declarat el, adăugând că țara sa ia măsurile necesare, inclusiv aderarea la NATO și confiscarea navelor.

Avertismentul lui Stubb că “vacanța de la istorie a Europei s-a terminat” vine să completeze semnale de alarmă similare din partea liderilor occidentali.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat luni Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.

Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.

Rusia încearcă să slăbească democrațiile și să submineze libertatea aliaților, cu sprijinul Chinei, Coreei de Nord și Iranului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează EFE, potrivit Agerpres.

„Rusia se străduiește să ne slăbească democrațiile și să ne submineze libertatea. Și nu este singură, are alături China, Coreea de Nord și Iranul”, a apreciat Rutte, într-un discurs în fața șefilor Statului Major al Apărării din țările Alianței, care se întâlnesc miercuri și joi la Bruxelles.

De asemenea, Mark Rutte a reamintit că, cu cinci luni și jumătate înainte de următorul summit al liderilor aliați, care va avea loc în iunie la Haga, aceștia trebuie să continue să facă tot ce pot împreună „pentru a ne menține cetățenii în siguranță”.

„Securitatea noastră viitoare este în joc. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă. Acțiunile ostile ale Rusiei împotriva propriilor noastre țări se accelerează cu atacuri cibernetice, tentative de asasinat, acte de sabotaj și multe altele”, a indicat el, referitor la ceea ce el a descris drept „acțiuni și campanii de destabilizare”.

Pentru Rutte, perspectivele de securitate pentru Alianță „nu arată bine” pentru că, în plus, „persistă multe alte pericole”, precum terorismul, proliferarea nucleară, dezinformarea sau schimbările climatice.

În schimb, secretarul general al NATO a dat asigurări că liderii aliați știu „ce trebuie făcut”, în special creșterea investițiilor în apărare.

„Pentru a evita războiul, trebuie să ne pregătim pentru el. Este timpul să trecem la o mentalitate de război și asta înseamnă că trebuie să ne facem apărarea și mai puternică, cheltuind mai mult pe apărare, producând capacități de apărare mai multe și mai bune”, a îndemnat el.

Rutte a pledat, de asemenea, pentru mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a schimba traiectoria războiului”. „Toți vrem (ca războiul) să se încheie, dar, mai presus de toate, vrem ca pacea să dureze”, a adăugat el.

Amintim că,  în primul său discurs major de la preluarea funcției, Mark Rutte le-a cerut aliaților să treacă la o „mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că „Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

NATO își intensifică activitatea pentru a detecta și opri atacurile împotriva cablurilor submarine de energie și date din Marea Baltică, a transmis marți secretarul general Mark Rutte, informează Politico Europe.

Acesta a anunțat într-un comunicat că organizația va lansa programul ”Santinela Baltică”, ce va angrena ”o serie de mijloace”, inclusiv fregate, avioane de patrulare maritimă și ”o mică flotă de drone navale”.

Principalii lideri NATO se află la Helsinki pentru a discuta despre securizarea Mării Baltice ca răspuns la o serie de acte de sabotaj asupra cablurilor de telecomunicații și de energie. Miniștrii apărării au arătat anterior cu degetul spre Rusia pentru aceste incidente.

Summitul este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de prim-ministrul estonian Kristen Michal, și include șefi de stat din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia, precum și un înalt funcționar al Comisiei Europene.

Până în prezent, țările afectate nu au fost în măsură să atribuie în mod clar atacurile Moscovei – o provocare comună în cazul așa-numitelor atacuri hibride, din care fac parte și atacurile asupra infrastructurii critice.

Eforturile NATO vor implica intensificarea supravegherii în zonă, a declarat Rutte, și integrarea eforturilor naționale de supraveghere ale țărilor membre pentru ”detectarea exhaustivă a amenințărilor”. 

”Căpitanii navelor trebuie să înțeleagă că potențialele amenințări la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a declarat Rutte.

Alianța va colabora, de asemenea, cu furnizorii de infrastructură critică, astfel încât cablurile să fie mai reziliente, a spus el.