Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității joi spre vineri de Casa Albă, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali, cu administrația Trump descriind Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani. Formulările, neobișnuit de dure pentru un document oficial al SUA, amplifică tensiunile transatlantice într-un moment deja marcat de incertitudine geopolitică, de războiul Rusiei în Ucraina și de competiția cu China. Pe lângă limbajul alarmist, strategia oferă o imagine a modului în care Washingtonul vede viitorul alianțelor – de la a pune capăt extinderii perpetue a NATO la un viitor în care majoritatea membrilor NATO să fie non-europeni și până la prioritățile globale și rolul Americii într-o lume pe care o consideră din ce în ce mai volatilă. Documentul combină avertismente severe la adresa Europei cu reafirmări ale importanței sale strategice, evită criticile directe la adresa Rusiei, introduce un „corolar Trump” la Doctrina Monroe și schițează o viziune prudentă, dar dură, asupra Chinei. 

Preeminența SUA în emisfera vestică – condiție a securității și prosperității americane

Documentul de 33 de pagini reprezintă o explicație formală rară a viziunii lui Trump asupra politicii externe, prezentată de administrația sa. Astfel de strategii, pe care președinții le publică de regulă o dată pe mandat, pot influența modul în care diferite instituții ale guvernului SUA alocă bugetele și stabilesc prioritățile de politică.

Noua Strategie de Securitate Națională afirmă că SUA trebuie să facă alegeri dificile în plan global. „După sfârșitul Războiului Rece, elitele politicii externe americane s-au convins că dominația permanentă a întregii lumi era în interesul țării noastre. Totuși, treburile altor state ne privesc doar dacă activitățile lor ne amenință direct interesele”, se arată în document.

În nota introductivă a strategiei, Trump o descrie drept o „foaie de parcurs menită să asigure că America rămâne cea mai mare și mai de succes națiune din istoria omenirii și casa libertății pe pământ”.

Documentul se concentrează în mod neobișnuit de mult pe emisfera vestică, prezentată mai ales ca zonă esențială pentru protecția teritoriului american. Afirmă că „securitatea frontierelor este elementul principal al securității naționale” și conține referiri indirecte la eforturile Chinei de a câștiga influență în vecinătatea SUA.

„Statele Unite trebuie să fie preeminente în emisfera vestică, ca o condiție a securității și prosperității noastre — o condiție care ne permite să ne afirmăm cu încredere acolo unde și atunci când este necesar în regiune. Termenii alianțelor noastre și termenii în care oferim orice fel de asistență trebuie să depindă de reducerea influenței ostile externe — de la controlul asupra instalațiilor militare, porturilor și infrastructurii cheie până la achiziționarea de active strategice, în sens larg”, arată documentul, care descrie aceste planuri ca parte a unui „corolar Trump” la Doctrina Monroe. Aceasta, formulată de președintele James Monroe în 1823, prevede că SUA nu vor tolera interferențe externe maligne în propria emisferă.

Europa, descrisă ca actor “strategic vital” pentru SUA aflat în pragul “dispariției civilizaționale”

Strategia de Securitate Națională a lui Trump, pe care Casa Albă a publicat-o discret joi, include formulări dure la adresa Europei, sugerând că aceasta se află într-un declin civilizațional, și acordă relativ puțină atenție Orientului Mijlociu și Africii, relatează amplu Politico și Financial Times.

Președintele american Donald Trump și administrația sa dau vina pe UE și pe migrație pentru ceea ce ei descriu drept o destrămare culturală totală și iminentă în Europa.

Afirmația explozivă, formulată în Strategia de Securitate Națională a SUA, notează că Europa este într-un declin economic, dar afirmă că acesta este „eclipsate de perspectiva reală și mult mai dură a unei dispariții civilizaționale” în următorii 20 de ani.

„Dar acest declin economic este eclipsat de perspectiva reală și mai dură a dispariției civilizației. Problemele mai mari cu care se confruntă Europa includ activitățile Uniunii Europene și ale altor organisme transnaționale care subminează libertatea politică și suveranitatea, politicile de migrație care transformă continentul și creează conflicte, cenzura libertății de exprimare și suprimarea opoziției politice, scăderea drastică a natalității și pierderea identităților naționale și a încrederii în sine. Dacă tendințele actuale vor continua, continentul va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin”, afirmă administrația Trump în documentul de 33 de pagini publicat noaptea trecută.

Administrația Trump recunoaște totuși că „Europa rămâne strategic și cultural vitală pentru Statele Unite”, însă perspectiva sa asupra continentului este în linie cu declarațiile publice negative formulate anterior. Vicepreședintele JD Vance a șocat clasa politică tradițională la Conferința de Securitate de la München din februarie prin atacurile sale la adresa Europei privind migrația și libertatea de exprimare.

Priorități în relația cu Europa: stabilitatea strategică în raport cu Rusia, funcționarea Europei ca grup de națiuni suverane și prevenirea realității că NATO este o alianță în expansiune perpetuă

Războiul din Ucraina este menționat într-o scurtă abatere de la tema „dispariției civilizaționale” a Europei. SUA subliniază că este în interesul Americii ca războiul declanșat de Kremlin să înceteze, inclusiv pentru a restabili „stabilitatea strategică” cu Rusia.

În contradicție cu politica „ușilor deschise” a NATO pentru statele candidate, administrația SUA dorește de asemenea „să pună capăt percepției — și să prevină realitatea — unei NATO aflate într-o expansiune perpetuă”.

Potrivit Strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze:

• Reinstaurarea condițiilor de stabilitate în Europa și a stabilității strategice în relația cu Rusia;
• Sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă;
• Cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene;
• Deschiderea piețelor europene pentru bunurile și serviciile americane și asigurarea unui tratament corect pentru lucrătorii și companiile din Statele Unite;
• Consolidarea națiunilor sănătoase din Europa Centrală, de Est și de Sud prin legături comerciale, vânzări de armament, colaborare politică și schimburi culturale și educaționale;
• Încheierea percepției — și prevenirea realității — că NATO este o alianță aflată într-o expansiune perpetuă;
• Încurajarea Europei să acționeze pentru combaterea supra-capacității mercantiliste, a furtului tehnologic, a spionajului cibernetic și a altor practici economice ostile.

„Dorim să sprijinim aliații noștri în menținerea libertății și securității Europei, restabilind în același timp încrederea civilizației europene în sine și identitatea occidentală”, este unui dintre obiectivele trasate

Strategia pare, de asemenea, să sugereze că migrația va schimba fundamental identitatea europeană într-un mod care ar putea afecta alianțele SUA.

„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în câteva decenii cel târziu, anumite state membre NATO să devină majoritar non-europene. Astfel, rămâne o întrebare deschisă dacă aceste state își vor percepe locul în lume sau alianța cu Statele Unite la fel ca cei care au semnat Carta NATO”, afirmă documentul.

Totuși, documentul recunoaște punctele forte economice și de altă natură ale Europei, precum și modul în care parteneriatul Americii cu o mare parte a continentului a ajutat SUA. „Nu doar că nu ne putem permite să abandonăm Europa — acest lucru ar fi contraproductiv pentru obiectivele acestei strategii”, se afirmă în document. „Obiectivul nostru ar trebui să fie ajutarea Europei să își corecteze traiectoria actuală”, afirmă textul.

Un document care menajează Rusia, urmărește reechilibrarea relației economice a Americii cu China și afirmă obiectivul prevenirii unui război în Indo-Pacific

Documentul lui Trump, precum și un document complementar – cunoscut sub numele de Strategia de Apărare Națională – au fost întârziate parțial din cauza dezbaterilor din administrație privind anumite aspecte legate de China. 

Acestea includ dislocarea unei puteri militare americane semnificativ mai mari în emisfera vestică, adoptarea de numeroși pași pentru reducerea migrației către SUA, promovarea consolidării bazei industriale americane și promovarea „identității occidentale”, inclusiv în Europa. Per ansamblu, documentul menajează Rusia — criticile la adresa Moscovei sunt foarte limitate.

Strategia acordă un spațiu neobișnuit de mare Americii Latine, Caraibilor și altor vecini ai SUA. Aceasta reprezintă o schimbare față de administrațiile anterioare, care tindeau să prioritizeze alte regiuni și alte teme, precum confruntarea cu marile puteri precum Rusia și China sau combaterea terorismului.

Strategia lui Trump sugerează că întărirea prezenței militare în emisfera vestică nu este un fenomen temporar.

Strategia de Securitate Națională abordează pe larg China, deși adesea nu menționează direct Beijingul. Mulți parlamentari americani — din ambele partide — consideră că o Chină din ce în ce mai asertivă reprezintă cea mai gravă amenințare pe termen lung la adresa puterii globale a SUA. Dar, deși limbajul folosit de strategia lui Trump este dur, rămâne prudent și departe de a fi inflamator.

Administrația promite să „reechilibreze relația economică a Americii cu China, prioritizând reciprocitatea și corectitudinea pentru a restaura independența economică americană”.

Dar afirmă, de asemenea, că „schimburile comerciale cu China ar trebui să fie echilibrate și axate pe elemente nesensibile” și chiar solicită „menținerea unei relații economice cu adevărat reciproc avantajoase cu Beijingul”.

Strategia afirmă că SUA doresc să prevină un război în Indo-Pacific — o aluzie la tensiunile crescânde din regiune, inclusiv între China și aliații SUA precum Japonia și Filipine.

„Vom menține politica noastră declarată de lungă durată privind Taiwanul, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu susțin nicio schimbare unilaterală a statu-quo-ului în strâmtoarea Taiwan”, afirmă documentul. 

Documentul respinge, de asemenea, aspirațiile multor state mici. „Influența disproporționată a națiunilor mai mari, mai bogate și mai puternice este un adevăr etern al relațiilor internaționale”, afirmă strategia.

Strategia de Securitate Națională este primul dintre mai multe documente importante de apărare și politică externă pe care administrația Trump urmează să le publice. Printre acestea se numără Strategia de Apărare Națională, a cărei direcție generală este de așteptat să fie similară.

Viziunile inițiale ale președinților privind conținutul Strategiei de Securitate Națională au fost uneori abandonate din cauza evenimentelor. 

După atacurile din 11 septembrie, strategia din primul mandat al lui George W. Bush s-a concentrat puternic pe lupta împotriva terorismului islamist. Echipa lui Biden a petrecut mare parte din primul an lucrând la o strategie care a trebuit rescrisă după ce Rusia s-a pregătit pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei.

Strategia de Securitate Națională din primul mandat al lui Trump se concentra în mare măsură pe competiția SUA cu Rusia și China, însă președintele a subminat-o adesea încercând să intre în grațiile liderilor acestor puteri nucleare.