Connect with us

U.E.

Studiu: Criza coronavirusului ar putea costa Berlinul până la 729 de miliarde de euro, Germania riscând o recesiune economică de până la 20%

Published

on

© Bundesriegerung

Criza coronavirusului ar putea costa economia Germaniei undeva între 255 şi 729 miliarde de euro în 2020 precum şi peste un milion de locuri de muncă, a anunţat luni institutul de cercetări economice Ifo, cu sediul la München, transmite DPA, potrivit Politico Europe.

Estimarea vine în contextul în care Guvernul de la Berlin pregăteşte un amplu pachet de măsuri economice.

“Costurile este posibil să depăşească orice am văzut în perioada crizelor economice şi a dezastrelor naturale în ultimele decenii în Germania”, a declarat preşedintele institutului Ifo, Clemens Fuest, conform Agerpres.

“În funcţie de diferite scenarii, economia ar urma să să contracte cu 7,2 până la 20,6%. Aceasta înseamnă costuri cuprinse între 255 şi 729 miliarde de euro”, a adăugat Clemens Fuest.

Ifo se aşteaptă la turbulenţe semnificative şi pe piaţa muncii de pe urma crizei coronavirusului. Până la 1,8 milioane de angajaţi care plătesc contribuţii sociale ar putea să îşi piardă locul de muncă şi peste şase milioane de persoane ar urma să opteze pentru a lucra în program scurt, estimează analiştii Ifo. Potrivit acestui program de muncă redusă, sau “Kurzarbeit”, introdus pentru prima dată în perioada crizei financiare din 2008, companiile germane pot solicita ajutoare de la stat pentru a acoperi costurile care apar din păstrarea angajaţilor care lucrează un program mai scurt.

În cazul în care economia germană va fi paralizată pentru o perioadă de două luni, costurile se vor situa între 255 şi 495 miliarde de euro, în timp ce în cazul unei închideri parţiale pentru o perioadă de trei luni costurile sunt estimate între 354 şi 729 miliarde de euro, estimează Ifo.

Avertismentul institutului apare în aceeași zi în care guvernul federal de la Berlin este așteptat să aprobe luni un amplu pachet de măsuri economice, care include ajutoare pentru companii, angajaţi şi spitale.

De asemenea, Financial Times a anunțat sâmbătă că statul german ar urma să împrumute aproximativ 365 de miliarde de euro pentru a-și proteja economia.

Pe de altă parte, Berlinul este centrul decizional care a pregătit cele mai ample măsuri pentru atenuare crizei economice asociate cu pandemia de COVID-19, guvernul federal anunțând un sprijin financiar pentru companii de 550 de miliarde de euro, ceea ce este considerată cea mai mare alocare de resurse de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Germania este a treia cea mai afectată țară europeană de pandemia de coronavirus, după Italia și Spania, și a cincea la nivel planetar.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Președinții parlamentului francez și Bundestagului pledează pentru ”mai multă solidaritate şi integrare financiară”: În faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”

Published

on

© Deutscher Bundestag (DBT)/ Pascal Bastien

Președintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schauble, pledează pentru ”mai multă solidaritate și integrare financiară” în Europa în fața crizei de coronavirus, în cadrul unui articol de opinie apărut luni în cotidianele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Figaro, notează AFP, citat de Agerpres.

Această criză fără precedent trebuie să ne facă să gândim la noi paşi pentru mai multă solidaritate şi integrare financiară. Suntem convinşi că această dezbatere merită să fie continuată şi că parlamentele noastre trebuie să contribuie la aceasta pentru a înlătura neînţelegerile şi a merge mai departe împreună”, au precizat aceștia.

Richard Ferrand, membru al partidului lui Macron, La Republique En Marche (LREM), și Wolfgang Schauble, care face parte din formațiunea conservatoare a cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), au punctat, de asemenea, că ”primele acțiuni rapide sunt necesare folosind pe cât posibil instrumentele aflate la dispoziţia noastră pentru a răspunde la situaţia de urgenţă şi a da un semnal de solidaritate”.

”Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, ”Banca Europeană de Investiţii”, precum şi ”Mecanismul european de stabilitate”.

”Regulile în ce priveşte îndatorarea, atât naţionale, cât şi europene, sunt, de asemenea, temporar suspendate în timpul acestei crize”, au mai subliniat cei doi preşedinţi de parlament care sunt de părere că, în faţa ”provocării” coronavirusului, ”prietenia franco-germană trebuie să îşi arate eficienţa” iar Europa ”să demonstreze capacitatea sa de acţiune”.

Un apel la solidaritate a făcut și ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a propus lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

”Ne gândim la un fond care ar fi limitat în timp cu posibilitatea de a se îndatora ca răspuns pe termen lung la criză. Este absolut crucial să ţinem uşa deschisă pentru instrumente pe termen lung care să ne permită să facem situaţiei economice de după criză”, a declarat Bruno Le Maire pentru cotidianul financiar britanic.

”Nu ar trebui să obsedaţi de cuvinte precum <<corona-obligaţiuni>> sau <<euro-obligaţiuni>>. Ar trebui să fim obsedaţi de necesitatea de a avea un instrument puternic care să ne ofere o relansare economică după criză. O soluţie ar putea fi să avem un fond pe cinci sau zece ani, un interval de timp limitat, şi cu posibilitatea de a avea datorii comune dar numai în cadrul acelui fond. Aceasta ar putea fi o soluţie mai acceptabilă pentru alte ţări”, a adăugat Bruno Le Maire.

Coronabondurile a fost aduse în discuție ulterior și de premierul italian Giuseppe Conte, pe care le-a calificat drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie). În viziunea sa, acestea sunt necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

”În faţa unei furtuni precum COVID-19 care ne vizează pe toţi, nu este nevoie de o vestă de salvare pentru Italia, ci de o solidă barcă de salvare europeană care să ducă ţările noastre unite într-un loc sigur”, a precizat Giuseppe Conte.

Astfel, premierul Italiei a punctat că aceste coronabonduri ar trebui să permită ”utilizarea pe deplin a adevăratei <<puteri de foc>> a familiei europene” pentru a da naştere ”unui program comun şi a împărţi susţinerea şi relansarea economiei noastre, în vederea asigurării unui viitor demn pentru familii, întreprinderi, angajaţi şi toţi copiii noştri”.

Acest propuneri veneau după ce șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Germania, criticată de comisarii europeni din partea Franței și Italiei pentru că se opune emiterii de “coronabonduri”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisarii europeni Thierry Breton (Franța) și Paolo Gentiloni (Italia) au pledat luni pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.

Fără a numi direct Germania, comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, cer celor 27 de state membre ale UE – într-un editorial publicat în ziarele Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Le Monde – să-şi demonstreze “solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În plus, Breton şi Gentiloni vor ca ideea lor să fie complementară planului Marshall european promis de Ursula von der Leyen prin bugetul UE pentru perioada 2021-2027, cu scopul de a relansa economia după criză.

Potrivit celor doi comisari, sumele vehiculate sunt de o asemenea factură încât UE are nevoie de un al “patrulea pilon” în plus faţă de celelalte trei constituie prin fondul de ajutor MES (Mecanismul European de Stabilitate), Banca Europeană de Investiţii şi iniţiativa pe termen scurt a UE pentru a garanta planurile privind şomajul parţial în statele membre.

Unele state europene, între care Franţa şi Italia, au cerut recent Germaniei şi altor ţări din nordul Europei mutualizarea anumitor datorii pe fondul consecinţelor economice ale pandemiei. În context, președintele francez Emmanuel Macron a transmis indirect Germaniei și Olandei că dacă un minim de solidaritate nu va fi arătat țărilor care au nevoie “ atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”. De asemenea, premierul italian Giuseppe Conte a calificat “coronabondurile” drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie), pe care le consideră a fi necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

Această mutualizare, sub forma de coronabonduri, este respinsă ferm de Germania, Olanda şi alte ţări din nord, care sunt mai riguroase din punct de vedere bugetar și care au abordat aceeași poziție și în cursul crizei financiare din 2008.

Un lucru este sigur, “timpul presează” şi “trebuie să fim creativi”, avertizează Thierry Breton și Paolo Gentiloni în articolul de opinie publicat în ajunul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe UE care intenţionează să abordeze – în cadrul unei videoconferinţe programată pentru marți – mijloacele financiare de luptă împotriva pandemiei.

De altfel, luni este ziua editorialelor pe plan european privind salvarea economiei europene.

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului. “Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, “Banca Europeană de Investiţii”, precum şi “Mecanismul european de stabilitate”, spun cei doi lideri ai parlamentarelor de la Paris și Berlin.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar putea fi formulat marți.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19. Euroscepticii nu pot nega realitatea

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

UE a adoptat soluții pentru combaterea crizei COVID-19, iar euroscepticii și alți actori statali nu pot nega realitatea, în ciuda dezinformării practicată pe scară largă pentru promovarea unor interese politice, transmite eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a combate criza generată de pandemia COVID 19, atât în domeniul sănătății cât și în domeniul economic. Acest lucru trebuie adus în atenția publicului, mai ales în contextul actual, când se încearcă propagarea unui curent eurosceptic, un context în care actori statali sau diverse publicații încearcă să creeze o imagine falsă și să profite de pe urma crizei pentru a-și promova interesele politice”, scrie Cristian Bușoi.

Acesta amintește că, în aceste ultime săptămâni, UE a creat mecanisme și a adoptat soluții de răspuns la criza generată de Covid 19 care presupun ajutoare financiare „fără precedent” pentru protejarea cetățenilor și a economiei, relaxare fiscală, achiziții comune și rezerve strategice pentru echipamente medicale și, mai presus de toate, solidaritate.

Mai jos, eurodeputatul menționează principalele măsuri luate de UE ca răspuns la criza provocată de COVID-19, pandemia care „a dat peste cap întreaga planetă”.

Achiziții comune, acces la rezerva stretegică rescEU

Uniunea Europeană a pus la punct un sistem internațional de achiziții care le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale și de protecție, precum și medicamente. Statele membre au acces la rezerva strategică rescEU, care include atât echipamente de protecție pentru personalul medical, cât și ventilatoare pentru respirație. În plus, datorită industriei europene care s-a mobilizat și și-a adaptat liniile de producție UE va fi capabilă în maximum trei luni să fabrice echipamente de protecție pentru personalul din spitale, fără să mai depindă de importuri.

37 de miliarde de euro pentru Inițiativa Coronavirus Response

37 de miliarde EUR de la bugetul UE au fost alocate Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii și a piețelor forței de muncă. 28 de miliarde de euro vin sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare naționale pentru 2014-2020, care nu sunt încă alocate proiectelor, și devin astfel eligibile pentru răspunsul la criză.

Alte 8 miliarde sunt prefinanțările din fondururile structurale neutilizate de statele și care nu vor fi restituite UE, cum s-a întâmplat până acum, ci vor rămâne la dispoziția statelor pentru a depăși criza. Din cele 37 de miliarde de euro României îi sunt alocale aprox. alocate 3,1 miliarde de euro. Planul de ajutor economic a intrat în vigoare la 1 aprilie.

În paralel, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, folosit în cazul catastrofelor naturale majore, își extinde sfera de aplicare și pentru crizele de sănătate publică. Până la 800 de milioane de euro din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului.

Promovarea cercetării pentru descoperirea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19

Comisia Europeană a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte de cercetare legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro. Fondurile suplimentare sunt destinate unui număr de 18 proiecte, la care lucrează 140 de echipe de cercetători, ce au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus. Pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020. Se estimează că investiția totală va ajunge la peste 90 de milioane de euro: jumătate provenind din bugetul UE și restul din fondurile industriei.

Repatrierea cetățenilor europeni și crearea de coridoare verzi

Uniunea Europeană ajută statele membre cu repatrierea cetățenilor rămași blocați departe de casă din cauza restricțiilor de circulație impuse de criza COVID-19. De la începutul pandemiei, aproximativ 250.000 de persoane au fost repatriate în Europa prin intermediul unor zboruri organizate de statele membre. Pentru a transporta rapid stocurile necesare de medicamente, echipamente medicale și alimente, UE a decis și înființarea de culoare verzi, care să faciliteze accesul transportatorilor, iar timpul de așteptare la trecerea prin punctele de frontier să nu depășească 15 minute cu tot cu controlul documentelor.

Repornirea economiilor

Pentru a atenua șocul economic provocat de COVID – 19, fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat pentru depăşirea crizei, iar regulile au fost relaxate pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficient, spune eurodeputatul PNL.

Cea mai recentă măsură este activarea SURE, un instrument financiar de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, care îi va ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi va sprijini întreprinderile să depășească perioada de criză.

Comisia Europeană a decis și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar.
Prin Banca Europeană de Investiții se alocă până la 40 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale IMM-urilor, iar Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending