Connect with us

U.E.

Studiu: Cei 1.8 milioane de migranți din Londra contribuie cu o sumă enormă la economia britanică

Published

on

Un angajat migrant care trăiește și muncește în Londra contribuie cu 46.000 de lire la economia britanică în fiecare an, potrivit unui raport al London First și PWC, dat publicității joi, notează Politico Europe.

Potrivit documentului, 10 migranți salariați susțin încă 4 locuri de muncă în economie în general, iar valoarea economică generată de cei 1.8 milioane de migranți care trăiesc în Londra, dintre care 682.000 au fost născuți în state terțe UE, se ridică la aproximativ 83 de miliarde de lire pe an.

Este important de precizat că această sumă, de 83 de miliarde de lire sterline, este de 10 ori mai mare decât suma cu care Marea Britanie contribuie anual la bugetul Uniunii Europene (8.5 miliarde de lire sterline/ 10 miliarde de euro).

Acest studiu a fost publicat la o zi după ce Camera Lorzilor a votat în favoarea unui amendament la legea de declanşare a ieşirii naţiunii din Uniunea Europeană, care îi obligă pe guvernanţi să garanteze respectarea drepturilor cetăţenilor europeni din Marea Britanie înainte ca premierul să invoce articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Citiți și Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care obligă guvernul britanic să respecte drepturile cetățenilor UE care trăiesc în Marea Britanie

Guvernul Marii Britanii s-a arătat dezamăgit de decizia parlamentarilor de a amenda legislaţia Brexit-ului.

Guvernanţii vor fi obligaţi să publice în maximum trei luni de la declanşarea procedurii de ieşire o serie de propuneri pentru a proteja drepturile cetăţenilor europeni care locuiesc deja în Regatul Unit.  De asemenea, cetăţenii europeni vor trebui să beneficieze în continuare de dreptul de rezidenţă în Marea Britanie.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

The power of WEber, waterproof

Published

on

Dan Cărbunaru, Corespondență din Atena

Pierdută sub asediul populiștilor de la Syriza, bătălia electorală pentru Grecia a popularilor europeni a început, marți seara, sub ploaia ușoară din Atrium-ul Zappeion-ului. Discursul sub cerul liber al lui Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene a obținut primele aplauze după mai bine de zece minute. Impulsionat de susținători, Weber a lăsat în urmă tracul și oboseala călătoriilor de campanie pentru a lua la țintă inamicii politici și a anunța cele 12 promisiuni către europeni.

Germanul a atacat pe rând populiștii și birocrația europeană, două teme bine primite într-o țară precum Grecia. Alături de el s-a aflat liderul opoziției, și președintele partidului Nea Demokratia, Kyriakos Mitsotakis. 

Candidatul PPE a vorbit de planurile sale pentru o Europă pe Trei piloni – inteligență, putere și bunătate. Cele 12 puncte au fost prezentate ca rezultat al turului european în care Weber a discutat cu cetățenii, așezate sub sloganul The power of WE – un joc de cuvinte pornit de la numele candidatului, care sugerează puterea unității europene, a lucrului în comun, pentru un bine comun:

  • Zece mii de polițiști de frontieră europeni până în 2022
  • FBI european pentru investigarea terorismului
  • Stoparea discuțiilor de aderare a Turciei la UE
  • Un nou mecanism de protejare a statului de drept
  • Plan european de combatere a cancerului
  • Case inteligente pentru bătrâni
  • 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri
  • Eliminarea a peste 1.000 de reglementări europene depășite
  • Fond de tranziție digitală pentru lucrătorii din fabrici
  • Împrumuturi pentru familiile tinere care își cumpără locuințe
  • Blocarea la nivel global a muncii copiilor
  • Blocarea la nivel global a utilizării plasticelor de unică folosiță.

Dintre mesajele transmise către europeni, cel care vizează birocrația europeană atrage atenția în condițiile în care, de regulă, e o teză abordată mai degrabă de populiști sau naționaliști. Weber utilizează această temă invocând planurile Comisiei Juncker privind viitorul Europei. Cum să faci asta, ca organism birocratic? Se intreba retoric Weber. Șarja la adresa uneia dintre cele trei instituții cheie a căror conducere o deține chiar PPE se poate explica prin apropierea Comisiei mai degrabă de pozițiile Consiliului, ceea pentru liderul Grupului PPE din Parlamentul European nu este de acceptat. Folosind pârghiile oferite de Tratatul Lisabona, pe care îl consideră suficient pentru buna funcționare a UE, Weber își propune să apropie mai mult Comisia de pozițiile Parlamentului European și să imprime viziunea sa politică aparatului birocratic de la Bruxelles.

Manfred Weber contează în Consiliul European pe susținerea deja declarată a nouă importanți lideri PPE, precum Angela Merkel, Klaus Iohannis, premierul irlandez sau cel croat, iar în familiile politice va căuta majoritatea necesară după alegeri pentru alegerea sa în fruntea Comisiei prin dialog cu cele patru mari familii politice – PPE, socialiști, ALDE și verzi. 

Germanul vrea să crească nivelul de reprezentare a femeilor în Comisie, demers început deja de Juncker și să modifice structura în conformitate cu prioritățile și așteptările cetățenilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu: Serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate atât în 2018, cât și 2019

Published

on

@European Commission

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a precizat ieri, într-o conferință de presă că serviciile Comisiei Europene nu pot face progrese în privința demarării lucrărilor de construcție a celor trei spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca până când Guvernul României nu răspunde clarificărilor solicitate în aprilie și octombrie 2018, precum și mai recent, în martie anul acesta.

Amintim că aceasta a transmis o scrisoare premierului român Viorica Dăncilă, în martie, prin care îi solicita acesteia să comunice la Bruxelles poziția oficială a Guvernului în privința celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. Înaltul oficial european invita autoritățile române să transmită Comisiei Europene o serie de clarificări în privința măsurilor pe care intenționează să le ia, pentru a evita întârzieri suplimentare în demararea lucrărilor la cele trei spitale regionale.

,,Neprimind nici un răspuns, am retrimis această scrisoare în martie 2019, cu speranța accelerării procesului de realizare a acestor proiecte. Comisia Europeană și eu personal suntem, ca întotdeauna, la dispoziția autorităților naționale și sper că acest subiect de importanță primordială pentru cetățenii României să nu fie politizat”, a precizat Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Crețu preciza că sunt „trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autoritățile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcția celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanțare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiții; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanțate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea și mecanismele de finanțare, astfel încât noile investiții să acopere costurile operaționale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naționale de sănătate la nivel național și local, respectiv planurile regionale de asistență medicală și master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni.

Potrivit înaltului oficial european, este necesar ca termenele limită să fie respectate și cele trei faze de implementare a proiectelor – construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalații, după caz, precum și formarea personalului – să progreseze în paralel. În acest sens, comisarul european Corina Crețu așteaptă ca autorităților române să prezinte o planificare clară și să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenție pentru întregul proiect, cât și termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie comunicate în cel mai scurt timp Comisiei.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Comisarul Corina Crețu: ”Banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a apreciat marți beneficiile pe care le-au adus fondurile europene în direcția îmbunătățirii calității vieții în București.

Într-o conferinţă de presă comună cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, comisarul european a avut cuvinte de apreciere la adresa Primăriei Sectorului 3 privind atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică a blocurilor și a punctat că  ”banii europeni au îmbunătățit direct calitatea vieții bucureștenilor din Sectorul 3”.

”Sectorul 3 este, de departe, campion în atragerea fondurilor europene pentru reabilitare termică, ceea ce a îmbunătățit direct calitatea vieții cetățenilor. Rezultatul este vizibil chiar în factura de energie pe care fiecare bucureștean o plătește, costurile aferente fiind mult diminuate. Astfel de proiecte sunt exemple cât se poate de clare ale modului în care românii beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană”, a declarat Corina Crețu, candidat din partea formațiunii Pro România la alegerile pentru Parlamentul European.

”Prin politica de coeziune s-au făcut și se fac investiții importante în București, care ajută în mod nemijlocit la dezvoltarea economică și, drept consecință, la creșterea standardului de viață din Capitală. Proiectele puse în aplicare prin fondurile europene atrase au crescut eficiența energetică a blocurilor de locuințe, precum și a clădirilor publice în Sectorul 3”, a mai adăugat Corina Crețu.

Corina Crețu a felicitat regiunea București-Ilfov, despre care a spus că este cel mai important motor al economiei naționale. În ceea ce privește fondurile europene atrase, sunt 90 de proiecte care urmăresc creșterea eficienței energetice a 48.000 de apartamente din București. ”În mod specific, Sectorul 3 este beneficiarul principal al acestor investiții importante, cu 76 de proiecte selectate”, a mai adăugat comisarul european.

”Bazându-ne pe experiența de până acum, e important să existe o cooperare strânsă între municipalitate, sectorare și județul Ilfov, pentru a ne asigura că Bucureștiul beneficiază din plin de oportunitățile următoarei perioade de programare, 2021 – 2027. Comisia Europeană a propus o alocare de 30,6 miliarde pentru investiții în România, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru România și pentru capitală. În acest sens, Bucureștiul trebuie să înceapă pregătirea investițiilor următoare, iar autoritățile să gândească strategic viitoarele proiecte”, a conchis Corina Crețu.

Alături de Victor Ponta, Corina Crețu deschide lista candidaților PRO România pentru Parlamentul European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending