Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu al Parlamentului European: Românii, în top 3 al cetățenilor europeni care vor ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus, sunt de părere 69% dintre cetățenii europeni din 21 de state membre ale UE, intervievați pentru un studiu comandat de Parlamentul European și remis CaleaEuropeană.ro.

În marea parte a țărilor incluse în studiu, majoritățile cetățenilor sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față acestor crize, topul fiind condus de Portugalia (87%), Irlanda (81%), România (79%), Bulgaria (78%), Italia și Grecia (ambele 77%).

La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au afirmat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize 

În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.

UE ar trebui să-și amelioreze instrumentele comune pentru a face față crizelor similare COVID-19

Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că “UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”. Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.

Necesitatea unui nou impuls dat solidarității europene în perioade de criză

Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.

Măsurile luate de UE sunt cunoscute, dar sunt considerate insuficiente

Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.

Șase din zece cetățeni s-au confruntat cu dificultăți financiare personale

O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%). Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.

În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme. În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE (nu au fost incluse: Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg). Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de Angela Merkel în cadrul ședinței Grupului PPE: Europa trebuie să își consolideze puterea pe plan internațional

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European, a participat la ședința Grupului Popularilor Europeni alături de cancelarul german Angela Merkel. 

Principalele subiecte de discuții au fost protejarea cetățenilor europeni, lupta împotriva populismului și a dezinformării, depășirea dificultăților economice și prioritățile pentru ca Europa să își consolideze puterea pe care o are pe plan internațional: ”Uniți suntem mai puternici”, a transmis într-un mesaj scris pe pagina de Facebook deputatul european Dan Motreanu.

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel către statele membre ale UE și către Parlamentul European pentru ca planul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19 să fie un succes și a solicitat “o abordare holistică” în direcția acestor eforturi de recuperare.

Merkel s-a adresat Parlamentului European, prezentând în plen prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE, într-un discurs încheiat cu aplauze și în care a numit protejarea drepturilor fundamentale, coeziunea și solidaritatea drept “temelie” a Uniunii și a președinției germane. Discursul său, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, a fost continuat cu o întâlnire alături de președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European pentru demararea unor negocieri inter-instituționale înainte de summitul extraordinar din 17-18 iulie consacrat relansării economice a UE.

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

 Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Din plenul Parlamentului European, Angela Merkel a făcut apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel către statele membre ale UE și către Parlamentul European pentru ca planul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19 să fie un succes și a solicitat “o abordare holistică” în direcția acestor eforturi de recuperare.

Merkel s-a adresat Parlamentului European, prezentând în plen prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE, într-un discurs încheiat cu aplauze și în care a numit protejarea drepturilor fundamentale, coeziunea și solidaritatea drept “temelie” a Uniunii și a președinției germane. Discursul său, urmat de o dezbatere cu eurodeputații, a fost continuat cu o întâlnire alături de președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European pentru demararea unor negocieri inter-instituționale înainte de summitul extraordinar din 17-18 iulie consacrat relansării economice a UE.

Scopul nostru comun este să ajungem la un acord cât mai curând posibil. La urma urmei, profunzimea crizei economice este un memento pentru noi să ne grăbim. Nu există timp de pierdut. (…) Sper că putem ajunge la un acord în această vară. Acest lucru va necesita un mare compromis din partea tuturor, inclusiv din partea Parlamentului European”, a spus Merkel, cunoscut fiind faptul că PE va trebuie să aprobe pachetul final agreat de Consiliu, iar eurodeputații solicită un buget mai mare.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

În discursul său, Merkel a făcut apel la unitate și la solidaritate.

“Situația este excepțională, într-adevăr unică în istoria Uniunii Europene, și de aceea Germania a susținut și acest efort extraordinar și unic de aproximativ 500 de miliarde de euro … Acum va fi important să devenim uniți și la nivel european”, a spus cancelarul german, referindu-se la planul comun franco-german prezentat împreună cu Emmanuel Macron și care a fost preluat de Comisia Europeană în propunerea sa de relansare economică.

Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili“, a subliniat ea.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Primul pas important în cadrul negocierilor urmează a fi făcut la summitul din 17-18 iulie, primul în persoană al liderilor europeni după izbucnirea pandemiei.

Citiți și Ursula von der Leyen pune presiune pe țările UE în timpul președinției germane: Fondurile de relansare depind de reforme. Fiecare stat membru are de lucru și cu toții trebuie să ne schimbăm în bine

Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Între timp, grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – solicită o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi și pe mai puține granturi, în timp ce state precum Grecia nu sunt de acord cu condiționarea acestui sprijin de anumite reforme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending