Connect with us

U.E.

Studenții Erasmus+ aflați în Regatul Unit la momentul retragerii din UE își pot continua studiile și în cazul unui scenariu fără acord privind Brexit

Published

on

Având în vedere riscul tot mai ridicat ca Regatul Unit să iasă din UE la data de 30 martie a acestui an fără a se ajunge la un acord (scenariul no deal), Comisia Europeană a adoptat astăzi un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14 000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi.

Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

 

Propunerile prezentate astăzi se adaugă activității ample de pregătire pe care Comisia a desfășurat-o din decembrie 2017, astfel cum s-a stabilit în comunicările anterioare privind pregătireaMăsurile prezentate astăzi privind programul Erasmus+ ar asigura faptul că, în cazul unui scenariu no dealtinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 își pot finaliza stagiul fără întrerupere;

Este important de remarcat faptul că aceste măsuri nu vor atenua – și nu pot să atenueze – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire și nici nu reinstituie toate avantajele conferite de statutul de membru al UE sau condițiile favorabile ale unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere.

Propunerile prezentate astăzi au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Acestea țin seama de discuțiile purtate cu statele membre. Comisia va continua să sprijine statele membre în activitatea lor de pregătire și și-a intensificat eforturile, de exemplu prin organizarea de vizite în toate capitalele UE27.

Mai multe informații despre protejarea drepturilor în materie de asigurări sociale ale cetățenilor și protejarea beneficiarilor bugetului UE.

Etapele următoare

Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 30 martie 2019. Comisia reamintește, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului, faptul că este important ca actele delegate să intre în vigoare cât mai curând posibil. 

Context

La 14 noiembrie 2018, negociatorii Comisiei și cei ai Regatului Unit au convenit asupra condițiilor acordului de retragere. La 22 noiembrie 2018, Comisia a aprobat acordul de retragere finalizat. La 25 noiembrie 2018, Consiliul European (articolul 50) a aprobat acordul de retragere și a invitat Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru garantarea intrării în vigoare a acordului la 30 martie 2019, astfel încât să se asigure o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. În prezent, ratificarea în Regatul Unit a acordului de retragere este incertă.

La 5 decembrie 2018, Comisia a prezentat două propuneri de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea acordului de retragere. Pentru ca acordul de retragere să intre în vigoare, Consiliul trebuie să autorizeze acum semnarea textului în numele Uniunii, iar Parlamentul European trebuie să își dea aprobarea înainte ca acordul să fie încheiat de Consiliu. Acordul de retragere va trebui să fie ratificat de Regatul Unit, în conformitate cu propriile cerințe constituționale.

Ratificarea acordului de retragere reprezintă, în continuare, obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Astfel cum s-a subliniat în prima comunicare a Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, publicată la 19 iulie 2018, indiferent de scenariul avut în vedere, alegerea Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană va cauza perturbări semnificative.

Prin urmare, părțile interesate, precum și autoritățile naționale și autoritățile UE trebuie să se pregătească pentru cele două scenarii principale posibile:

  • dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei singure prelungiri a perioadei de tranziție, de până la un an sau doi ani. 
  • dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul no deal sau cliff-edge.

În ultimul an, Comisia a publicat peste 88 de avize sectoriale de pregătire, pentru a informa publicul cu privire la consecințele retragerii Regatului Unit în absența unui acord de retragere. Aceste avize sectoriale de pregătire sunt disponibile în toate limbile oficiale ale UE. Comisia a înaintat 18 propuneri legislative, incluzându-le pe cele prezentate astăzi, în contextul activității sale privind pregătirea pentru Brexit și măsurile de contingență. Comisia a purtat, de asemenea, discuții tehnice cu statele membre ale UE27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de pregătire, cât și în ceea ce privește măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. Prezentările utilizate în cadrul acestor seminare tehnice sunt disponibile online. De asemenea, Comisia a început să efectueze vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de contingență sunt pe drumul cel bun și că oferă orice clarificare necesară cu privire la procesul de pregătire.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Final emoționant de mandat pentru Corina Crețu: Comisarul european a primit cadou un moment muzical din partea echipei DG Regio

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook

Comisarul european Corina Crețu a avut parte miercuri de un moment emoționant înainte de a pleca din funcție și de a prelua, 2 iulie, mandatul de europarlamentar. Aceasta a primit din partea echipei din cadrul Direcției Generale REGIO o un mesaj muzical și o poezie în care au fost reliefate realizările sale din ultimii cinci ani în calitate de comisar responsabil pentru politica regională a Uniunii Europene.

Moment emoționant la ultima întâlnire pe care am avut-o azi în calitate de comisar european pentru Politica Regională cu echipa DG REGIO și cu Cabinetul meu”, a scris Crețu, într-un mesaj pe Facebook acompaniat de un video cu un mesaj muzical din partea echipei DG REGIO.

 

”Le mulțumesc tuturor pentru eforturile, devotamentul și prietenia lor, precum și pentru toate momentele pe care le-am împărtășit în ultimii cinci ani, chiar dacă nu a fost întotdeauna ușor”, a mai spus aceasta.

 

Corina Crețu este unul dintre cei mai experimentați oameni politici români la nivel european. Membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, încă de la aderarea României la Uniunea Europeană, Corina Crețu a devenit vicepreședinte al legislativului european.

De la 1 noiembrie 2014 este comisar european pentru politică regională în cadrul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker și se va retrage din această funcție la 1 iulie, urmând a-și prelua mandatul de eurodeputat.

Continue Reading

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel dă semnalul unui compromis cu Emmanuel Macron privind numirea președintelui Comisiei Europene: ”Nu depinde doar de mine”

Published

on

© Council of the European Union

Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că ea sprijină în continuare deplin sistemul de ”cap de listă” (Spitzenkandidat) pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dar a admis că acum va fi dificil de aplicat acest sistem, dată fiind fragmentarea noului Parlament European şi opoziţia altor lideri europeni faţă de Manfred Weber şi ceilalţi capi de listă, informează agenţiile Reuters şi AFP pe marginea unui discurs al lui Merkel în fața Bundestag-ului.

Poate fi candidat la preşedinţia Comisiei numai acela care a fost prezentat Parlamentului European de către Consiliul European, şi aceasta nu depinde doar de mine (…) Doresc ca aceasta să se facă în acord cu principiul Spitzenkandidat, dar nu pot spune astăzi că aşa se va întâmpla”, a explicat şefa executivului german, potrivit Agerpres, Merkel fiind cea care l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber în a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani.

Cancelarul Germaniei a făcut referire și la animozitățile apărute în raport cu președintele Franței, cel care se opune explicit procedurii prin care Manfred Weber să devină președinte al Comisiei Europene, considerându-l pe acesta nepregătit și lipsit de experiență executivă la nivel înalt.

Nu toată lumea în Consiliul European este favorabilă procesului Spitzenkandidat şi, cum preţuim mult relaţia franco-germană, trebuie să acceptăm că preşedintele francez are o opinie diferită de a mea”, a adăugat Merkel.

”Sper aşadar să găsim o soluţie care nu respinge procesul Spitzenkandidat, dar care de asemenea permite Europei să fie eficientă”, a conchis ea.

Mesajul aparent descurajator al cancelarului german apare înaintea unui dineu care are loc miercuri Berlin și la care alături de Angela Merkel participă șefa CDU, Annegret Kramp Karrenbauer, candidatul PPE la șefia Comisiei, Manfred Weber, și președintele PPE, Joseph Daul. Totodată, o discuție pe marginea acestei chestiuni este așteptată și la summitul G20 de la Osaka, unde participă cei mai importanți lideri europeni – german, francez, italian, spaniol și olandez -, alături de președinții Consiliului European și Comisiei Europene.

Chiar Manfred Weber i-a avertizat miercuri pe liderii europeni să nu distrugă democrația prin blocarea procesului Spitzenkandidat, periclitând ”transparența și democrația”. Într-un editorial publicat în Die Welt, liderul popularilor europeni a clarificat faptul că nu este dispus să abandoneze candidatura sa la șefia executivului european și a transmis o replică puternică oponenților săi, îndeosebi președintelui francez Emmanuel Macron.

“Până acum, cei care au predominat sunt cei care sunt distructivi și doresc să împiedice ceva”, a spus Weber, arătând că prin această abordare Uniunea Europeană face un pas înapoi, riscând să revină la ”procesul de luare a deciziilor în spatele ușilor închise”.

Totuşi, sistemul Spitzenkandidat a fost aplicat o singură dată, în anul 2014, înainte tot şefii de stat sau de guvern reuniţi în Consiliul European hotărând cine va conduce Comisia Europeană.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending