Connect with us

ENERGIE

Strategia energetică a României: Dezvoltarea zăcămintelor în Marea Neagră, necesară pentru a evita creşterea dependenţei de importurile de gaze

Published

on

© Flickr/ OMV Petrom

Dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în Marea Neagră este necesară pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importurile de gaze şi reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, conform proiectului “Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050“, publicată de ministerul de resort.

Conform documentului, producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

“Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, se menţionează în proiectul citat de Agerpres.

Potrivit documentului, resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României, încheie sursa citată.

Subiectul zăcămintelor offshore din Marea Neagră au și o componentă politică importantă în plan național, regional, dar și din perspectiva relației strategice cu Statele Unite.

Președintele Klaus Iohannis urmează a fi primit pe 20 august la Casa Albă de omologul său american Donald Trump. Vizita, a doua în doi ani, survine în contextul marcării de către România a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea la NATO, însă, potrivit Casei Albe, discuțiile celor doi lideri ”vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”.

Discuțiile între cei doi șefi de stat vor apărea într-un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.

Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Mai mult, pe plan politic regional, guvernul Ungariei continuă să pună presiune publică asupra evoluțiilor cooperării româno-americane privind exploatarea gazelor din spațiul românesc al Mării Negre. Aflat recent la Washington, ministrul maghiar de externe a transmis că depinde de SUA și de aliații europeni ca Ungaria să importe gaz din România.

În primăvara acestui an, premierul Viktor Orban a discutat la Washington cu președintele Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră, precizând că diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid.

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începutul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ENERGIE

Transgaz și Austrian Central European Gas Hub au decis înființarea Romanian Gas Hub, o companie destinată dezvoltării sectorului gazier și asigurării securității energetice în România și în regiune

Published

on

© Transgaz

Transgaz, operatorul de transport şi sistem (OTS) din România, şi Austrian Central European Gas Hub (CEGH), Operatorul Punctului Virtual de Tranzacţionare din Austria, au semnat un acord de cooperare în vederea înfiinţării societăţii române pe acţiuni Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020.

Potrivit unui raport al Transgaz, publicat marţi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Romanian Gas Hub va fi o companie mixtă ce va avea ca obiectiv operarea Punctului Virtual de Tranzacţionare din România (PVT). Transgaz va deţine 51% din acţiuni, iar CEGH 49%. Transgaz va nominaliza directorul general, iar CEGH va numi directorul general adjunct.

“Prin acest hub de gaze, Transgaz îşi afirmă rolul de leader în ceea ce priveşte asigurarea securităţii energetice în România şi în regiune. Hub-ul Românesc de gaze este o reuşită deosebit de importantă, care creează premisele pentru dezvoltarea economică şi financiară a României. Transgaz are capacitatea şi know-how-ul necesare pentru a gestiona proiectul. Cu sprijinul Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Transgaz, al tuturor factorilor decizionali, vom reuşi să dezvoltăm sectorul gazier, transformându-l într-unul din principalele motoare de dezvoltare ale ţării. După implementarea calendarului privind înfiinţarea noii societăţi, Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020, în funcţie de ceea ce hotărăşte statul român, în această societate pot intra în calitate de acţionari, companii/ entităţi româneşti precum: Romgaz, OMV Petrom, alţi producători de gaze din România, CEC sau Eximbank în calitate de Casă de Clearing, OPCOM, BRM, BVB ş.a.”, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, acordul de cooperare a fost semnat din partea Transgaz România de Ion Sterian, director general, iar din partea Central European Gas Hub de Gottfried Steiner, CEO.

Acest acord apare în contextul în care Transgaz a inaugurat luni Stația de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din proiectul BRUA.

BRUA este un proiect care se va traduce pe teritoriul României printr-o conductă de 550 km pe traseul Giurgiu – Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia şi a trei staţii noi de comprimare (Corbu, Haţeg, Horia), care vor lega punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota). La momentul finalizării BRUA, gazoductul va permite transportul a 1,5 mld. mc/an gaze naturale înspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre Ungaria.

Privit într-un context regional, gazoductul BRUA se integrează în politicile UE de diversificare a surselor de energie și securizare furnizării de gaze naturale către piața europeană. Combinat cu proiectele similare din Bulgaria și Grecia, BRUA va lega Europa Centrală cu Coridorul Sudic ce aduce gazele azere din Bazinul Caspic, via Turcia, prin Grecia și Albania.

Continue Reading

ENERGIE

Transgaz a inaugurat Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, parte a proiectului strategic BRUA

Published

on

© Ministerul Economiei/ Facebook

SNTGN Transgaz SA a inaugurat, luni, Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din Proiectul BRUA, informează Ministerul Economiei într-un comunicat.

Valoarea contractului de execuţie la 31 august, fără mentenanţă, pentru STC Jupa este de 103,56 milioane lei. Valoarea celor 2 unităţi de comprimare instalate în STC Jupa este de 12,6 milioane euro.

“Prin modul în care a gestionat până acum proiectul BRUA, Transgaz a dovedit că este capabil să gestioneze iniţiative strategice de amploare europeană. BRUA este în grafic, aşa cum am spus de fiecare dată, iar în perioada următoare vom continua să inaugurăm noi obiective de investiţii din cadrul acestui proiect. Mulţumesc tuturor angajaţilor Transgaz, precum şi tuturor contractorilor, pentru efortul depus. Pe lângă BRUA, Transgaz gestionează, simultan, alte proiecte majore de investiţii, precum cele care permit dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale astfel încât fiecare comunitate locală să aibă acces la gaze, dar şi gazoductul Ungheni-Chişinău, care va duce la creşterea gradului de securitate energetică regională şi va oferi o nouă perspectivă economică şi energetică Republicii Moldova”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Trangaz, citat în comunicatul Ministerului Economiei.

Proiectul BRUA-Faza I constă în realizarea următoarelor obiective: conductă Podişor – Recaş în lungime de 479 km, precum şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa) fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze. Proiectul asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Staţia de Comprimare Gaze Jupa este o instalaţie tehnologică interconectată la următoarele conducte magistrale de gaze: DN 32″ SCG Bibeşti – SCG Jupa, DN 32″ SCG Jupa – Ungaria, DN 20″ Vest 1, DN 20″ Vest 2. Scopul SCG Jupa (judeţul Caraş Severin) este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

Ordinul de începere a lucrărilor pentru SCG Jupa a fost transmis în data de 16 aprilie 2018.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) al gazelor naturale.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending