Connect with us

U.E.

Studiu al Parlamentului European: 64% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să dispună de un buget mai mare pentru a depăși consecințele pandemiei de coronavirus

Published

on

77% dintre români doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important în lupta împotriva crizei COVID-19, cu 9 puncte procentuale mai mult față de media europeană, care se ridică la 68%, arată un nou sondaj de opinie comandat de Parlamentul European, desfășurat în a doua parte a lunii iunie 2020.

Potrivit datelor furnizate de Parlamentul European, 64% dintre români cred că în acest scop Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace financiare, care ar trebui direcționate mai ales pentru a combate impactul pandemiei asupra sectorului sănătății și al economiei.

La nivel european, 56% dintre respondenți spun că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a depăși impactul pandemiei.

Peste jumătate dintre europeni (53 %) continuă să nu fie mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, deși, comparativ cu aprilie, mai multe persoane au acum o perspectivă pozitivă (+ 5 puncte).

O mare parte a populației cunoaște măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva COVID-19, iar gradul de satisfacție crește

Trei din patru cetățeni europeni (76 %) au auzit de diversele măsuri propuse de Uniune pentru a combate consecințele pandemiei de COVID-19. 36% dintre respondenți, cu trei puncte mai mult comparativ cu aprilie, cunosc, de asemenea, care sunt aceste măsuri. 49 % din cei care au auzit de măsurile luate de Uniune împotriva COVID-19 sunt satisfăcuți de acestea. S-a înregistrat în medie o creștere clară de aproape 7 puncte procentuale (comparativ cu 42 % în aprilie). Acest lucru confirmă că publicul sprijină din ce în ce mai mult măsurile propuse, dintre care multe mai trebuie implementate.

Majoritatea respondenților nu sunt satisfăcuți de solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii

Deși puțin peste jumătate dintre respondenții din întreaga Uniune (53 %) nu sunt satisfăcuți de solidaritatea demonstrată între statele membre ale Uniunii în timpul pandemiei, în medie 39 % dintre cetățenii Uniunii declară că sunt satisfăcuți. Procentul a crescut în medie cu 5 puncte din aprilie 2020. Creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Portugalia și Spania (ambele cu + 9 puncte), Germania, Grecia, România și Slovacia (cu circa + 7 puncte fiecare).

UE ar trebui să îmbunătățească instrumentele comune folosite pentru a combate crizele cum ar fi cea generată de COVID-19

Circa două treimi dintre respondenți (68%) sunt de acord că „Uniunea ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a gestiona crize cum ar fi pandemia de coronavirus”. În 26 de state membre s-a înregistrat o majoritate absolută în acest sens. Cel mai mare sprijin pentru afirmația că Uniunea ar trebui să obțină mai multe competențe s-a înregistrat în Portugalia și Luxemburg (87 % în ambele), Cipru (85 %), Malta (84 %), Estonia (81 %), Irlanda (79 %), Italia și Grecia (78 % în ambele), precum și în România (77 %) și Spania (75 %).

Majoritatea absolută a europenilor sprijină un buget al Uniunii mai mare pentru a combate COVID-19

56 % dintre europeni cred că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe fonduri pentru a putea depăși consecințele pandemiei de coronavirus. În 15 state membre ale Uniunii, majoritatea absolută a respondenților sunt de acord cu această afirmație. Pe primele locuri sunt Grecia (79 %), Cipru (74 %), Spania și Portugalia (ambele cu 71 %).

Întrebați care ar trebui să fie domeniile de politică în care ar trebui să se cheltuiască acest buget extins al Uniunii, cetățenii europeni au plasat sănătatea publică pe primul loc. 55 % dintre respondenți consideră că este cel mai important domeniu în care să se facă cheltuieli, plasându-se pe primul loc în 17 state membre ale Uniunii.

Următoarele domenii în ordinea importanței sunt redresarea economică și noile oportunități pentru afaceri (45 %), locurile de muncă și chestiunile sociale (37 %), precum și combaterea schimbărilor climatice (36 %). În Italia (58 %), Slovenia (55 %) și Lituania (54 %), finanțarea redresării economice se află pe locul întâi. Cetățenii din Austria (48 %) și Danemarca (45 %) consideră că principala prioritate a Uniunii trebuie să fie continuarea luptei împotriva schimbărilor climatice, în timp ce pentru Slovacia (63 %), Croația (58 %) și Finlanda (46 %), locurile de muncă și chestiunile sociale sunt prioritare.

Dificultățile financiare personale continuă să fie semnificative

Situația financiară personală a cetățenilor europeni încă de la începutul pandemiei arată în mod clar cât este de important să se ia cât mai devreme deciziile necesare pentru Pachetul de redresare: într-o proporție rămasă practic neschimbată din aprilie, 57 % dintre respondenți declară că au avut dificultăți financiare de natură personală. „Pierderea veniturilor” este prima dificultate menționată (28 %), fiind o problemă vitală în 21 de state membre. Cele mai mari cifre s-au înregistrat în Ungaria și Spania (ambele 43 %), Bulgaria și Grecia (ambele 41 %), precum și în Italia (37 %).

Nesiguranța și teama scad, iar speranța și încrederea cresc

S-au schimbat semnificativ și sentimentele respondenților în timpul crizei. Cetățenii din 15 state membre ale Uniunii au ales cuvântul „speranță” (41 % în total) pentru a-și descrie starea emoțională actuală. Acest sentiment devine aproape la fel de răspândit ca cel de „nesiguranță”, menționat de 45 % dintre respondenți – o scădere cu 5 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie (50 %). Toate sentimentele negative au scăzut: „teamă” (17 %, -5), „frustrare” (23 %, -4), „neajutorare” (21 %, -8), în timp ce sentimentele de „încredere” au crescut cu 3 puncte la 24% și „întrajutorare” cu 2 puncte la 16% în medie în UE.

Sondajul a fost efectuat online (și telefonic în Malta și Cipru), de către Kantar, între 11 și 29 iunie 2020, pe un eșantion de 24.798 de respondenți din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele totale la nivelul Uniunii sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Amintim că prima etapă a acestui sondaj s-a desfășurat între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE, nefiind incluse Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg.

Se preconizează că raportul complet al sondajului, inclusiv setul complet de date, va fi publicat la începutul lunii septembrie 2020.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru rezolvarea crizei politice

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru detensionarea crizei politice care a degenerat în tulburări violente, transmite Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma reuniunii prin videoconferință, de vineri, a miniștrilor afacerilor externe din statele membre. 

Alegerile prezidențiale de duminică, finalizate cu peste 80% din voturi în favoarea lui Aleksandr Lukashenko, i-au adus acestuia un al șaselea mandat de președinte, funcție pe care o ocupă din 1994. Considerate netransparente și frauduloase, alegerile au fost contestate de opoziție și au generat ample proteste de stradă care au degenerat în violențe după ce forțe de ordin în număr mare au fost desfășurate să-i disperseze pe demonstranți.

De asemenea, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu, a fost obligată să se refugieze în Lituania după ce a primit amenințări la adresa copiilor săi. 

În acest sens, miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniți vineri prin videoconferință, au reiterat apelul către autoritățile din Belarus pentru a opri violența disproporționată și inacceptabilă împotriva protestatarilor pașnici și pentru eliberarea celor reținuți.

Citiți și Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

În prezent, protestele s-au soldat cu moartea a două persoane și arestarea altor 6000, potrivit relatărilor făcute de Euronews. Una dintre persoane a fost ucisă în timpul ciocnirilor violente dintre poliție și demonstranți, iar cea de-a doua în arest.

De asemenea, în timpul discuțiilor, miniștrii au transmis un semnal puternic al sprijinului european către populația din Belarus care își dorește o schimbare democratică. Ei au reiterat și faptul că nu consideră scrutinul prezidențial „nici liber, nici corect”, iar rezultatele au fost falsificate, ceea ce atrage nerecunoașterea lor de către Uniune. 

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Astfel, s-a decis ca UE să transmită autorităților din Belarus o propunere de sprijin privind stabilirea și facilitarea unui dialog între autoritățile politice, opoziția și societatea mai largă în vederea soluționării actualei crize.

Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, precizează Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

În cele din urmă, miniștrii au convenit să revină la revizuirea relațiilor UE-Belarus în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din perioada 27-28 august.

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Potrivit șefului diplomației din UE, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația tensionată între Grecia, Cipru și Turcia din Mediterana de Est, precum și situația politică și umanitară din Liban și Venezuela. 

 

Continue Reading

U.E.

Covid-19: Comisia Europeană, Twitter și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Evreiesc Mondial își unesc forțele pentru a sensibiliza utilizatorii de internet, prezenți în special pe rețelele de socializare, în legătură cu combaterea teoriilor conspirației privind noul coronavirus în mediul online, potrivit unui comunicat.

În cadrul acestei inițiative, a fost publicată o nouă serie de infografice în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă explicații scurte despre motivul pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioadele de criză -, despre modul în care pot să le identifice și modul în care le pot contracara cu argumente bazate pe fapte.

Așa cum s-a subliniat și în Comunicarea Comisiei din luna iunie privind dezinformarea, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele cu explicații pernicioase și îndepărtate de realitate despre locul de origine al noului coronavirus și despre vinovații pentru răspândirea sa. De asemenea, criza coronavirusului a dat naștere și unui nivel crescut de discursuri de instigare la ură, atacuri rasiste și antisemite în mediul online.

Citiți și Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

„Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a fost foarte clar în contextul unei pandemii globale. Cetățenii trebuie să fie echipați cu instrumente utile pentru a le recunoaște și a le combate. Pentru a sprijini cetățenii, instituțiile publice trebuie să colaboreze cu platformele digitale, cu profesioniști în domeniul mass-media, verificatori de fapte și cercetători, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene și pe social media prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.

Continue Reading

U.E.

Programul Erasmus+ 2020 primește încă 200 milioane de euro de la UE pentru digitalizarea educației

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a programului de lucru anual Erasmus + 2020, oferind 200 de milioane EUR suplimentar pentru a stimula educația și formarea digitală și pentru a promova dezvoltarea și includerea competențelor prin creativitate și arte, potrivit unui comunicat de presă. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact perturbator asupra educației și formării, noile moduri de predare și învățare necesitând soluții inovatoare, creative și incluzive.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat:

Spațiul de educație european trebuie să încurajeze educația și abilitățile digitale pentru a atenua perturbările cauzate de pandemie și să sprijine rolul Europei în tranziția digitală. Comisia va publica apeluri extraordinare Erasmus + în valoare de 200 de milioane EUR care vor oferi mai multe oportunități de a învăța, de a preda și de a împărtăși cunoștințe în era digitală. Există soluții eficiente, inovatoare și incluzive pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor și vor beneficia de sprijin european.”

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„Sunt încântată că programul Erasmus + este mobilizat pentru a sprijini actorii cheie din educație, formare și tineret în această perioadă provocatoare. 200 milioane de euro vor fi disponibile pentru a sprijini educația și formarea digitală, munca digitală pentru tineri, dar și abilitățile creative și incluziunea socială. Este un pas important, deschizând calea către Planul de acțiune pentru educația digitală, pe care Comisia îl va lansa în această toamnă.”

Programul Erasmus + va sprijini proiecte pentru îmbunătățirea predării digitale, învățării și evaluării în școli, învățământului superior și formării profesionale. De asemenea, va oferi oportunități școlilor, organizațiilor de tineret și instituțiilor de învățare pentru adulți pentru a sprijini dezvoltarea competențelor, pentru a stimula creativitatea și pentru a spori incluziunea socială prin intermediul artelor, împreună cu sectoarele culturale și creative.

Apelurile pentru propuneri de proiecte în aceste domenii vor fi publicate în săptămânile următoare. Organizațiile interesate sunt sfătuite să ia legătura cu Agențiile Naționale Erasmus+.

Continue Reading

Trending