U.E.
Studiu al Parlamentului European: 64% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să dispună de un buget mai mare pentru a depăși consecințele pandemiei de coronavirus
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion77% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei COVID-19, cu 9 puncte procentuale mai mult față de media europeană, care se ridică la 68%, arată un nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European, desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020.
Potrivit datelor furnizate de Parlamentul European, 64% dintre români cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei.
La nivel european, 56% dintre respondenți spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.
Peste jumătate dintre europeni (53 %) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, deși, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).
O mare parte a populației cunoaște măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacție crește
Trei din patru cetățeni europeni (76 %) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36% dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.
Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii
Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53 %) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39 % dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).
UE ar trebui să îmbunătățească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19
Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87 % în ambele), Cipru (85 %), Malta (84 %), Estonia (81 %), Irlanda (79 %), Italia și Grecia (78 % în ambele), precum și în România (77 %) și Spania (75 %).
Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19
56 % dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania și Portugalia (ambele cu 71 %).
Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii.
Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45 %), locurile de muncă și chestiunile sociale (37 %), precum și combaterea schimbărilor climatice (36 %). În Italia (58 %), Slovenia (55 %) și Lituania (54 %), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48 %) și Danemarca (45 %) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63 %), Croația (58 %) și Finlanda (46 %), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.
Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative
Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57 % dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28 %), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43 %), Bulgaria și Grecia (ambele 41 %), precum și în Italia (37 %).
Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc
S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41 % în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.
Sondajul a fost efectuat online (și telefonic în Malta și Cipru), de către Kantar, între 11 și 29 iunie 2020, pe un eșantion de 24.798 de respondenți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele totale la nivelul Uniunii sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.
Se preconizează că raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
CONSILIUL UE
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Published
15 hours agoon
March 18, 2024By
Teodora IonConsiliul Uniunii Europene a decis să majoreze plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace cu 5 miliarde de euro în prețuri curente și să aloce această sumă suplimentară Ucrainei, prin crearea unui fond de asistență pentru Ucraina (UAF) în cadrul instrumentului mai sus amintit.
”UE își respectă angajamentele asumate. Fondul de asistență pentru Ucraina transformă cuvintele noastre în fapte. Prin intermediul acestui fond, vom continua să sprijinim Ucraina să se apere de războiul de agresiune al Rusiei, cu tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi nevoie”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al instituției.
Fondul de asistență pentru Ucraina nou înființat va permite UE să sprijine în continuare nevoile în evoluție ale forțelor armate ucrainene prin furnizarea de echipamente militare letale și neletale și de instruire.
Acest fond va încerca să maximizeze valoarea adăugată a UE în ceea ce privește furnizarea unui sprijin operațional mai mare și mai bun Ucrainei, completând eforturile bilaterale ale statelor membre ale UE și concentrându-se pe creșterea achizițiilor comune din partea industriilor de apărare europeană și norvegiană.
În paralel, Consiliul a decis astăzi să îmbunătățească normele de guvernanță ale facilității pentru a le face mai sustenabile și pentru a le adapta la noile circumstanțe internaționale.
Normele de guvernanță îmbunătățite se vor baza pe structurile naționale de achiziții publice care funcționează bine, precum și pe contractele-cadru existente, valorificând atât o abordare de națiune-pilot, cât și Agenția Europeană de Apărare (AEA) și incluzând achiziția în comun a echipamentelor de apărare necesare de la industria europeană de apărare și de la Norvegia – inclusiv de la întreprinderile mici și mijlocii -, permițând în același timp flexibilitatea lanțurilor de aprovizionare care pot include operatori stabiliți sau cu instalații de producție în afara UE sau a Norvegiei.
Rambursarea donațiilor statelor membre (de exemplu, din stocuri, achiziții unilaterale și comune de echipamente disponibile pe piață și achiziții unilaterale) va fi redusă după o perioadă de tranziție.
În urma deciziei de astăzi, plafonul financiar al Instrumentului european pentru pace se va ridica la peste 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
CONSILIUL UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Published
18 hours agoon
March 18, 2024By
Teodora IonPiața angro de energie din Uniunea Europeană este acum mai bine protejată împotriva manipulării pieței după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat noul regulament care va consolida supravegherea pieței în Uniunea Europeană și va asigura o concurență deschisă și echitabilă pe piețele angro de energie.
Potrivit unui comunicat al instituției, regulamentul pune bazele unei transparențe și integrități sporite a pieței, consolidând încrederea publicului în funcționarea piețelor angro de energie.
Acesta creează cerințe mai clare și mai stricte pentru participanții pe piața din UE care sunt rezidenți într-o țară terță. De acum înainte, aceștia vor trebui să desemneze un reprezentant într-un stat membru în care participanții pe piață sunt activi pe piața angro de energie. Reprezentantul trebuie să fie desemnat printr-un mandat scris și să fie autorizat să acționeze în numele participantului pe piață.
Noul regulament conferă Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din domeniul Energiei din Uniunea Europeană (ACER) dreptul de a investiga cazurile cu o dimensiune transfrontalieră, în cazul în care sunt afectate cel puțin două state membre.
Autoritățile naționale de reglementare vor putea să se opună exercitării competențelor de investigare ale ACER atunci când acestea au fost inițiate în mod oficial sau când a fost efectuată o investigație pe baza acelorași fapte. Autoritățile vor avea la dispoziție maximum 3 luni pentru a obiecta.
Regulamentul introduce noi instrumente pe care ACER le va putea utiliza pentru a efectua investigații: de exemplu, va putea efectua inspecții la fața locului și va putea emite solicitări de informații și va fi autorizată să colecteze depoziții.
ACER va putea lua decizii privind inspecțiile la fața locului, solicitările de informații și autorizațiile sau retragerea autorizațiilor pentru platformele de informații privilegiate și mecanismele de raportare înregistrate.
În plus, ACER va avea competența de a impune penalități cu titlu cominatoriu pentru a asigura respectarea deciziilor de inspecție la fața locului și a solicitărilor de informații.
Competența de a impune amenzi pentru încălcări sau nerespectări ale interdicțiilor sau ale obligațiilor de fond incluse în regulament va rămâne în mâinile statelor membre.
Regulamentul va fi semnat și publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.
PPE
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
Published
18 hours agoon
March 18, 2024Grupul PPE dorește ca Europa să fie o piață atractivă pentru medicamente, să se asigure că europenii au acces la medicamente și să găsească soluții mai bune la problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene, unde antibioticele își pierd eficacitatea, potrivit unui comuniat remis caleaeuropeana.ro.
Acestea sunt mesajele cheie pe care Grupul PPE dorește să le promoveze înaintea votului de marți din Comisia pentru Mediu privind mult-așteptatul pachet farmaceutic. Noile norme constau în două noi reglementări care vor înlocui legislația farmaceutică existentă.
„Am îmbunătățit semnificativ propunerile legislative inițiale ale Comisiei. Vrem să ne asigurăm că Europa rămâne atractivă ca piață pentru medicamente, să impunem obligativitatea de a sprijini accesul la medicamente în întreaga Uniune și să permitem sistemelor noastre de sănătate să facă față provocărilor și nevoilor din următorul deceniu”, a declarat eurodeputatul Pernille Weiss, membră a Grupului PPE, negociator-șef al Parlamentului pentruDirectiva privind produsele farmaceutice.
„Cercetătorii europeni trebuie să aibă cele mai bune condiții posibile pentru a-și desfășura activitatea, care, în cele din urmă, este în beneficiul nostru, al tuturor. De exemplu, noua lege va garanta că, dacă o companie dezvoltă un nou antibiotic, va fi recompensată cu 6, 9 sau 12 luni de exclusivitate pe piață, în funcție de amenințarea reprezentată de bacteria pe care antimicrobianul o va combate. Acest lucru va stimula cercetarea în Uniune și este în întregime un succes al Grupului PPE”, a subliniat eurodeputatul Tomislav Sokol, negociator al Grupului PPE pentru Regulamentul privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor privind Agenția Europeană a Medicamentului.
Concrete & Design Solutions
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene