Corespondență din Washington

Sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei face din țara noastră o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivelul Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene, a declarat joi președintele Senatului României, Nicolae Ciucă, într-un interviu acordat la summitul NATO de la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.

Aflat în capitala SUA, unde a ținut un discurs la summitul parlamentar al NATO, șeful Senatului a făcut parte și din delegația președintelui Klaus Iohannis la summitul aliat, precum și la ceremonia de semnare a acordului bilateral de securitate dintre România și Ucraina.

“România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. (…) Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important. (…) Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene”, a subliniat Nicolae Ciucă, care era prim-ministru al României la momentul începerii conflictului.

Liderul PNL a precizat că la summitul aliat de la Washington a fost adoptată o decizie concretă privind o politică a NATO față de Rusia, care să fie adoptată la summitul de anul viitor, de la Haga.  

“La 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei”, a arătat el.

Fost șef al Statului Major al Apărării și fost ministru al apărării, Nicolae Ciucă a explicat că în România există structuri care acționează la termen foarte scurt în caz de amenințări la adresa securității și a subliniat că tot sprijinul care este acordat Ucrainei, inclusiv dinspre România, oferă Kievului posibilitatea de a păstra linia frontului și de a apăra indirect România și toate celelalte țări europene.

Ciucă s-a referit și la Republica Moldova, punctând faptul că sprijinul Alianței pentru Chișinău a fost menționat în declarația finală a summitului de la Washington. 

Referindu-se la faptul că a participat la acest summit în contextul în care a fost ultima reuniune aliată pentru președintele Klaus Iohannis, aflat la finalul epocii sale prezidențiale, Nicolae Ciucă a subliniat că “după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Ați participat la summitul NATO de anul acesta, într-o postură nouă, de președinte al Senatului, după ce mulți ani ați participat pe filială militară, ca Șef al Statului Major al Apărării și apoi ca prim-ministru, chiar la summitul din 2022, imediat la o lună după invazia ileaglă a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Ce impact au deciziile luate aici, la Washington, pentru securitatea României?

Nicolae Ciucă: În primul rând, este un moment aniversar, este un moment aniversar pentru NATO, este un moment aniversar și pentru noi, că iată, au trecut 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Nord-Atlantice, având și drepturi și responsabilități, trebuie să spunem acest lucru. Toate deciziile care au fost luate vizează noile amenințări de securitate, vizează o poziționare foarte clară pentru sprijinirea Ucrainei, astfel încât să poată să facă față în continuare invaziei ilegale a Federației Ruse de pe teritoriul său.

De asemenea, a fost o decizie cât se poate de concretă vizavi de o politică față de Moscova ce urmează să fie analizată la summitul de anul viitor, deci la Haga. Deci, iată, sunt chestiuni care s-au concretizat pe o discuție mai consistentă pentru ceea ce înseamnă conflictul din Ucraina și sprijinul pe care țările aliate îl asigură. De asemenea, mai este o chestiune foarte importantă, și anume că s-a scos în evidență că practic, în 1949, când a fost fondată Alianța, cele 12 state au luat această decizie pentru a se apăra de Rusia. Iată, la 75 de ani distanță, 32 de țări membre au pe agenda de discuție, la Washington, locul unde s-a semnat constituirea Alianței, același obiectiv pentru a putea să facă față amenințărilor din partea Rusiei, care dincolo de ceea ce se întâmplă în mod concret în Ucraina, este clar o concluzie că Rusia reprezintă o amenințare pe termen mediu și lung.

Mai mult decât atât, este această legătură care se face între amenințările de pe continentul european care pot să afecteze și regiunea indo-pacific, unde este și China și este și Coreea de Nord și vedem legătura aceasta între Rusia și China, între Rusia și Coreea de Nord, între Rusia și Iran și practic ceea ce constituie o amenințare pentru Europa, constituie o amenințare și pentru regiunea indo-pacific.

De asemenea, ce se întâmplă în Indo-Pacific constituie o amenințare și pentru Europa, motiv pentru care în momentul în care noi vorbim, se derulează această etapă despre măsurile care trebuie luate între cele două zone ale celor două mari oceane.

CaleaEuropeană.ro: Pentru că ați făcut această analogie cu privire la amenințarea fondatoare a NATO, și anume amenințarea sovietică la vremea respectivă. Paradoxal sau nu, în 1949, România era sub ocupație sovietică, iar acum suntem în măsură să semnăm un acord de securitate cu Ucraina și să fim un aliat NATO de nădejde. Ați menționat Federația Rusă și faptul că se vorbește de această nouă poziție a NATO față de Rusia, definind Rusia în continuare și pentru viitor ca principala amenințare. A spus-o și președintele Iohannis, dar în termeni de logică politico-militară, vorbim la o întoarcere de logică de război rece?

Nicolae Ciucă: În momentul de față putem să vedem o polarizare a celor două blocuri. Este un bloc al țărilor democratice, al țărilor care împărtășesc aceleași valori, care respectă regulile și ordinea internațională, respectă drepturile și libertățile oamenilor și celălalt bloc constituit din țările care au regim de conducere autocratic, care nu țin cont de toate aceste valori ale democrației. Și practic, în momentul de față, eu asta am înțeles la tot ceea ce reprezintă declarația finală a summitului de la Washington, că unitatea și solidaritatea tuturor țărilor membre și a țărilor partenere este îndreptată pentru apărarea democrației, pentru apărarea valorilor fundamentale ale democrației, pentru apărarea țărilor care au aceeași înțelegere despre ceea ce înseamnă o lume bazată pe reguli.

CaleaEuropeană.ro: Astăzi, libertatea și democrația sunt apărate în Ucraina cu arma în mână, o spuneați și dumneavoastră. În această parte a comunității euroatlantice ne apărăm democrația și libertatea, încercăm să ne prezervăm modul de viață democratic. Din acest punct de vedere v-aș întreba, având în vedere declarația finală a summitului pe care ați menționat-o și sprijinul pentru Ucraina, acolo se menționează ca în această misiune de asistență securitate NATO pentru Ucraina cu comandament în Germania, vor exista și puncte logistice de sprijin în estul Alianței, foarte probabil și pe teritoriul României. De la Washington 2024 încolo, ce rol va juca România pentru această furnizare de asistență de securitate pentru Ucraina?

Nicolae Ciucă: România joacă un rol foarte important în momentul de față. A jucat de la începutul războiului. Ne aducem aminte acea manifestare de solidaritate a poporului român, a cetățenilor români, a oamenilor simpli cu refugiații ucraineni. După aceea, măsurile luate la nivel guvernamental, instituțional, pentru a putea să fim parte și am fost o parte importantă la toate măsurile luate pentru asigurarea sprijinului pentru Ucraina. Noi înșine, ca țară, am întreprins astfel de demersuri. Iată că și astăzi, România este una dintre puținele țări din Alianță care este în măsură să asigure un sistem Patriot pentru Ucraina atât de important, mai ales după ce am văzut cu toții, în urmă cu câteva zile un atac absolut terorist asupra unui spital de copii din Kiev. Toate aceste măsuri sunt foarte importante. România este o țară care a demonstrat că are disponibilitate, are capabilități, are resursă umană cu care a participat la toate misiunile Alianței Nord-Atlantice și în momentul de față, dincolo de faptul că primim pe teritoriul nostru garanțiile de securitate și găzduim comandamente naționale, găzduim brigada multinațională care are ca națiune cadru Franța, găzduim trupele americane.

Toate aceste chestiuni fac din România o țară foarte importantă în toate aranjamentele de securitate la nivel aliat și la nivelul Uniunii Europene, pentru că trebuie să spunem că în interiorul acestui summit au fost discutate și aceste aspecte de complementaritate și de evitare a dedublării capabilităților, atât la nivelul Alianței cât și la nivelul Uniunii Europene, pentru că o coordonare și o complementaritate între cele două structuri nu poate decât să aducă un plus de capabilitate militară.

CaleaEuropeană.ro: În declarația finală a summitului este menționat faptul că Alianța este pregătită să își apere întreg teritoriul. Vorbim despre 500.000 de soldați care sunt pregătiți. România, în marja summitului a semnat și un acord trilateral cu Bulgaria și Grecia pentru crearea unui coridor de mobilitate militară pe partea sudică. Știim de la Vilnius că planul regional de apărare pentru partea sudică cuprinde și România și prin urmare și Marea Neagră. Știm că sunt detalii care nu pot fi făcute public, dar putem crea o legătură între ele. V-aș întreba, din acest punct de vedere, cât de sigură este securitatea României față de acum un an? Dacă acum un an poate ar fi fost nevoie de mai mult timp pentru a pre-poziționa trupe și echipamente în România în caz de alertă, de acum încolo putem vorbi de un termen 24-48 de ore, așa cum își dorește Alianța la nivelul forțelor sale de reacție rapidă?

Nicolae Ciucă: În momentul de față avem pe teritoriul țării noastre structuri care acționează la termen foarte scurt, de ordinul minutelor. Este vorba de structurile de poliție aeriană, care sunt coordonate de la nivelul Comandamentului Aliat pentru Spațiul Aerian. Toate aceste aspecte legate de capacitatea de reacție, vă rog să le vedem într-o dinamică, pentru că ele au ajuns la un nivel de mărime, au ajuns la un nivel de timp de reacție pe măsură ce amenințările au crescut, pe măsură ce s-au văzut și s-au identificat potențiale acțiuni și în felul acesta prin deplasarea de noi forțe, prin deplasarea și amplasarea de echipamente de supraveghere și avertizare, prin operaționalizarea structurilor de răspuns imediat. Există o gradualitate a acestui răspuns în funcție de amenințări, în funcție de vectorii folosiți și toate sunt, așa cum am spus, foarte bine coordonate de la nivelul structurilor responsabile pentru acest lucru.

CaleaEuropeană.ro:  Inclusiv în ceea ce privește componenta de apărare aeriană integrată? Pentru că este un subiect care s-a regăsit în declarația finală a summitului și președintele Iohannis a menționat-o, pentru că România, Polonia și alți aliați de pe flancul estic s-au aflat cumva văduviți în momentul în care Rusia a atacat cu drone și cu diferite rachete teritoriul Ucrainei.

Nicolae Ciucă: Este în interiorul declarației un punct distinct de solidaritate a NATO cu țările al căror spațiu a fost încălcat și în termen de capabilități discutăm tocmai de mijloace, echipamente și misiuni de supraveghere și avertizare și desigur, de apărare împotriva oricăror vectori care încalcă spațiul aerian al Alianței, în conformitate cu asumarea și decizia de apărare a fiecărui centimetru din teritoriul țărilor aliate și desigur a spațiului aerian aferent.

CaleaEuropeană.ro:  Transferarea unui sistem de rachete către Ucraina apără implicit și România?

Nicolae Ciucă: În momentul de față tot sprijinul care se livrează către Ucraina a dat posibilitatea armatei ucrainene să țină, să păstreze linia frontului, nu apără doar România. Sigur, apără și România și apără și toate celelalte țări europene prin sacrificiul lor, prin sprijinul pe care noi îl acordăm și este bine ca oamenii să înțeleagă că în acest moment, orice slăbiciune, orice breșă în sistemul defensiv al Ucrainei constituie un pericol pentru noi.

CaleaEuropeană.ro: În egală măsură, vorbim foarte mult despre Ucraina, sprijinirea Ucrainei, dar România mai are o datorie istorică față de Republica Moldova și mereu a avut grijă de această datorie istorică. În declarația finală a summitului este menționat sprijinul pentru Republica Moldova și disponibilitatea NATO de a sprijini întărirea capacităților de securitate și apărare a Republicii Moldova. Ce înseamnă din punct de vedere politic, dar și militar această formulare?

Nicolae Ciucă: Este foarte bine subliniat acest aspect al sprijinului pe care noi, ca țară, îl acordăm Republicii Moldova și de asemenea, măsurile luate la nivelul Alianței pentru sprijinirea Republicii Moldova. Este absolut evident că în orice discuție și în orice întâlnire pe care am avut-o și în care am identificat că există potențial pentru sprijinire Republicii Moldova, am punctat acest lucru inclusiv la Adunarea Parlamentară NATO, am subliniat nevoia de a menține sprijinul și atenția pentru a putea să asigurăm securitatea cetățenilor din Republica Moldova.

În declarația finală Republica Moldova este menționată de două ori. O dată prin solicitarea Alianței ca Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și în al doilea rând, solidaritatea și măsurile cu care Alianța trebuie să vină pentru sprijinirea Republicii Moldova, să poată face față tuturor amenințărilor hibride la care este supusă. Ca atare, din perspectiva mea, din documentele oficiale reiese foarte clar că alături de Ucraina și efortul consistent logistic pentru Ucraina avem și partea aceasta de decizie politică și sprijin care se acordă Republicii Moldova, fiind cea mai vulnerabilă după Ucraina la orice acțiune a Federației Ruse.

CaleaEuropeană.ro:  La acest summit aniversar al NATO de aici, de la Washington, pentru România se încheie și o epocă prezidențială a președintelui Klaus Iohannis, ultimul summit la care a participat în calitate de șef de stat. Care a fost atmosfera din interiorul Consiliului Nord-Atlantic cu privire la acest moment?

Nicolae Ciucă: Este o chestiune care se întâmplă frecvent interiorul Consiliului Nord-Atlantic. Acolo vin și pleacă și șefi de stat, și secretari generali. E o chestiune care are o anumită rutină. Sigur, pentru noi, pentru toți cei care știm ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani, a avut o emoție aparte. Sunt convins că și pentru domnul președinte, fiind ultimul summit la care participă, este o chestiune la care te uiți înapoi și vezi câte lucruri s-au întâmplat, la câte decizii ai luat parte. Iată, după 10 ani de zile, România este beneficiara unor decizii și măsuri care i-au întărit capacitatea de apărare și i-au întărit profilul în interiorul Alianței ca fiind un aliat de bază.

Corespondență din Washington

Sprijinul pe care Alianța Nord-Atlantică a decis să îl acorde Ucrainei la summitul istoric de la Washington reprezintă o garanție suplimentară că Ucraina și Republica Moldova își pot îndeplini calea europeană și transmite un semnal Moscovei că NATO nu va obosi în acest efort, a declarat joi secretarul general adjunct al organizației, Mircea Geoană, într-un interviu acordat la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.

Prin deciziile luate la Washington “transmitem un mesaj foarte clar către Moscova, și către Federația Rusă și către alții, și anume că NATO este puternic și hotărât să își apere teritoriul, populația, economia, infrastructura”, a afirmat Geoană, după două zile ale unui summit aniversar de 75 de ani de la înființarea Alianței, încheiate cu adoptarea Declarației de la Washington.

Referindu-se la semnalul pe care Alianța l-a transmis Moscovei prin deciziile sale de la Washington, secretarul general adjunct al NATO a precizat că acestea reprezintă și o gură de oxigen pentru Ucraina, precum și “o garanție suplimentară că drumul său european, calea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei se pot îndeplini, strategic vorbind”.

Liderii celor 32 de state membre ale NATO au aprobat miercuri, prin Declarația finală a summitului de la Washington la 75 de ani de la fondarea Alianței, planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, cu un comandament în Germania și centre logistice în estul Alianței, inclusiv pe teritoriul României, precum și un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și înființarea poziției de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. Liderii NATO au stabilit că Alianța va prelua coordonarea și furnizarea majorității asistenței internaționale în materie de securitate pentru Ucraina.

Vorbind despre rolul României în acest context, Mircea Geoană a insistat că România “este o țară cu o valență strategică multi-regională excepțională”, cu rol și “în Marea Neagră, și către Caucaz, și către Ucraina și Moldova, și în Europa Centrală și de Nord, și în Balcani și în Orientul Mijlociu”.

La ultimul summit NATO în calitate de secretar general adjunct, Geoană s-a plasat pe el însuși în postura de “spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari”. De cinci ani în această poziție, Mircea Geoană ocupă cea mai înaltă funcție aliată deținută vreodată de un român și de un est-european. 

“Toată viața mea am muncit ca România să fie integrată în NATO. Am încheiat aderarea, negocieri de aderare la Uniunea Europeană și acum termin 5 ani de zile, zic eu, de succes. (…) Eu sunt doar un spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari. Plafon pe care eu l-am spart: poziția cea mai mare pe care a avut-o un român sau româncă. Eu sunt absolut convins și voi face tot ce ține de mine ca acesta să fie doar un început” pentru români și românce, a conchis el.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Domnule secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, bine ați revenit pe Calea Europeană de aici, de la summitul istoric de la Washington, unde Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare, iar România marchează 20 de ani de la aderare.

Mircea Geoană: Este un summit special și pentru mine și pentru noi, pentru români. Cred că știm bine cât de mult a contat decizia americană pentru ca România să devină membru al NATO. Chiar astăzi se  împlinesc mulți ani de zile de la vizita președintelui Clinton la București, când am fost refuzați prima dată. Pentru mine, care am început ca foarte tânăr ambasador, această călătorie către NATO, iată-mă ajuns la vârful NATO. Este un moment istoric pentru Alianță, dar cred că și pentru România, dar și pentru mine personal este un moment foarte simbolic.

CaleaEuropeană.ro: Cu siguranță este un moment istoric pentru toată lumea și a fost un summit cu decizii istorice. Declarația finală de la Washington vorbește în termen foarte clar despre susținerea Ucrainei, despre amenințarea rusă, despre provocarea sistemică pe care o reprezintă China. În egală măsură, s-au luat și decizii cu privire la susținerea pe termen lung a Ucrainei, înființarea unei misiuni NATO, sprijin financiar. Ce semnal transmite Alianța de aici, de la Washington, pentru principala sa amenințare, și anume Federația Rusă?

Mircea Geoană: Suntem o organizație care este extrem de mobilizată, este foarte predictibilă. NATO înseamnă pace și faptul că noi ne întărim apărarea și descurajarea pe teritoriul NATO reprezintă cea mai bună formulă de a păstra pacea, pentru că Federația Rusă și alții înțeleg mesajul de forță. Președintele Reagan vorbea despre pace prin forță, prin putere. Atunci când noi ne întărim flancul estic, când ne întărim capabilitățile militare,  când avem mult mai multe forțe pregătite, 500.000 de forțe NATO în stare de alertă permanentă, o nouă forță aliată de reacție, nu facem altceva decât să transmitem un mesaj foarte clar către Moscova, și către Federația Rusă și către alții, și anume că NATO este puternic și hotărât să își apere teritoriul, populația, economia, infrastructura.

Pentru Ucraina reprezintă, aș spune eu, mai mult decât o gură de oxigen. Reprezintă o garanție a faptului că vom rămâne alături de dânșii atâta vreme cât vor avea nevoie de noi. Pentru că o Ucraină independentă, capabilă să stea pe picioarele proprii și ca democrație, și ca economie, și ca forță militară, reprezintă o contrapondere la agresivitatea Rusiei. Reprezintă pentru noi, pentru România, de exemplu, o profunzime strategică importantă teritorial, militar și strategic. Pentru Republica Moldova reprezintă o garanție suplimentară că drumul său european, calea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei se pot îndeplini, strategic vorbind. De aceea, astăzi, la Washington, liderii noștri și noi toți ca lideri ai Alianței, am arătat că Ucraina va avea sprijinul nostru. Este un semnal inclusiv către Moscova pe care noi vrem să îl spunem foarte clar. Să nu creadă cineva că noi o să obosim în sprijinul pentru Ucraina, chiar dacă sunt discuții uneori delicate. Și în România sunt discuții.  De ce să-i ajutăm? Avem probleme istorice încă nerezolvate. Noi nu suntem surzi la aceste chestiuni, dar în pofida acestor chestiuni și deși în democrații lucrurile sunt mai complicate decât în regimuri autoritare, interesul nostru strategic este ca Ucraina să rămână în picioare ca stat independent, ca stat suveran și care cât mai repede cu putință să se alăture familiei euroatlantice.

CaleaEuropeană.ro: În pofida acestor chestiuni, Ucraina pleacă de la acest summit cu sprijinul aliat pentru calea sa ireversibilă de aderare la NATO, cu sisteme de apărare antiaeriană Patriot din partea Statelor Unite, Germaniei, României și altor aliați, cu o misiune NATO care va avea un comandament în Germania, dar și puncte logistice în estul Alianței, implicit și în România. Cu ce rol pleacă România de aici, de la summitul de la Washington, pentru viitoare arhitectură de securitate euroatlantică după acest summit?

Mircea Geoană: România este o țară cu o valență strategică multi-regională excepțională. România are un rol și în Marea Neagră, și către Caucaz, și către Ucraina și Moldova, și în Europa Centrală și de Nord, și în Balcani și în Orientul Mijlociu. De aceea, când România devine mai puternică strategic, ea devine de fapt o ancoră multi-regională. Avioane F-16, foarte curând se va termina antrenamentul piloților ucraineni la noi, la Fetești. Deja se anunță trimiterea primelor F-16 din Danemarca și din alte părți către Ucraina și de aceea sunt absolut convins că această valență strategică a României va fi amplificată de faptul că NATO va face și mai mult pentru România și pentru zona Mării Negre. Acest sistem Patriot, care a fost practic împrumutat ucrainenilor, va fi completat și compensat nu doar prin alte sisteme Patriot într-o prioritizare mai accelerată din partea producătorului american, dar și cu alte tipuri de protecție pentru teritoriul nostru, inclusiv în zona aeriană, zonă de drone, în zonă de poliție aeriană mult mai puternică.

Ce s-a întâmplat de fapt după căderile de resturi de drone în Delta Dunării în urma atacurilor rusești pe porturile dunărene ale Ucrainei? Imediat, NATO în dialog cu România evident, a venit cu măsuri de completare.

CaleaEuropeană.ro: Ce măsuri au fost luate acum, la Washington, pentru partea de sisteme de apărare aeriană integrată?

Mircea Geoană: Conversația nu este nouă. Conversația a început de ceva timp, ea depășește sistemul Patriot. Evident că pentru presă este un subiect foarte precis și în mod normal trezește comentarii, dar de fapt, noi acum discutăm despre implementarea planurilor de apărare și descurajare pentru zona Marea Neagră, Mediterană, planul sudic. În acest moment, cu sprijinul României și cu investițiile românești, Comandantul Suprem Aliat și liderii noștri militari intră într-o fază în care deja suntem în complet altă generație de protecție a teritoriului, populației și economiei României și a țărilor de pe flancul estic. Asta înseamnă de fapt și sisteme multi-domeniu și in cibernetic și spațial. Se întâmplă foarte multe lucruri acolo, în domeniul maritim, pentru că Marea Neagră rămâne vulnerabilă, în domeniul protecției infrastructurilor critice, pentru că avem multe interese economice în Marea Neagră și pe Dunăre. Sper din toată inima că și Dunărea să fie dragată, să înceapă să redevină o arteră comercială și strategică care se lege Marea Neagră. Vreau să văd, așa cum mă bucur să văd că România, Grecia și Bulgaria au semnat un acord de mobilitate militară pe această direcție foarte importantă.

Nu facem infrastructuri de dragul NATO, dar facem infrastructuri dragul economiei noastre. Lipsesc infrastructuri în zona noastră. Avem nevoie de infrastructuri care să fie capabile ziua și noaptea să transporte tiruri, marfă și turiști, iar când e nevoie de exerciții sau nevoie de manevre militare NATO să fie capabile. Aceleași poduri noi, aceleași infrastructuri noi, aceleași tuneluri, aceeași cale ferată.

Vorbim despre Moldova și despre Ucraina, România sunt convins că va avea împreună cu Republica Moldova un rol important în reconstrucția acestei țări. Vom ajunge și în momentul reconstrucției. De exemplu, Italia a adoptat Odesa în cadrul președinției la G7. România trebuie să lucreze și cu alte țări pentru a putea să avem și dividendele economice ale acestui sprijin pentru Ucraina. În esență, este o perioadă de mare transformare. După o generație practic de iluzie strategică că lumea este simplă și pașnică și trăim într-o lume post-modernă, ne-am trezit la realitatea dură că Rusia, China, Iran, Coreea și alții sunt periculoși. Ne întărim apărarea, dar întărind apărarea apărăm pacea, ne dezvoltăm economia. Vorbind despre economie, planul industrial de producție, de apărare pe care l-am adoptat aici, la Washington, trebuie să fie un semnal foarte clar și pentru România și pentru alte țări că avem nevoie să renaștem industria de apărare, industria duală. Avem foarte multe start-up-uri, tineri, tinere, cu idei formidabile pentru tehnologii cu dublă întrebuințare. Acest lucru trebuie să fie o invitație pentru noi, pentru ca în modelul economic mult mai rezilient al acestor vremuri complicate, România să aibă un model economic în care și industria de apărare să creeze joburi, să creeze exporturi, pentru că până la urmă, oricum am discuta, economia este importantă și dacă tot investești bani în apărare ar fi bine să îți vină și un avantaj economic și tehnologic pentru țara ta.

CaleaEuropeană.ro: Ați menționat Republica Moldova și în declarația finală a summitului, dincolo de sprijinul pentru integrarea europeană, se vorbește de faptul că NATO este dispus să se angajeze în dialoguri cu partenerii euroatlantici atât de mult cât își doresc dânșii acestea. Este NATO pregătită, în cazul în care Republica Moldova își dorește să adopte decizii curajoase, să sprijine o viitoare arhitectură de securitate pentru Republica Moldova?

Mircea Geoană: NATO niciodată nu a bătut la ușa nimănui pentru a îi face vreo invitație de a face mai mult decât acea țară dorește să facă cu noi. Noi am vrut să intrăm în NATO, nu NATO a venit la noi. Suedia și Finlanda s-au trezit, după secole sau decenii de neutralitate, că Rusia este agresivă și au venit către noi. De aceea, Republica Moldova este un partener vechi al nostru. Avem de 30 de ani un parteneriat foarte serios cu dânșii, iar noi respectăm constituția de neutralitate a Republicii Moldova și sperăm să adere la UE cât mai repede. Decizia este a dânșilor, când și dacă vor dori să meargă la un alt nivel de colaborare.

Mai este ceva interesant. Republica Moldova este un partener comun al NATO și Uniunii Europene. De aceea, noi, într-un fel indirect, ajutăm și la progresul aderării europene. Toate la timpul potrivit. Avem un parteneriat foarte dinamic cu Republica Moldova, răspundem solicitărilor dânșilor. Politic și strategic este până la urmă decizia dânșilor. Cât de repede, cât de departe ar fi dispuși să meargă în relația cu NATO.

CaleaEuropeană.ro: În urmă cu 27 de ani nu vă aflați la Washington, erați la București pentru lansarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite, chiar în această zi. Astăzi suntem la Washington și dumneavoastră sunteți la finalul unui mandat de cinci ani de secretar general adjunct al NATO, cel mai longeviv secretar general adjunct al NATO, iar Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general NATO, este tot la final de mandat după un deceniu. Cum vă găsește acest final de mandat? Care a fost atmosfera în Consiliul Nord-Atlantic la acest final de mandat și ce sfaturi aveți pentru liderii care vor urma la cârma Alianței?

Mircea Geoană: Spuneam că este un summit simbolic, cel puțin pentru mine și pentru România, pentru că vorbeam de parteneriatul strategic cu Statele Unite, practic eu l-am inventat când eram ambasador, după ce am fost refuzați să aderăm la NATO prima dată și vizita președintelui Clinton a fost un pariu riscant.  Sper să avem președinți americani care să vină în România în anii care vin. Pentru mine, după acest ac în timp, este un sentiment de destin împlinit. Toată viața mea am muncit ca România să fie integrată în NATO. Am încheiat aderarea, negocieri de aderare la Uniunea Europeană și acum termin 5 ani de zile, zic eu, de succes. Modul în care liderii, aliații, m-au aplaudat ieri și mi-au mulțumit la finalul sesiunii pentru munca mea, este un sentiment de mare satisfacție. Pentru cei mai tineri, o să le spun cum spun americanii: “the sky is the limit”. Eu sunt doar un spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari. Plafon pe care eu l-am spart:  poziția cea mai mare pe care a avut-o un român sau româncă. Eu sunt absolut convins și voi face tot ce ține de mine ca acesta să fie doar un început. Vreau să văd români și românce în poziții de influențe în toate instanțele internaționale. Și în UE, și în NATO și sunt convins că este o problemă de timp până când o româncă sau un român, spun româncă pentru că mi-aș dori să fie o româncă care să ajungă, de ce nu, și mai sus decât am ajuns eu. Pentru că eu, într-un fel, cred că am deschis drumul și am arătat că dacă ești serios, îți vezi de treabă, ai o reputație bună, lași loc de bună ziua, the “Sky is the limit”. Acesta este mesajul meu pentru generația tânără de românce și de români.

CaleaEuropeană.ro: Domnule secretar general adjunct al NATO, mulțumim pentru acest interviu, la summitul NATO de la Washington.

Mircea Geoană: Și eu mulțumesc pentru felul în care Calea Europeană reflectă politica internațională și politica externă a României.

Interviu cu Adriana Ștefan, președinte și director general al INCAS

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” relansează ambițiile de cercetare și dezvoltare ale industriei spațiale din România, transmite Adriana Ștefan, președinte și director general al INCAS, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în care detaliază principalele proiecte în care institutul este implicat, liniile de finanțare și platformele de cooperare de la nivelul UE și NATO pe care le are în vedere pentru a contribui la conturarea profilului României de exportator de know-how în domeniul aerospațial.

Vă invităm să parcurgeți interviul integral: 

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele repere istorice care definesc tradiția și contribuția INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” în domeniul aerospațial din România?

Adriana Ștefan, președinte și director general al INCAS: INCAS reprezintă un simbol al capacității de cercetare din țara noastră, având o tradiție bogată și o contribuție semnificativă la dezvoltarea domeniului aerospațial din România. Încă de la înființarea sa, Institutul a jucat un rol esențial în proiectarea și construirea de aeronave și sateliți spațiali de înaltă performanță, precum și în participarea la programe spațiale internaționale de renume.

Înființat în cadrul Academiei Române, după cel de-al Doilea Război Mondial, INCAS ia naștere în 1949, sub denumirea de Institutul de Mecanică Aplicată. Este de menționat că activitatatea în domeniul aeronauticii, în perioada 1949-1960, a cuprins proiectarea și construcția primelor planoare românești, IS-2 și IS-3 (1951) . Au urmat trei decenii de consolidare a cercetării românești în domeniul aviației, în anii ‘70 Institutul dezvoltând în colaborare primul avion militar cu reacție fabricat în România, IAR-93 Vultur, cu primul zbor în 1974.

© Arhivă INCAS

© Arhivă INCAS

În anii 80, institutul a fost reorganizat și redenumit INCREST – Institutul de Creație Științifică și Tehnică, denumire sub care este asociat celor mai importante realizări în domeniul cercetării și industriei aerospațiale românești, printre care ne reamintim cu mândrie de dezvoltarea avionului de școală și antrenament IAR-99 Șoim, precum și contribuția Institutului la realizarea aeronavei de pasageri ROMBAC 1-11.

© Arhivă INCAS

© Arhivă INCAS

© Arhivă INCAS

În anul 2008, am primit statutul de Institut Național, devenind entitatea reprezentativă pentru cercetarea-dezvoltarea aerospațială din România sub numele INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială ”Elie Carafoli”, la un an după aderarea la Uniunea Europeană. Cu o rezervă științifică vastă în domeniul spațial, în anii 2000 specialiștii noștri au fost implicați în dezvoltarea de componente și subsisteme pentru aeronave și sateliți spațiali. Este de subliniat faptul că în anul 2010 la proiecte europene de cercetare spațială, precum Galileo și Vega.

© Arhivă INCAS

CaleaEuropeană.ro: Care sunt principalele proiecte de cercetare și dezvoltare pe care INCAS le derulează în prezent și care îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor europeni?

Adriana Ștefan: INCAS are mai multe astfel de proiecte. Un exemplu este demonstratorul RACER este rezultatul unui puternic program european de cercetare colaborativă, dezvoltat în coordonarea Airbus Helicopters împreună cu 40 de parteneri din 13 țări europene, între care și România, prin consorțiul RoRCraft format din INCAS – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” și ROMAERO S.A.

RACER este un demonstrator de elicopter care are ca scop reducerea costurilor cu 25% pe milă marină în comparație cu un elicopter convențional, precum și a consumului de combustibil și zgomotului cu aproximativ 20% pentru misiunile tipice de transport de pasageri.

Activitățile consorțiului român RoRCraft, coordonat de INCAS – Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” în cadrul parteneriatului european, au constat în proiectarea, fabricația, testarea și elaborarea documentației de certificare pentru Fuselajul Principal al viitorului elicopter.

În data de 15 mai 2024, a avut loc prezentarea oficială a Demonstratorului RACER, de către compania Airbus Helicopters în Marignane, Franța. Zborul elicopterului RACER a marcat o etapă esențială pentru inițiativa tehnologică a Comisiei Europene, Clean Aviation, cât și pentru partenerii implicați.

CaleaEuropeană.ro: La nivel european, există o preocupare majoră privind tranziția verde, inclusiv în domeniul aviatic. INCAS se aliniază acestui trend prin înființarea unei platforme de dezvoltare a tehnologiilor verzi în aviație. Care sunt beneficiile acestui proiect pentru transformarea României într-un fanion în domeniu?

Adriana Ștefan: TGA Technologies for Green aviation este o platformă de dezvoltare tehnologică pentru tehnologii “Green” în aviație și fabricație ecologică cu valoare adăugată superioară.

Proiectul TGA – Technologies for Green aviation completează în mod inovator infrastructura de cercetare AEROSPACE – Platformă pentru Cercetare, Simulare Numerică, Testare Experimentală și Certificare a Vehiculelor Aerospațiale, parte a propunerii ESFRI JSVFA – Joint Simulation and Virtualization Facility în Aerospace, promovată în cadrul Roadmap-ului Național. Noua bază tehnologică vă fi acreditată în conformitate cu standardele din industrie (ISO și EASA) și vă oferi o gamă largă de servicii de înaltă tehnologie, complet diversificate pentru viitorii parteneri naționali și internaționali.

Obiectivul principal al proiectului TGA este dezvoltarea unui centru tehnologic avansat pentru industria aerospațială, bazat pe principiile Industriei 4.0, că o componentă de bază a infrastructurii de cercetare de excelență INCAS, asigurând totodată mediul de valorificare a potențialului inovator asociat dezvoltării tehnologiilor „verzi” în domeniul aerospațial.

Proiectul TGA oferă beneficii substanțiale și durabilitate pe termen lung. Profitând de oportunitatea de a crea un centru tehnologic de cercetare și dezvoltare modern, inovator, unic în Europa Centrală și de Est, TGA vă oferi o valorificare sinergică a investițiilor în echipamente și tehnologii de ultimă generație în domeniul producției de materiale compozite (roboți AFP de ultimă generație) Fibre Placement și ATL (Automated Tape Laying), tehnologii AM (Additive Manufacturing / DMLS – Direct Metal Laser Sintering) și SM (Subtracting Manufacturing), acoperiri de suprafață în atmosferă controlată, pentru subansambluri aerospațiale și tehnologii avansate de proiectare și control.

TGA asigură o creștere semnificativă a nivelului de competitivitate științifică la nivel internațional al INCAS. Platforma TGA oferă capabilități unice de dezvoltare tehnologică la niveluri superioare de maturitate (TRL 5 – TRL 7) oferind atât protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), cât și exploatarea competitivă a strategiilor de dezvoltare.

CaleaEuropeană.ro: Din ce în ce mai des suntem martorii fenomenelor meteo extreme, puse pe seama schimbărilor climatice și cu un impact semnificativ asupra unei palete variate de domenii, de la mediu până la sectorul aviației. Care sunt proiectele prin care INCAS contribuie la dezvoltarea infrastructurii de cercetare în vederea formării continue a personalului implicat în observarea acestor fenomene?

Adriana Ștefan: Un astfel de proiect pe care îl derulăm este CAART – Construcția, Dezvoltarea și Operaționalizarea Infrastructurii de Cercetare-Inovare- Instruire Destinată Realizării de Studii Avansate Atmosferice și de Observare a Suprafeței Terestre.

Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea capacităților de cercetare ale INCAS – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” și extinderea componentelor infrastructurii de cercetare din domeniul mediului atmosferic și al observării Pământului –  CAART, recunoscută ca infrastructură reper pe Roadmap-ul Național 2017-2027, în scopul îmbunătățirii participării naționale la proiectele europene și internaționale, dar și al atingerii unui grad înalt de competență în domeniul cercetării-inovării, inclusiv specializarea inteligentă a resursei umane.

Dezvoltarea infrastructurii constă în construcția și amenajarea ”Centrului de instruire-pregătire destinat activităților CDI-CAART”, și implicit crearea a 4 laboratoare noi, complementare celor deja existente:

• Laborator pentru simularea zborurilor cu aeronave de cercetare
• Laborator pentru tehnici hiperspectrale
• Laborator pentru microfizica norilor
• Laborator pentru teledetecție nori

Extinderea capabilităților de cercetare nu se limitează doar la achiziționarea și exploatarea noilor elemente de infrastructură IC – CAART, ci implică și o specializare dedicată a personalului care va utiliza aceste echipamente.

Prin intermediul investițiilor în infrastructură și resurse umane, proiectul contribuie la consolidarea direcțiilor emergente în cercetarea mediului și spațiului, consolidând astfel poziția instituțională în domeniu și stimulând progresul în înțelegerea și protejarea mediului înconjurător.

CaleaEuropeană.ro: În ultimii ani, marile puteri din domeniul spațial, precum SUA și China, s-au angajat într-o competiție intensă pentru cucerirea spațiului, în timp ce actori privați precum SpaceX au devenit dominanți prin lansări de rachete în spațiu. Cum poate România, prin implicarea și expertiza INCAS, să sprijine autonomia strategică a Uniunii Europene în acest domeniu?

Adriana Ștefan: Un astfel de proiect este ADAMP, și anume Platformă de testare, verificare și validare a tehnologiilor spațiale.

Demonstratorul ADAMP (Ascent and Descent Autonomous Manoeuvrable Platform) reprezintă o platformă de testare reutilizabilă, având în versiunea de bază un motor de rachetă de 6 kN. Platforma a fost proiectată, dezvoltată și ulterior operată de INCAS alături de subcontractantul său ATD Aerospace RS (un IMM românesc cu o experiență vastă în dezvoltarea și testarea și sistemelor de propulsie), cu sprijinul Agenției Spațiale Române (ROSA) și al Agenției Spațiale Europene (ESA), prin Programul General de Sprijin Tehnologic (GSTP).

© Arhivă INCAS

Activitatea ADAMP propune dezvoltarea unei platforme reutilizabile de testare, prin construirea unui vehicul experimental de decolare și aterizare verticală însoțit de facilitățile, personalul și procedurile corespunzătoare, astfel încât să poată găzdui campanii de testare, verificare și validare cu scopul de a identifica noi tehnologii spațiale mai fiabile și mai eficiente pentru alte companii și institute de profil. ADAMP a fost conceput pentru a fi, de asemenea, o platformă modulară care va putea prelua în configurația extinsă, denumită Extended Vehicle ADAMP (EVA) diverse sarcini utile, de la software la hardware, precum și diferite module de propulsie.

În cadrul Programului ESA GSTP, INCAS se află în poziția centrală a unei activități de integrare a sistemelor mici, dar extrem de inovatoare în prezent, care va servi ca element de bază în cercetarea europeană a inițiativelor de reutilizare a sistemelor spațiale Demonstratorul este dezvoltat pentru a fi utilizat în campanii experimentale pentru ESA, industrie, precum și mediul academic, oferind astfel o investiție pe termen lung în cercetare și un sprijin real pentru inginerii dar și studenții implicați în explorarea domeniului spațial.

CaleaEuropeană.ro: Uniunea Europeană are nevoie de un sector spațial dinamic, motiv pentru care abordarea acestui sector a fost inclusă într-un raport privind viitorul pieței unice a UE publicat în luna aprilie și supus dezbaterii între statele membre. Raportul precizează că un sector spațial dinamic, capabil să prospere în concurența globală acerbă și să furnizeze instrumentele adecvate pentru autonomia strategică și securitatea Europei, este esențial pentru viitorul Europei. Care sunt obiectivele strategice de dezvoltare ale INCAS pentru următorii ani, cum se aliniază acestea cu tendințele europene și globale din industria aerospațială și cum contribuie la conturarea profilului României de exportator de know-how în domeniul aerospațial?

Adriana Ștefan: INCAS are o viziune strategică clară pentru următorii ani, care este aliniată cu tendințele globale din industria aerospațială europeană. Totodată este un actor important în industria aerospațială europeană și are un rol esențial de jucat în succesul viitoarelor programe aero-spațiale.

© Arhivă INCAS

Obiectivele strategice pentru următorii ani ale INCAS sunt: Consolidarea poziției de lider pe piața internă si internațională de componente și subsisteme aerospațiale; Creșterea gradului de internaționalizare a institutului prin participarea la proiecte europene; Dezvoltarea de noi sisteme bazate pe tehnologii avansate prin creșterea investiților in R&D; Diversificarea portofoliului de clienți prin atragerea de noi parteneri din industria aerospațială; Formarea de resurse umane de înaltă calificare.

© Arhivă INCAS

Aceste obiective se aliniază la tendințele globale din industria aerospațială prin

• Tranziția către o economie verde: din 2020 INCAS se concentrează pe dezvoltarea de soluții aerospațiale durabile, cu emisii reduse de carbon, conform obiectivelor Green Deal ale Uniunii Europene.
• Digitalizarea: INCAS investește în digitalizarea proceselor sale și în dezvoltarea de soluții aerospațiale inteligente, bazate pe date și inteligență artificială.
• Securitate și apărare: INCAS își consolidează capacitățile în domeniul securității și apărării spațiale, în contextul geopolitic actual prin participarea active la programele EDF.
• Explorare spațială: INCAS participă la proiecte europene de explorare spațială, cu scopul de a contribui la extinderea cunoștințelor despre univers.

CaleaEuropeană.ro: Un domeniu atât de complex precum cel aerospațial are nevoie de oameni bine pregătiți, dar și de o finanțare pe măsură pentru a duce la bun final proiectele de inovare și dezvoltare. Ce oportunități de finanțare și colaborare la nivelul Uniunii Europene există pentru INCAS și cum intenționați să valorificați aceste oportunități pentru a susține proiectele de cercetare și inovare?

Adriana Ștefan: La nivel european sunt programe și instrumente de finanțare în cadrul cărora INCAS își poate găsi interes de participare și oportunități de colaborare cu entități Europene reprezentând întregul ecosistem în domeniul aviației.

Programul care adresează nevoile INCAS în mare măsură este programul Horizon Europe. HE este programul cheie de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, cu un buget de 95,5 miliarde EUR . Acesta abordează schimbările climatice, ajută la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea UE. Programul facilitează colaborarea și consolidează impactul cercetării și inovării în dezvoltarea, sprijinirea și implementarea politicilor UE, abordând în același timp provocările globale. Sprijină crearea și o mai bună dispersare a cunoștințelor și tehnologiilor. Acesta creează locuri de muncă în toată Europa, stimulează creșterea economică, promovează competitivitatea industrială și optimizează impactul investițiilor în cadrul unui spațiu european de cercetare consolidat. Pot participa organizații din UE și țările asociate.

Componenta transversala a programului HE – Widening Participation and Strengthening the European Area este de asemenea de interes pentru INCAS – acest program adresând nevoile “noilor” state membre printre care se numără și Romania. Widening Participation and Strengthening the European în cadrul HE contribuie la construirea capacității de cercetare și inovare pentru țările mai slab dezvoltate din punct de vedere al cercetării și inovării. Participanții își vor consolida potențialul de participare cu succes la procesele transnaționale de cercetare și inovare, vor promova crearea de rețele și accesul la excelență. Participanții la program își vor putea îmbunătăți sistemele de cercetare și inovare, făcându-le mai puternice și permițând UE în ansamblu să avanseze împreună, în conformitate cu obiectivele de politică ale Spațiului european de cercetare.

CaleaEuropeană.ro: Uniunea Europeană s-a angajat pe drumul ireversibil al dublei tranziții, cea verde și cea digitală, urmărind o ancorare a tuturor domeniilor în acțiunile de atingere a acestui obiectiv. Care sunt liniile de finanțare în acest sens, importante în contextul în care economiile europene au ieșit slăbite în urma pandemiei de COVID-19? Sectorul aviatic a fost puternic afectat?

Adriana Ștefan: Parteneriatul European Clean Aviation (CAJU) va dezvolta noi tehnologii de aeronave pentru a sprijini European Green Deal și neutralitatea climatică până în 2050. Aceste tehnologii vor sprijini reduceri nete de gaze cu efect de seră (GES) cu nu mai puțîn de 30%, comparativ 2020. Se preconizează că aeronavele noi cu aceste performanțe să înlocuiască 75% din flota aviației civile a lumii până în 2050.

© Arhivă INCAS

Parteneriatul european pentru managementul integrat al traficului aerian (ATM) – SESAR 3 Transformarea digitală a managementului traficului aerian vă face din spațiul aerian european cel mai eficient și mai prietenos cu mediul din lume. Acest lucru vă sprijini competitivitatea și redresarea sectorului aviatic european într-o Europa post-coronavirus. Domenii cheie: îmbunătățirea conectivității, integrarea aer-sol și automatizarea, creșterea flexibilității și scalabilității gestionării spațiului aerian și integrarea sigură a dronelor.

CaleaEuropeană.ro: Războiul ilegal și neprovocat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a evidențiat necesitatea dezvoltării capabilităților de apărare ale Europei, în domeniu în care cooperarea dintre țările europene a fost adesea fragmentată. Ce programe de finanțare ați identificat în acest sens și care sunt platformele de cooperare?

Adriana Ștefan: EDA HEDI (Hub for EU Defence Innovation): HEDI va acționa ca o platformă pentru a stimula, facilita și susține cooperarea în materie de inovare în domeniul apărării între statele membre, asigurând în același timp sinergii cu activitățile conexe ale Comisiei Europene, în special schema UE de inovare în domeniul apărării, și coerența rezultate cu inițiative de inovare ale NATO, cum ar fi Defense Innovation Accelerator pentru Atlanticul de Nord (DIANA). HEDI va funcționa la intersecția activităților de inovare deja existente ale EDA, servind drept catalizator și amplificator. Cadrul de inovare existent în EDA conține instrumentele necesare pentru a sprijini inovarea colaborativă în domeniul apărării și se bazează pe trei piloni: – identificarea ideilor inovatoare și a inovatorilor; – implementarea acestor idei; – sensibilizare pentru creșterea gradului de conștientizare a soluțiilor produse și aplicarea acestora în domeniul apărării. Activitățile HEDI se vor concentra pe prioritățile convenite ale UE pentru dezvoltarea capacităților (Planul de dezvoltare a capacităților), cercetarea în domeniul apărării (Agenda generală de cercetare strategică), precum și capacitățile industriale (Activități strategice cheie).

EC EUDIS (Schema UE de inovare în domeniul apărării): EUDIS CE poate fi văzut ca parte a EDF și este schema de investiții de 2 miliarde de euro a UE pentru a sprijini inovarea și antreprenoriatul în tehnologiile critice din industria europeană de apărare. Acesta propune implementarea unei serii de măsuri concrete pentru a înlătura barierele de intrare și pentru a pune în aplicare o gamă largă de sprijin pentru a ajuta companiile inovatoare din UE să-și aducă ideile pe piață și să ofere o diferență semnificativă pentru apărarea UE.

Dintre schemele prezentate aici, Fondul European de Apărare (EDF) este, de departe, cel cu cel mai mare buget, cu peste 1 miliard de euro pe an. În afară de EUDIS, care face parte de fapt din EDF, există multe oportunități de finanțare a inovației nu numai în apelurile pentru tehnologii perturbatoare (deschise sau nu) sau în apelurile dedicate pentru IMM-uri, ci și în apelurile „obișnuite” de cercetare sau dezvoltare, care sunt întotdeauna deschis către soluții inovatoare.

CaleaEuropeană.ro: Fiindcă ați punctat liniile de finanțare pe care INCAS le poate accesa din anvelopa fondurilor destinate apărării europene, care sunt oportunitățile de cooperare și de finanțare la nivelul NATO, mai ales că Alianța Nord-Atlantică acordă de câțiva ani o importanță de prim rang inovării și menținerii supremației tehnologice globale, iar INCAS găzduiește, în numele României, unul dintre centrele de testare ale Accelaratorului DIANA lansat de NATO?

Adriana Ștefan: DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) își valorifică programul de accelerare și rețeaua de centre de testare pentru a aduce start-up-urile împreună cu utilizatorii finali operaționali, oameni de știință și integratori de sisteme pentru a avansa în deep tech convingătoare cu soluții cu dublă utilizare pentru Alianță.

Printre alte domenii tehnologice emergente, DIANA se va concentra pe big data, inteligență artificială (AI), autonomie, cuantică, biotehnologii și îmbunătățirea umană, energie și propulsie, materiale noi și producție avansată, hipersonică și spațiu – în special acolo unde sunt cu dublă utilizare ( civili și de apărare) și tehnologia profundă în natură și unde pot fi utilizate pentru a rezolva probleme provocatoare de apărare și securitate.

Vor fi noi provocări organizate în 2024 (de la 8 la 10), cu ora de vară ca punct de plecare.

Toate națiunile NATO sunt membre DIANA. Consiliul de administrație al DIANA este responsabil pentru guvernare – și cuprinde reprezentanți din fiecare țară aliată. DIANA are un birou regional în Londra (Marea Britanie) și va deschide în curând un birou regional în Halifax (Canada) și un hub regional în Tallinn (Estonia).

De asemenea, Fondul de inovare al NATO în sine este un parteneriat financiar între Aliații NATO participanți în calitate de Limited Partners și o componentă de gestionare a investițiilor creată special pentru acest Fond. Fondul va acorda prioritate investițiilor în companii accelerate prin DIANA care au sediul în oricare dintre țările participante la Fond (care include în prezent 23 de Aliați NATO: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania, Turcia și Regatul Unit).

La nivelul Alianței există Grupul Consultativ Industrial NATO (NIAG), un organism consultativ la nivel înalt al industriilor de rang înalt ai țărilor membre NATO, care acționează în cadrul Conferinței Directorilor Naționali de Armament (CNAD), având drept obiective:

• Asigurarea unui forum pentru schimbul liber de opinii cu privire la aspectele industriale, tehnice, economice, de management și alte aspecte relevante ale cercetării, dezvoltării și producției de echipamente de armament în cadrul Alianței; pe baza informațiilor actuale și actualizate furnizate de organismele NATO relevante;
• Oferirea de consiliere din partea industriei către CNAD cu privire la modul de încurajare a cooperării în armament între guvern și industrie și între industrie în cadrul Alianței;
• Asigurarea utilizării optime a resurselor NIAG pentru a asista Grupurile Principale de Armament și organismele lor subordonate, în explorarea oportunităților de colaborare internațională și în căutarea unor modalități oportune și eficiente de a satisface cerințele militare NATO.

Grupul consultativ industrial al NATO (NIAG) oferă o legătură cu industriile de apărare ale națiunilor NATO prin care punctul de vedere industrial și dezvoltarea tehnologiei industriale ar putea fi incluse în activitatea NATO.

NATO recunoaște necesitatea unei implicări strânse cu industria, nu în ultimul rând pentru:

– sprijinirea dezvoltării cerințelor de capacitate militară și punerea în aplicare a soluțiilor interoperabile.

 – promovarea cooperării tehnologice și industriale transatlantice de apărare.

 – să ofere consiliere cu privire la adoptarea standardelor open-source.

Valorificarea eficientă a acestor oportunități va fi esențială pentru ca INCAS să își poată atinge obiectivele strategice și să continue să joace un rol important în industria aerospațială europeană.