Connect with us

NATO

Stoltenberg susține că situația din Gaza și cea din Ucraina sunt diferite „în multe privințe”: Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare pentru Rusia

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că situația din Gaza și cea din Ucraina sunt diferite din multe puncte de vedere, iar Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare pentru Rusia, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, marți, la Bruxelles, unde a început reuniunea de două zile a miniștrilor de externe din cadrul NATO.

„De asemenea, este important să recunoaștem că situația din Gaza și cea din Ucraina este diferită în multe privințe. Ucraina nu a reprezentat niciodată o amenințare pentru Rusia. Ucraina nu a atacat niciodată Rusia. Invazia rusă în Ucraina a fost o invazie neprovocată, o invazie la scară largă a unei alte țări”, a declarat șeful NATO.

De asemenea, el a subliniat că Ucraina are dreptul la autoapărare împotriva unui atac neprovocat și la respectarea integrității teritoriale.

Stoltenberg a mai spus că dreptul umanitar trebuie respectat în toate conflictele și că viețile civililor trebuie protejate întotdeauna.

„Dreptul la autoapărare este consacrat în Carta ONU, deci dreptul internațional, dreptul umanitar se aplică în toate conflictele și continuăm să sprijinim Ucraina pentru că este vorba de protejarea dreptului național”, a spus el.

Marți a început în capitala belgiană o reuniune de două zile a miniștrilor de externe ai NATO, în cadrul căreia se așteaptă ca Alianța să își reafirme sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. Este prima reuniune la acest nivel de la summit-ul de la Vilnius.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

Published

on

© European Union 2024

Şefa guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, a anunţat marţi că ţara sa a reuşit să stopeze o operaţiune hibridă a serviciilor de securitate ruse pe teritoriul Estoniei.

”Estonia a reușit să oprească cu succes o operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei pe teritoriul nostru. Știm că Kremlinul vizează toate societățile noastre democratice. Răspunsul nostru: să fim deschiși și să le dezvăluim metodele. Acesta este modul de a descuraja acțiunile dăunătoare și de a ne face rezilienți”, a afirmat Kallas într-o postare pe rețeaua de socializare X (e-x Twitter).


Postul public de radio eston ERR a relatat că Serviciul de securitate internă (ISS) a arestat zece persoane în cadrul unei anchete penale legate de vandalizarea, anul trecut, a unui automobil aparţinând ministrului de interne eston, relatează Reuters.

În urmă cu o săptămână, Ministerul de Interne rus a anunţat că şefa executivului eston Kaja Kallas este dată în urmărire de poliţia rusă “într-un dosar penal”.

De asemenea, au mai fost daţi în urmărire secretarul de stat eston Taimar Peterkop şi ministrul culturii lituanian Simonas Kairis.

Cele trei ţări baltice, în prezent membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, au relaţii tensionate cu Rusia, iar pe teritoriile lor trăiesc minorităţi ruse. Dezacordurile s-au intensificat după ce Rusia a invadat Ucraina.

În luna ianuarie, după un turneu al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ţările baltice, Estonia şi Letonia au renunţat la acordurile cu Rusia privind asistenţa juridică, pe motiv că ruşii au atacat Ucraina.

Tot luna trecută, Estonia a refuzat să prelungească permisul de şedere al conducătorului bisericii ortodoxe estone subordonate Patriarhiei Moscovei, care este cetăţean rus, apreciind că acesta constituie un risc pentru securitatea naţională.

Continue Reading

G7

MSC 2024: Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, doresc un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Politicianul laburist David Lammy, ministrul britanic de externe din umbră al opoziției laburiste, a declarat pe scena Conferinței de Securitate de la München că dorește un nou pact de securitate între Uniunii Europene și Marea Britanie.

Sper că vor avea loc alegeri generale anul acesta și că voi avea privilegiul de a deveni ministrul britanic de externe, pentru că este absolut fundamental ca Regatul Unit și Europa să aibă cele mai apropiate relații, iar epoca Brexit s-a încheiat, situația este rezolvată. Iar ceea ce propune partidul meu este un nou pact de securitate UE-Marea Britanie. Și este un pact care se bazează efectiv pe faptul că, în mod evident, avem război aici, în Europa“, a spus Lammy.

Sondajele de opinie recente din Marea Britanie arată că Partidul Laburist conduce în prezent în sondaje, în fața Partidului Conservator aflat la putere. 

În februarie 2024, 46% dintre britanici ar vota pentru Partidul Laburist la alegerile generale, față de 21% care ar vota pentru Partidul Conservator. Conservatorii aflați la guvernare au rămas în urma laburiștilor în sondaje pe tot parcursul anilor 2022 și 2023, un decalaj uriaș apărând în septembrie 2022, când Liz Truss a venit la putere. Laburiștii și-au menținut avansul în sondaje de când Sunak a devenit prim-ministru și ar câștiga următoarele alegeri generale pe baza celor mai recente sondaje.

Citiți și MSC 2024. Stoltenberg respinge ideea unei forțe de descurajare nucleară europeană fără SUA: Niciun aliat nu va fi atacat cât timp transmitem Rusiei că vom proteja toți aliații. NATO reprezintă 50% din puterea militară a lumii

Politicianul laburist a avertizat că moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi amintește că, în pofida acestui război, “Rusia va continua să fie o amenințare pentru Europa timp de luni, ani, poate încă o generație”.

“Acest lucru înseamnă că capacitatea de apărare a Marii Britanii, alături de partenerii noștri din Franța, care reprezintă în special aproximativ 50% din capacitatea de apărare a Europei, dar și capacitatea de informații a sistemului Five Eyes, în parteneriat cu Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Canada, este absolut esențială și de aceea avem nevoie acum de un nou pact de securitate”, a mai spus el.

El a asigurat că “acest pact de securitate nu va rivaliza cu NATO, ci va funcționa în paralel cu NATO”.

Întrebat cum vede pactul de securitate propus de el, David Lammy s-a referit la achiziții comune și partajate de muniții pentru a aborda nevoia de complementaritate în Europa, inclusiv din perspectiva capacității industriale.

El a asigurat că “o parte din acest efort va continua să fie transatlantic, lucrând cu partenerii noștri americani” și a cerut viteză în elaborarea unor acțiuni comune. “Știți, uneori, Europa poate părea mai degrabă leneșă și birocratică. Va trebui să facem acest lucru în viteză. Urgența războiului din Europa, sper, ne amintește acest lucru”, a conchis Lammy.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul de externe, la München: România negociază cu Ucraina “un cadru de cooperare”, nu “garanții de securitate”. Ne-am asumat să susținem formula de pace a lui Zelenski în discuțiile cu statele lumii

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din München

România negociază cu Ucraina un “cadru de cooperare în materie de securitate și apărare”, nefiind vorba de garanții de securitate, ci de aspecte de cooperare în domeniul securității și apărării, a explicat ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Conferința de Securitate de la München, în care a precizat că aceste documente, denumite în spațiul public ca “acorduri de securitate”, reprezintă o structurare pe “hârtie” a ceea ce partenerii Ucrainei, între care și România, fac deja pentru a sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei.

“Continuăm negocierile cu partea ucraineană atât pentru formalizarea Parteneriatului Strategic așa cum au agreat cei doi președinți cu ocazia vizitei președintelui Zelenski la București. Arată soliditatea relației bilaterale și arată că am trecut într-o etapă diferită a relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. În egală măsură, am demarat și negocierile pentru acest cadru de cooperare în materie de securitate și apărare“, a spus Odobescu.

Ea a precizat că această denumire reprezintă “esența” a ceea ce se discută cu partea ucraineană. “Nu vorbim de garanții de securitate așa cum s-ar înțelege în sensul articolului 5, ci sunt aspecte de cooperare în materie de securitate și apărare“, a precizat șefa diplomației române, explicând că România și-a asumat să susțină formula de pace a președintelui Zelenski pentru că în calitate de vecin al Ucrainei poate explica partenerilor de pe alte continente consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Luminița Odobescu a precizat că anunțul morții lui Aleksei Navalnîi în ajunul Conferinței a reprezentat “o reconfirmare brutală a ceea ce Rusia și Putin fac și pot să facă” și a evidențiat de ce este importantă sprijinirea Ucrainei.

Referindu-se la sprijinul pentru Ucraina, șefa diplomației române e evocat continuarea coordonării transatlantice.

“Ne aflăm într-o situație de război”, a spus Odobescu, punctând că summitul NATO de la Washington va trebui să fie unul al “solidarității”, iar România își dorește consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic.

Cu privire la Republica Moldova, ministrul român de externe a indicat că există perspectiva avansării procesului de negociere pentru aderarea la UE prin organizarea primei conferințe interguvernamentale pentru stabilirea cadrului și calendarului de negociere.

Totodată, Luminița Odobescu a respins teza unei situații dificile și a unei rupturi în relația transatlantică, în contextul electoral de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord. 

Împărtășind aceleași valori, principii și istorie care ne leagă, relația transatlantică va dăinui. Nu am simțit deloc, în multiplele conversații pe care le-am avut, semne de întrebare privind nevoia relației transatlantice solide”, a mai spus ea.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, doamna ministru, și bine ați revenit pe Calea Europeană. Participați la Conferința de Securitate de la München, al cărei raport premergător “Lose-Lose” alocă un capitol important și regiunii Europei Centrale și de Est. În acest sens, cum a modificat, dacă a mai modificat în vreun fel, anunțul care a venit cu câteva minute înainte de debutul Conferinței cu privire la decesul opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi percepția asupra amenințării pe care o reprezintă Federația Rusă?

Luminița Odobescu: Bună ziua de la München. A modificat, pentru că, din păcate, a fost o reconfirmare brutală a ceea ce Rusia și Putin fac și pot să facă. A produs emoție și a scos încă o dată în evidență de ce este important să ajutăm Ucraina, atât Europa, cât și Statele Unite ale Americii. În toate discuțiile pe care le-am avut, atât la mesele rotunde la care am participat, cât și în discuțiile cu partenerii europeni și americani, cu membri ai Congresului american, a reieșit importanța solidarității transatlantice. Europa are nevoie în continuare America și America are nevoie în continuare de Europa. Nu am simțit un sentiment al faptului că avem poziții diferite. Față de anul trecut, când discutam doar despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astăzi discutăm despre o criză în Orientul Mijlociu, despre atacurile Houthi, despre o mulțime de alte crize peste tot pe glob. De aceea este important, pentru că împărtășim aceleași valori și principii, să continuăm să ne coordonăm.

CaleaEuropeană.ro: În contextul participării la München, ați menționat că doriți să atrageți atenția și să transmiteți partenerilor transatlantici să conștientizeze mai bine importanța strategică a regiunii Mării Negre despre care România spune de foarte mult timp cât de importantă este și chiar a fost utilizată de Federația Rusă ca rampă de lansare pentru a declanșa conflictul său ilegal în Ucraina. Din acest punct de vedere, cum considerați că va fi afectată Europa de Est de continuarea acestui conflict și ce mesaje ați transmis în discuțiile pe care le-ați avut? 

Luminița Odobescu: Am salutat rolul pe care Statele Unite, atât Congresul, cât și Departamentul de Stat, îl acordă securității la Marea Neagră. Războiul este la frontiera noastră și am explicat în toate intervențiile pe care le-am avut, atât partenerilor americani, cât și celorlalți colegi de pe alte continente, ce înseamnă războiul pentru regiunea noastră, ce face Rusia în Ucraina și toate consecințele directe și indirecte ale războiului asupra noastră. Am discutat și despre cum putem să consolidăm reziliența, postura de descurajare și apărare pe flancul estic prin implementarea a ceea ce s-a agreat la summitul de la Vilnius, dar și prin pregătirea unui summit important la Washington. Nu este numai un summit aniversar. Ne aflăm într-o situație de război. Este și un summit al solidarității și este foarte important să avem rezultate concrete în implementarea a ceea ce liderii noștri au decis la Vilnius. Am discutat de cât de important este să ajutăm Ucraina în continuare, nu numai sub aspectul militar, dar și sub aspect financiar. Am explicat în detaliu ceea ce România face, mai ales în ceea ce privește tranzitul de cereale, investițiile pe care le-am făcut, sprijinul pentru refugiați, sprijinul în plan european pentru deschiderea negocierilor de aderare și coordonarea strânsă în a sprijini administrația de la Kiev, dar și pe cea de la Chișinău, în acest proces, sprijinul nostru pentru aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei și așa mai departe. În plan european, am susținut adoptarea recentă de către Uniunea Europeană a pachetului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La nivelul miniștrilor de externe trebuie să găsim cât mai curând o soluție pentru facilitatea pentru pace, sprijinul de 5 miliarde de euro necesar pentru Ucraina. Ca vecin al Ucrainei, am subliniat inclusiv consecințele directe și indirecte asupra securității la Marea Neagră. Am prezentat cazul celor cinci incidente cu drone care au căzut pe teritoriul României, inclusiv faptul că Rusia a continuat recent să atace infrastructura civilă, foarte aproape de România. Este foarte important să continuăm să explicăm partenerilor noștri aceste lucruri și cât de relevant este acest lucru pentru securitatea la Marea Neagră.

CaleaEuropeană.ro: Aici, la München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a rugat partenerii occidentali să nu întrebe Ucraina de ce acest război continuă, ci Occidentul să se întrebe de ce Putin este încă capabil să continue acest război. Ce ar trebui să facă în continuare UE și NATO pentru a scoate țările non-UE și non-NATO din Europa de Est din această zonă gri, cum a definit-o raportul Conferinței, iar aici aș menționa și Ucraina și Republica Moldova?

Luminița Odobescu: Președintele Zelenski are dreptate. Pentru noi, atunci când a început războiul, principalul punct forte a fost unitatea și rapiditatea de acțiune, inclusiv în plan european. Am reușit să ne mișcăm foarte repede, nu numai pentru partea de sprijin, dar și pentru partea de sancționare a Rusiei. Este foarte important să continuăm acest lucru. Avem în pregătire un al 13-lea pachet de sancțiuni pe care România îl susține. Trebuie să continuăm în această direcție și să lucrăm în ceea ce privește eludarea acestor sancțiuni. Este o chestiune pe care trebuie să o rezolvăm. Nu este suficientă numai adoptarea de sancțiuni, există foarte multe state care eludează aceste sancțiuni. Trebuie să ținem Rusia responsabilă și sunt diverse acțiuni în acest sens. Trebuie să explicăm populației noastre, inclusiv în plan european, mai ales în prag de alegeri, că ceea ce face Rusia este că a atacat un stat suveran fără niciun motiv, să explicăm toate riscurile pe care le implică să nu continuăm să ajutăm Ucraina, care sunt riscurile pentru noi. Este necesar ca acest lucru să fie repetat și repetat și foarte clar explicat. România înțelege acest lucru, suntem vecini, știm ce poate să facă Rusia. Este important, de asemenea, să subliniem că acest război este despre oameni. În fiecare zi în care nu ajutăm Ucraina, mor oameni nevinovați, copii, femei. Oameni care și-au pierdut pe cei dragi. M-am văzut la München cu câțiva militari care au luptat pe front, care și-au pierdut familiile și a fost un moment foarte emoționant. Am ținut să fac acest lucru ca dovadă de respect și să arăt solidaritatea noastră, a românilor, față de poporul ucrainean.

CaleaEuropeană.ro: Și în ce privește Republica Moldova? Știm că, pentru România, parcursul european al Republicii Moldova este foarte important, iar drumul european al Republicii Moldova, geografic și politic, trece și prin România. Ce putem face pentru a scoate Republica Moldova din această zonă gri?

Luminița Odobescu: Am continuat și cu această ocazie să susțin nevoia și importanța sprijinirii în continuare a Republicii Moldova. Republica Moldova este afectată mai mult decât oricare dintre noi de acest război în Ucraina, de toate acțiunile hibride ale Rusiei. Am susținut această decizie istorică de a începe negocierile de aderare. Drumul acesta trebuie consolidat și suntem alături în continuare de autoritățile de la Chișinău. M-am văzut recent cu noul ministru de externe și am discutat despre cum putem să ajutăm în continuare Republica Moldova, pe plan bilateral și european, negocierile de aderare nefiind simple, ci un proces complex. Am discutat și cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană și Republica Moldova poate să fie încrezătoare că va reuși, atât cu sprijinul nostru, cât și cu sprijinul partenerilor.

CaleaEuropeană.ro: Sunt perspective ca anul acesta să se avanseze procesul de aderare?

Luminița Odobescu: Sunt perspective să se avanseze. Acesta este obiectivul nostru. Sperăm să organizăm și prima conferință interguvernamentală pentru Republica Moldova, care stabilește cadrul efectiv și calendarul concret de aderare. Acest lucru nu este suficient, Republica Moldova este supusă unei presiuni hibride din partea Rusiei. E nevoie să își consolideze reziliența. Avem câteva instrumente în plan european și vom insista în continuare nu numai pentru sprijinul financiar din partea Uniunii Europene, dar și pentru consolidarea acestor instrumente de investiții europene mai multe în Republica Moldova. Cetățenii moldoveni trebuie să simtă și să înțeleagă ce înseamnă Europa și faptul că Europa este alături de ei.

CaleaEuropeană.ro: Revenim puțin la Ucraina pentru că ne-ar ajuta să înțelegem, și din perspectiva spațiului public, ce înseamnă aceste documente bilaterale de securitate care au fost convenite ca urmare a angajamentului G7 de la summitul NATO de la Vilnius din 2023. Marea Britanie a semnat deja un astfel de document cu Ucraina, până în Conferința de Securitate de la München Ucraina a semnat astfel de documente și cu Germania și cu Franța. România a început la Davos discuții cu Ucraina despre astfel de înțelegeri. Ce urmează, cum vor continua România și Ucraina negocierea unor astfel de documente și ce presupun ele mai exact?

Luminița Odobescu: Continuăm negocierile cu partea ucraineană atât pentru formalizarea Parteneriatului Strategic așa cum au agreat cei doi președinți cu ocazia vizitei președintelui Zelenski la București. Arată soliditatea relației bilaterale și arată că am trecut într-o etapă diferită a relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. În egală măsură, am demarat și negocierile pentru acest cadru de cooperare în materie de securitate și apărare.

CaleaEuropeană.ro: Așa îl denumim?

Luminița Odobescu: Da. De fapt, aceasta este esența a ceea ce discutăm la acest moment cu partea ucraineană. Anul trecut, în contextul summitului NATO de la Vilnius, a fost adoptată o declarație G7 privind aranjamentele de securitate care să vină în sprijinul Ucrainei. Mai multe state, inclusiv România, s-au raliat într-un mod transparent și public la această declarație. Pentru noi ca și pentru celelalte state, reluăm într-un cadru de cooperare și într-un cadru mai formal toate aceste aspecte în materie de securitate cu partea ucraineană. Vorbim practic de ceea ce facem deja, doar că ele vor fi puse de o manieră mai structurată pe hârtie.

CaleaEuropeană.ro: Chiar în documentele semnate cu partea germană și cu partea franceză am văzut mențiunea susținerii Franței și Germaniei pentru formula de pace a președintelui Zelenski. Despre astfel de aspecte vorbim?

Luminița Odobescu: Exact. Sigur, vom viza aspectele de cooperare, de instruire, de schimb de informații, de cooperare inclusiv în procesul de reformă pe care autoritățile de la Kiev le întreprind în diverse domenii care au legătură cu aspectele de securitate. Sunt foarte multe chestiuni pe care România deja le face. Nu vorbim de garanții de securitate așa cum s-ar înțelege în sensul articolului 5, ci sunt aspecte de cooperare în materie de securitate și apărare. De asemenea, România susține formula de pace a președintelui Zelenski. Am participat la toate reuniunile de lucru pe cele zece puncte și vom continua. De la o reuniune la alta participă tot mai multe state. Este foarte important să explicăm și să avem de partea noastră cât mai multe state. Este un angajament pe care România și l-a asumat în a continua acest dialog și cu state de pe diverse continente. Mai ales noi, care suntem vecini ai Ucrainei, înțelegem foarte bine ce se întâmplă acolo și vedem toate consecințele. Putem, într-un mod foarte deschis, să explicăm și solicităm sprijinul pentru această formulă diverșilor parteneri.

CaleaEuropeană.ro: Nu aș vrea să încheiem acest interviu fără a vorbi despre relația transatlantică. În context electoral, ea apare în iminența unei rupturi sau a unei situații dificile. România a pledat mereu pentru relația transatlantică, a spus mereu că apărarea europeană trebuie să fie complementară cu NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite este important și are susținere bipartizană. Care este poziția României în toată această dezbatere care are loc la nivel european și transatlantic cu privire la importanța prezenței americane în ecuația de securitate a Europei?

Luminița Odobescu: Poziția României este foarte clară pentru că pornim de la pilonii de bază ai politicii externe românești, care nu vorbesc doar despre faptul că suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO, vorbesc și despre acest parteneriat strategic cu Statele Unite. Pentru noi, relația transatlantică este una esențială. Așa cum am spus, într-un context global extrem de dificil, cu multiple crize și provocări – securitate, schimbări climatice, inteligență artificială, securitate energetică – avem nevoie de această relație transatlantică solidă. Împărtășind aceleași valori, principii și istorie care ne leagă, relația transatlantică va dăinui. Nu am simțit deloc, în multiplele conversații pe care le-am avut, semne de întrebare privind nevoia relației transatlantice solide. Nu numai pentru România, dar și pentru statele de pe flancul estic, este foarte importantă prezența militară. Am discutat despre modul în care această prezență militară poate să fie consolidată în contextul implementării deciziilor de la Vilnius și consolidarea posturii de apărare și descurajare de pe flancul estic. M-am bucurat să văd un interes deosebit pentru regiunea noastră. Am primit foarte multe aprecieri pentru ceea ce face România în regiune și pentru Ucraina. Acest lucru este extrem de important. Am agreat că vom continua să lucrăm împreună pentru implementarea deciziilor luate de partea americană cu privire la strategia pentru Marea Neagră. E foarte important să continuăm să avem proiecte concrete, nu numai în plan securitar, ci și în plan investițional. Aspectele de securitate primează în regiunea Mării Negre, dar să nu uităm și aspectele legate de conectivitate. Marea Neagră este o punte de legătură între Europa, Caucaz și Asia Centrală. Avem proiecte cum este acel cablu verde submarin care leagă Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Avem un proiect de a lega și un cablu digital, sunt și liniile de ferry, legăturile între porturile noastre, inclusiv acordul semnat recent cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre pentru a sprijini un spațiu de navigare sigur. Sunt foarte multe aspecte care au fost discutate, inclusiv care vizează modul în care putem sprijini în continuare Ucraina și Republica Moldova și cum Inițiativa celor Trei Mări se conectează cu cele două state din regiune. Am discutat și despre securitatea alimentară și ceea ce face România în acest sens. Facem tot ce este posibil ca Rusia să nu folosească hrana ca armă în acest război. Sunt convinsă și am fost întotdeauna o susținătoare a relației transatlantice, a coordonării dintre Uniunea Europeană și SUA și a coordonării dintre Uniunea Europeană și NATO. Sunt prea multe provocări în așa fel încât să le putem face față singuri, oricât de puternici am fi. Atunci când suntem împreună și ne coordonăm, vocea noastră este mai puternică, iar actori precum Putin se uită diferit la noi.

CaleaEuropeană.ro: Mulțumim!

Luminița Odobescu: Mulțumesc și eu!

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO4 hours ago

Kaja Kallas anunță că Estonia a neutralizat o “operațiune hibridă a serviciilor de securitate ale Rusiei” pe teritoriul acestei țări NATO și UE

INTERNAȚIONAL4 hours ago

MAE: Ambasadorul României la Moscova a depus flori la memorialul dedicat lui Navalnîi, România fiind alături de toți oamenii din Rusia care tânjesc după democrație și libertate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Denys Shmyhal consideră că nu este loc de ”oboseală” într-un ”război existențial” și este convins că Occidentul va continua să sprijine Ucraina: Nu poți fi obosit atunci când lupți pentru viitorul tău

ROMÂNIA5 hours ago

Proiectul-pilot DigiTEL Green: Stația electrică de la Mostiștea va fi digitalizată și modernizată cu 48 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, le mulțumește ”românilor din Spania pentru tot ce fac pentru țara lor, chiar și de la distanță”: România a ajuns mai cunoscută și mai apreciată în Spania datorită vouă

U.E.6 hours ago

Nouă tranșă de ajutor umanitar al UE în valoare de 83 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova

ENGLISH6 hours ago

Marcel Ciolacu underlines the importance of the European elections on 9 June: I want to live in a free Romania and a free Europe. These elections will be about principles, defending values, and the rule of law

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Grupul independent de experți privind viitorul politicii de coeziune propune zece recomandări pentru maximizarea eficacității și impactului politicii de coeziune astfel încât nimeni să nu rămână în urmă

U.E.7 hours ago

Noi norme adoptate la Bruxelles pentru a consolida drepturile consumatorilor în contextul tranziției ecologice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA8 hours ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 day ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA5 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending