Strategia Națională Anticorupție (SNA), a fost publicată joi, 23 decembrie, în Monitorul Oficial, marcând astfel îndeplinirea unuia dintre obiectivele din domeniul Justiției în PNRR și având, de asemenea, o mare relevanță din perspectiva Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
Guvernul României a adoptat proiectul privind SNA pe 17 decembrie 2021, la propunerea Ministerului Justiției. Documentul a fost elaborat pe parcursul anului 2021 și are la bază o largă consultare publică și urmărește să răspundă nevoilor reale ale societății românești, reflectând consultarea tuturor actorilor interesați, precum și concluziile surselor de fundamentare științifică (un studiu criminologic și o cercetare sociologică derulate de către Ministerul Justiției și Direcția Generală Anticorupție, în calitate de parteneri), se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Intensificarea luptei anticorupție este una dintre cele 9 reforme ale administrației publice în cadrul componentei „Buna guvernanță”. Potrivit calendarului asumat de România în ceea ce privește atingerea unor ținte și jaloane în domeniul reformelor și investițiilor, adoptarea și intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii Strategii Naționale Anticorupție trebuia îndeplinită până la 31 decembrie 2021.
În consecință, până la 31 decembrie 2025 vor fi puse în aplicare cel puțin 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție și se va realiza o creștere cu 50% a valorii activelor confiscate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Strategia Națională Anticorupție va fi implementată prin:
- Consolidarea climatului de integritate;
- Creșterea transparenței instituțiilor publice;
- Creșterea încrederii populației în instituțiile și autoritățile statului; o Dezvoltarea aplicării instrumentelor de prevenire a corupției,
Politicile preventive promovate prin strategie acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrității, strategia fiind corelată cu instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI).
În acest sens, amintim cadrul normativ referitor la: declararea averilor; declararea intereselor; conflictele de interese; consilierul de etică; incompatibilități; transparența în procesul decizional; accesul la informațiile de interes public; protecția avertizorului de integritate; interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice; funcțiile sensibile; evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale; evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale.
SNA 2021-2025 menține abordarea utilizată de strategiile anterioare care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.
Un alt element de noutate adus de noua SNA este reprezentat de centrarea atenției pe rolul corupției de facilitator al activității grupurilor de crimă organizată. Prezenta strategie include un obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupției și a criminalității organizate, granița dintre cele două fenomene având mai degrabă caracter formal.
Pe lângă măsurile de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc.
Referitor la consolidarea intervenției împotriva corupției prin îmbunătățirea legislației incidente, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective, respectiv: consilierul de etică, interdicțiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, evaluarea incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale.
Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare
România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României
Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.
România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.