Connect with us

U.E.

Studenții Erasmus+ aflați în Regatul Unit la momentul retragerii din UE își pot continua studiile și în cazul unui scenariu fără acord privind Brexit

Published

on

Având în vedere riscul tot mai ridicat ca Regatul Unit să iasă din UE la data de 30 martie a acestui an fără a se ajunge la un acord (scenariul no deal), Comisia Europeană a adoptat astăzi un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14 000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi.

Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

 

Propunerile prezentate astăzi se adaugă activității ample de pregătire pe care Comisia a desfășurat-o din decembrie 2017, astfel cum s-a stabilit în comunicările anterioare privind pregătireaMăsurile prezentate astăzi privind programul Erasmus+ ar asigura faptul că, în cazul unui scenariu no dealtinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 își pot finaliza stagiul fără întrerupere;

Este important de remarcat faptul că aceste măsuri nu vor atenua – și nu pot să atenueze – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire și nici nu reinstituie toate avantajele conferite de statutul de membru al UE sau condițiile favorabile ale unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere.

Propunerile prezentate astăzi au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Acestea țin seama de discuțiile purtate cu statele membre. Comisia va continua să sprijine statele membre în activitatea lor de pregătire și și-a intensificat eforturile, de exemplu prin organizarea de vizite în toate capitalele UE27.

Mai multe informații despre protejarea drepturilor în materie de asigurări sociale ale cetățenilor și protejarea beneficiarilor bugetului UE.

Etapele următoare

Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 30 martie 2019. Comisia reamintește, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului, faptul că este important ca actele delegate să intre în vigoare cât mai curând posibil. 

Context

La 14 noiembrie 2018, negociatorii Comisiei și cei ai Regatului Unit au convenit asupra condițiilor acordului de retragere. La 22 noiembrie 2018, Comisia a aprobat acordul de retragere finalizat. La 25 noiembrie 2018, Consiliul European (articolul 50) a aprobat acordul de retragere și a invitat Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru garantarea intrării în vigoare a acordului la 30 martie 2019, astfel încât să se asigure o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. În prezent, ratificarea în Regatul Unit a acordului de retragere este incertă.

La 5 decembrie 2018, Comisia a prezentat două propuneri de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea acordului de retragere. Pentru ca acordul de retragere să intre în vigoare, Consiliul trebuie să autorizeze acum semnarea textului în numele Uniunii, iar Parlamentul European trebuie să își dea aprobarea înainte ca acordul să fie încheiat de Consiliu. Acordul de retragere va trebui să fie ratificat de Regatul Unit, în conformitate cu propriile cerințe constituționale.

Ratificarea acordului de retragere reprezintă, în continuare, obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Astfel cum s-a subliniat în prima comunicare a Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, publicată la 19 iulie 2018, indiferent de scenariul avut în vedere, alegerea Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană va cauza perturbări semnificative.

Prin urmare, părțile interesate, precum și autoritățile naționale și autoritățile UE trebuie să se pregătească pentru cele două scenarii principale posibile:

  • dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei singure prelungiri a perioadei de tranziție, de până la un an sau doi ani. 
  • dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul no deal sau cliff-edge.

În ultimul an, Comisia a publicat peste 88 de avize sectoriale de pregătire, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Aceste avize sectoriale de pregătire sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a înaintat 18 propuneri legislative, incluzându-le pe cele prezentate astăzi, în contextul activității sale privind pregătirea pentru Brexit și măsurile de contingență. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de pregătire, cât și în ceea ce privește măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. Prezentările utilizate în cadrul acestor seminare tehnice sunt disponibile online. De asemenea, Comisia a început să efectueze vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de contingență sunt pe drumul cel bun și că oferă orice clarificare necesară cu privire la procesul de pregătire.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președintele Franței îl acuză pe omologul brazilian Jain Bolsanaro că ”a mințit” cu privire la angajamentele climatice. Franța anunță că se opune acordului de liber schimb UE-Mercosur din cauza incendiilor din Pădurea Amazoniană

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului, a indicat Palatul Elysée, transmite agenţia Belga, preluată de cotidianul La Libre Belgique în ediţia online, potrivit Agerpres.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Pe fondul unei condamnări tot mai mari la nivel mondial, preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat vineri că ar putea mobiliza armata pentru a ajuta la stingerea unui număr record de incendii care se răspândesc în pădurea amazoniană, informează Digi24.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

O reacție a venit și din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că este ”profund preocupat” de incendiile din Amazon.

”În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a spus el.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, mesaj pentru migranții care traveresează ilegal Canalul Mânecii: Vă vom trimite înapoi. Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea

Published

on

Marea Britanie îi va trimite înapoi pe migranții care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii din Franța, a specificat vineri prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Vă vom trimite înapoi”, a afirmat Johnson, întrebat de presă care este mesajul său către migranţii ilegali după ce autorităţile au interceptat o ambarcaţiune în largul litoralului sudic al Angliei.

”Marea Britanie nu ar trebui privită ca un loc unde poţi automat să vii şi să încalci legea încercând să ajungi în mod ilegal”, a punctat Johnson.

Conform BBC, ministrul britanic de interne Priti Patel va purta discuții cu omologul său fracez după ce mai lut de 60 de migranți au încercat joi să traverseze Canalul Mânecii.

Patru bărci au fost interceptate de paza de coastă în largul comitatului Kent, iar două au debarcat pe o plajă din Sussex.

Alte două ambarcaţiuni de cauciuc, în care se aflau 19 adulţi, 10 copii şi un bebeluş, au fost oprite de autorităţile franceze.

Mai mult de 900 de persoane, printre care cel puţin 80 de copii, au trecut Canalul Mânecii la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni în acest an.

Potrivit Ministerului de Interne, 65 de persoare au ajuns ilegal cu ambarcațiuni de mici dimensiuni au fost returnate în ţări europene în acest an.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel aduce un omagiu ”lanțului uman baltic” cu ocazia celei de-a 30-a aniversări: A fost un pas impresionant către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending