Connect with us

U.E.

Strategia UE privind Piața unică digitală a fost adoptată. 16 acțiuni de realizat până în 2016

Published

on

Comisia Europeana a adoptat miercuri strategia privind piata unica digitala, stabilind 16 actiuni esentiale pe care le va intreprinde pana la sfarsitul anului 2016.

Strategia are la bază trei piloni, transmite Comisia Europeană: (1) un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii digitale în întreaga Europă; (2) crearea condițiilor adecvate și a unor condiții de concurență echitabile pentru dezvoltarea rețelelor digitale și a serviciilor inovatoare; (3) valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale. 

Documentul prevede 16 pași de urmărit în crearea pieței digitale unice.

Comisia va propune:

1. norme pentru a facilita comertul electronic transfrontalier. Acestea cuprind norme armonizate la nivelul UE privind contractele si protectia consumatorilor in cazul cumparaturilor efectuate online: indiferent daca este vorba de obiecte fizice, cum ar fi pantofi ori mobila sau continut digital, precum carti electronice sau aplicatii. Consumatorii urmeaza sa beneficieze de o gama mai larga de drepturi si de oferte, in timp ce intreprinderile vor vinde mai usor in alte tari ale UE. Astfel va spori increderea in cumparaturile si vanzarile transfrontaliere (a se vedea fisa informativa pentru fapte si cifre);
2. asigurarea respectarii, cu o mai mare rapiditate si consecventa, a normelor de protectie a consumatorilor, prin revizuirea Regulamentului privind cooperarea in materie de protectie a consumatorului;
3. servicii de coletarie mai eficiente si mai accesibile ca pret. In prezent, 62 % din intreprinderile care incearca sa vanda online afirma ca o bariera in acest sens o reprezinta costurile de coletarie prea ridicate (a se vedea, sondajul Eurobarometru privind comertul electronic care a fost publicat recent);
4. incetarea blocarii geografice nejustificate – o practica discriminatorie utilizata din motive comerciale, atunci cand comerciantii online fie refuza accesul consumatorilor la un site din cauza locului unde se afla acestia, fie ii redirectioneaza catre un magazin local cu preturi diferite. O asemenea blocare inseamna ca, de exemplu, clientii care inchiriaza autovehicule intr-un anumit stat membru platesc in cele din urma mai mult pentru a inchiria o masina identica in aceeasi destinatie;
5. identificarea eventualelor preocupari in materie de concurenta care afecteaza pietele europene de comert electronic. Prin urmare, Comisia a lansat astazi, (n.a 6 mai 2015) o ancheta in materie de concurenta antitrust in sectorul comertului electronic in Uniunea Europeana (comunicat de presa);
6. o legislatie moderna, mai europeana privind drepturile de autor:inainte de sfarsitul anului 2015 vor fi elaborate propuneri legislative pentru a reduce diferentele dintre regimurile nationale privind drepturile de autor si a facilita accesul online la opere pe scara mai larga in intreaga UE, inclusiv prin adoptarea altor masuri de armonizare. Obiectivul consta in imbunatatirea accesului oamenilor la continutul cultural online, promovand, astfel, diversitatea culturala si creand noi oportunitati pentru creatori si pentru industria de continut. Comisia doreste, in special, sa se asigure ca utilizatorii care achizitioneaza filme, muzica sau articole la domiciliu se pot bucura de acestea in timpul calatoriilor lor in Europa. Totodata, Comisia va examina rolul intermediarilor online in ceea ce priveste lucrarile protejate prin drepturi de autor si va intensifica masurile de asigurare a respectarii normelor in cazurile incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala la scara comerciala;
7. o revizuire a Directivei privind transmisiile prin satelit si cablu pentru a evalua daca domeniul de aplicare al acesteia trebuie extins pentru a cuprinde transmisiile online ale difuzorilor si pentru a analiza modalitatile de a spori accesul transfrontalier la serviciile difuzorilor din Europa;
8. reducerea sarcinii administrative cu care se confrunta mediul de afaceri din cauza regimurilor diferite de TVA: pentru ca vanzatorii de bunuri materiale catre alte tari sa beneficieze, de asemenea, de inregistrare si plata electronica unica, iar cu ajutorul unui prag comun de TVA, micile intreprinderi nou infiintate sa poata vinde online.

  • Pilonul II: crearea conditiilor adecvate si a unor conditii de concurenta echitabile pentru dezvoltarea retelelor digitale si a serviciilor inovatoare

Comisia:

9. va prezenta o revizuire ambitioasa a normelor UE in domeniul telecomunicatiilor. Aceasta cuprinde o coordonare mai eficienta a spectrului si criterii comune la nivelul UE pentru alocarea spectrului de frecvente radio la nivel national; crearea de stimulente pentru investitii in infrastructura de banda larga de mare viteza; asigurarea unor conditii de concurenta echitabile pentru toti actorii de pe piata, traditionali si noi, precum si crearea unui cadru institutional eficace;
10. va revizui cadrul mediatic audiovizual, astfel incat acesta sa poata raspunde cerintelor secolului al XXI-lea, punand accentul pe rolurile diferitilor actori de pe piata in ceea ce priveste promovarea operelor europene (posturile de televiziune, furnizorii de servicii audiovizuale la cerere etc.). Comisia va examina totodata modul in care pot fi adaptate normele existente (Directiva privind serviciile massᅡmedia audiovizuale) la noile modele de afaceri pentru distribuirea continutului;
11. va efectua o analiza cuprinzatoare privind rolul pe piata al platformelor online (motoarele de cautare, mijloacele de comunicare sociale, magazinele de aplicatii etc.). Aceasta va cuprinde aspecte precum lipsa de transparenta a rezultatelor de cautare si a practicilor de stabilire a preturilor, modul in care sunt folosite informatiile obtinute, relatiile dintre platforme si furnizori si promovarea serviciilor proprii in dezavantajul concurentilor – in masura in care nu sunt reglementate deja de dreptul concurentei. De asemenea, analiza va examina cele mai bune modalitati de combatere a continutului ilegal de pe internet;
12. va consolida increderea in serviciile digitale, precum si securitatea acestora, in special in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Pe baza noilor norme UE privind protectia datelor, care urmeaza sa fie adoptate pana la sfarsitul anului 2015, Comisia va revizui Directiva privind confidentialitatea in mediul electronic;
13. va propune un parteneriat cu sectorul industrial privind securitatea cibernetica in domeniul tehnologiilor, precum si solutii pentru securitatea retelelor online.

  • Pilonul III: valorificarea la maximum a potentialului de crestere al economiei digitale

Comisia:

14. va propune o ‘initiativa europeana privind libera circulatie a datelor’, cu scopul de a promova libera circulatie a datelor in Uniunea Europeana. Uneori noile servicii sunt impiedicate prin restrictii privind locul in care se afla datele sau accesul la date – restrictii care, de multe ori, nu au nimic in comun cu protectia datelor cu caracter personal. Aceasta noua initiativa va aborda restrictiile respective si va incuraja astfel inovarea. Comisia va lansa, de asemenea, o initiativa in domeniul cloud computingului la nivel european, care va viza certificarea serviciilor de tip cloud, schimbarea furnizorilor de servicii de tip cloud si un ‘cloud de cercetare’;
15. va defini prioritatile pentru standarde si interoperabilitate in domenii esentiale pentru piata unica digitala, cum ar fi e-sanatatea, planificarea transportului sau energia (contorizare inteligenta);
16. va sustine o societate digitala favorabila incluziunii, in care cetatenii au competentele potrivite pentru a profita de oportunitatile oferite de internet si aᅡsi spori sansele de a obtine un loc de munca. Un nou plan de actiune privind eᅡguvernarea va permite, de asemenea, interconectarea registrelor comertului din intreaga Europa, va asigura cooperarea diferitelor sisteme nationale si va garanta faptul ca intreprinderile si cetatenii trebuie sa isi comunice datele numai o singura data administratiilor publice. Astfel, administratiile nu vor mai solicita de mai multe ori acelasi informatii atunci cand pot sa le utilizeze pe cele de care dispun deja. Aceasta initiativa ‘doar o singura data’ va reduce birocratia si ar putea genera economii de aproximativ 5 miliarde euro pe an pana in 2017. Se va accelera punerea in aplicare a achizitiilor publice electronice si a semnaturilor electronice interoperabile.

Pasii urmatori:

Echipa proiectului pietei unice digitale va pune in practica aceste actiuni diferite pana la sfarsitul anului 2016. Cu sustinerea Parlamentului European si a Consiliului, piata unica digitala ar trebui finalizata cat mai rapid cu putinta. Piata unica digitala se va afla pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 25ᅡ26 iunie.

Mai multe detalii aici.

U.E.

Josep Borrell îi invită la Bruxelles pe președintele sârb și premierul kosovar pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat într-un mesaj pe contul personal de Twitter că îi va invita la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo. 

„Îl invit pe președintele Serbiei și pe prim-ministrul Kosovo, pe 18 august la Bruxelles, pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad”, se arată în mesajul șefului diplomației UE.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici
 

Continue Reading

U.E.

Regulamentul UE privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a fost adoptat formal

Published

on

© European Union, 2012

Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, Consiliul a adoptat astăzi un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Deși toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri și posibilități de a aplica o derogare parțială și, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european și care depind în mai mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la rețeaua unei țări terțe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.

Statele membre își pot limita obiectivul de reducere pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export și infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.

Statele membre își pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea „alertei Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.

Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniștrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.

Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.

Acesta completează legislația și inițiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.

Acest regulament vine în continuarea altor inițiative deja în curs care urmăresc îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze și reziliența UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziționare în comun și inițiativele enumerate în planul REPowerEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending