Președintele american Donald Trump a declarat că va lăsa să expire New START, ultimul tratat de control al armelor strategice dintre Statele Unite și Rusia, respingând oferta Moscovei de a prelungi voluntar limitele privind desfășurarea celor mai puternice arme nucleare din lume, a relatat joi Reuters.

„Dacă expiră, expiră”, a declarat Trump despre tratatul din 2010 într-un interviu acordat miercuri ziarului New York Times. „Vom încheia pur și simplu un acord mai bun”, a adăugat el.

Susținătorii controlului armamentului avertizează că, după expirarea acordului la 5 februarie, cele două mari puteri nucleare ale lumii ar putea începe să desfășoare focoase strategice peste limitele stabilite, accelerând astfel erodarea regimului global de control al armamentului.

Întrebat dacă președintele american va accepta oferta formulată în septembrie de liderul rus Vladimir Putin, care propunea menținerea voluntară a limitelor privind desfășurarea armelor nucleare strategice după expirarea New START, un purtător de cuvânt al Casei Albe a trimis Reuters la declarațiile lui Trump. Președintele american afirmase anterior, în luna iulie, că ar dori să mențină limitele stabilite de tratat chiar și după expirarea acestuia.

Ce prevede tratatul New START

Acordul dintre SUA și Rusia limitează la 1.550 numărul ogivelor nucleare desfășurate pe cel mult 700 de vectori de lansare, respectiv rachete, bombardiere și submarine. Tratatul nu mai poate fi prelungit, întrucât textul său permitea o singură extindere, convenită în 2021 de președintele rus Vladimir Putin și fostul președinte american Joe Biden, pentru o perioadă de cinci ani.

Trump vrea să implice China

În interviul acordat New York Times, Trump a declarat că China, țara cu cea mai rapidă creștere a forței nucleare strategice din lume, ar trebui inclusă într-un eventual tratat care să înlocuiască New START.

Beijingul a respins însă constant această propunere încă din prima administrație Trump, argumentând că arsenalele nucleare ale SUA și Rusiei sunt mult superioare celui chinez.

„Probabil, ar trebui să implicăm și alți câțiva actori”, a adăugat Trump.

Ambasada Chinei la Washington a reacționat afirmând că nu ar fi „nici rezonabil, nici realist” să se ceară Chinei să participe la negocieri de dezarmare nucleară alături de SUA și Rusia. „China își menține întotdeauna forța nucleară la nivelul minim cerut de securitatea națională și nu se angajează niciodată într-o cursă a înarmărilor cu nimeni”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei, Liu Pengyu.

Potrivit unui raport al Pentagonului publicat luna trecută, China ar fi desfășurat probabil peste 100 de rachete balistice intercontinentale în trei noi câmpuri de silozuri și nu ar fi dispusă să se angajeze în discuții privind controlul armamentului.

Tratatul New START se află sub presiune încă din februarie 2023, când Moscova a anunțat suspendarea participării sale la procedurile de verificare, invocând sprijinul SUA pentru Ucraina. Statele Unite au urmat exemplul în luna iunie, suspendându-și participarea la inspecții și schimburi de date, deși ambele părți continuă să respecte limitele prevăzute de acord.

Prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, aflat în China într-o vizită oficială, s-a întâlnit luni cu președintele chinez, Xi Jinping. Martin a descris discuția ca fiind „cordială și constructivă”, abordând o serie de teme, de la relațiile bilaterale până la cooperarea dintre Uniunea Europeană și China.

„Am avut o întâlnire cordială și constructivă cu președintele Xi Jinping la Beijing în această dimineață. Împărtășim un angajament puternic de a consolida relațiile dintre Irlanda și China în viitor”, a scris Martin, pe X.

Warm and constructive meeting with President Xi Jinping in Beijing this morning.

We share a strong commitment to enhancing the Ireland-China relationship into the future. pic.twitter.com/mLnaghReFU

— Micheál Martin (@MichealMartinTD) January 5, 2026

Potrivit Ambasadei Chinei la București, Beijingul este pregătit să colaboreze cu Irlanda pentru a consolida comunicarea strategică, a aprofunda încrederea politică reciprocă și a extinde cooperarea practică, în vederea aducerii de beneficii sporite ambelor popoare și pentru a stimula dezvoltarea relațiilor China-Europa.

„La un nivel mai larg, cred că președintele era interesat ca Europa și China să aibă un cadru mai amplu pentru a reglementa comerțul în viitor”, a declarat Micheál Martin, potrivit Reuters.

Xi i-a spus lui Martin în timpul întâlnirii că Beijingul și UE ar trebui să „țină cont de perspectiva pe termen lung”.

Relațiile dintre China și UE sunt tensionate de când UE a impus taxe asupra importurilor de vehicule electrice din China în 2024. De atunci, China a ripostat cu o serie de măsuri, inclusiv cele mai recente tarife vamale asupra produselor lactate din UE.

Premierul Irlandei va purta marți discuții mai aprofundate pe tema comerțului cu al doilea oficial în rang din China, în efortul de a consolida legăturile strategice cu a doua economie mondială, pe fondul relațiilor reci dintre China și Uniunea Europeană.

Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Beijingul nu poate accepta ca vreo țară să acționeze în calitate de „judecător al lumii” după ce Statele Unite l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, relatează Reuters.

„Nu am crezut niciodată că vreo țară poate acționa ca polițistul lumii și nu acceptăm ca vreo națiune să pretindă că este judecătorul lumii”, a declarat Wang omologului său pakistanez Ishaq Dar în cadrul unei întâlniri la Beijing duminică, referindu-se la „evoluțiile bruște din Venezuela” fără a menționa direct Statele Unite.

„Suveranitatea și securitatea tuturor țărilor ar trebui să fie protejate pe deplin în conformitate cu dreptul internațional”, a adăugat diplomatul de vârf al Chinei, în primele sale declarații de după ce imaginile cu Maduro, în vârstă de 63 de ani, legat la ochi și încătușat, difuzate sâmbătă, au șocat venezuelenii. Maduro se află într-un centru de detenție din New York, așteptând să compară luni în fața instanței pentru acuzații legate de droguri.

Statele Unite vor conduce Venezuela până când va putea avea loc o „tranziție corespunzătoare și sigură”, a declarat sâmbătă președintele american Donald Trump, într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago, în Florida, după operațiunea americană de capturare a președintelui venezuelean Nicolas Maduro denumită “Absolute Resolve”. Afirmația a fost reluată de liderul american, în vreme ce secretarul său de stat Marco Rubio a precizat că SUA nu pot lăsa adversarii lor – nominalizând China și Rusia – să opereze în emisfera vestică.

Beijingul are ambiția de a deveni o putere diplomatică importantă, iar analiștii spun că succesul Beijingului în confruntarea cu SUA în negocierile comerciale nu a făcut decât să întărească încrederea Chinei.

Însă, afirmația președintelui Donald Trump că SUA vor supraveghea guvernul Venezuelei condus acum de vicepreședinta Delcy Rodriguez pentru moment reprezintă o încercare dificilă pentru „parteneriatul strategic cuprinzător în orice condiții” încheiat între Beijing și Caracas în 2023, marcând aproape 50 de ani de relații diplomatice.

„A fost o lovitură puternică pentru China, voiam să părem un prieten de încredere pentru Venezuela”, a declarat un oficial al guvernului chinez informat cu privire la o întâlnire între Maduro și reprezentantul special al Chinei pentru America Latină și Caraibe, Qiu Xiaoqi, cu câteva ore înainte de capturarea sa.

Fiul lui Maduro a vizitat în 2024 renumita Universitate Peking din China, unde s-a înscris în 2016, au spus ei, adăugând că nu sunt siguri dacă se va întoarce, în ciuda anilor de angajament diplomatic cu Caracas în ceea ce privește educația și legăturile sale cu China.

A doua cea mai mare economie din lume a oferit Venezuelei o linie de salvare economică de când SUA și aliații săi au intensificat sancțiunile în 2017, achiziționând bunuri în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari în 2024, conform celor mai recente date disponibile pentru întregul an.

Aproape jumătate din achizițiile Chinei au fost de țiței, arată datele vamale, în timp ce giganții petrolieri de stat au investit aproximativ 4,6 miliarde de dolari în Venezuela până în 2018, potrivit datelor think tank-ului American Enterprise Institute, care urmărește investițiile corporative chineze în străinătate.