Connect with us

ROMÂNIA

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone arată că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%, relatează Agerpres

Raportul “Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de ţări ale UE şi din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Raportul menţionează că, dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, “PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

Citiți și: Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

Reamintim că 20% din banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui folosiți pentru proiecte de digitalizare. Acest prag de 20% reprezinta unul dintre cei 6 piloni care trebuie să stea la baza PNRR. 

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe șase piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Varianta PNRR din noiembre prevedea acest lucru.

Citiți și: EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Creşterea finanţării de la Uniunea Europeană disponibilă pentru guvernele din Europa Centrală şi de Est va stimula creşterea Produsului Intern Brut însă provocările de implementare vor limita câştigurile în unele ţări, susţine agenţia de evaluare Moody’s Investors Service într-un raport publicat marţi, relatează Agerpres.

Potrivit Moody’s, Croaţia, Bulgaria şi România vor înregistra cele mai mari câştiguri, de 1, 1 şi respectiv 0,8 puncte procentuale pe an, de-a lungul perioadei 2021-2027, cu condiţia absorbţiei complete a finanţării tradiţionale şi a granturilor din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă. Comparativ, Slovenia, Cehia şi Polonia vor înregistra cele mai mici creşteri de 0,2 puncte procentuale pe an.

„O majorare a finanţării de la UE va accelera creşterea economică în CEE iar indicatorii fiscali ar putea să se îmbunătăţească şi ei. Acestea fiind spuse, provocările de implementare ar putea încetini sau chiar reduce progresele în ţări precum Croaţia, Bulgaria şi România, care vor beneficia cel mai mult de finanţare”, susţine Heiko Peters, analist şef la Moody’s Investors Service.

Cu toate acestea, Moody’s subliniază că provocările de implementare vor fi cele mai semnificative tocmai în ţările care urmează să beneficieze cel mai mult de pe urma fondurilor de la UE, precum Croaţia, Bulgaria şi România.

Agenţia de evaluare susţine că finanţarea de la UE pentru regiunea CEE va creşte substanţial în perioada 2021-2027, comparativ cu perioada 2014-2020. Regiunea CEE ar urma să primească 46% din finanţarea pentru politica de coeziune şi dezvoltare rurală a UE. 

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Guvernul va aproba în ultima ședință din această lună atât Strategia Energetică a României, cât și Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice, a anunțat miercuri Virgil Popescu, ministrul Energiei, în cadrul Forumului Energiei 2021, organizat de Financial Intelligence.

”În ultima şedinţă din această lună vom aproba în Guvern proiectul de lege privind strategia energetică, pe care îl vom trimite în Parlament. În ceea ce priveşte Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, acesta va fi aprobat prin hotărâre de Guvern la finalul acestei luni. Din acel moment vom avea ţinte noi de regenerabile”, a informat ministrul, potrivit Agerpres, în aceeași zi în care Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reducerea cu cel puțin 55% emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Negocierile dintre statele membre şi eurodeputaţi, aflate în impas de mai multe luni, au fost reluate marţi după-masă şi s-au prelungit până miercuri dimineaţă la ora 05:00, ceea ce înseamnă 14 ore de discuţii.

Potrivit ministrului Energiei, PNIESC şi ţintele de energie regenerabilă pe care şi le-a propus România ar putea fi revizuite în 2023, în funcţie de evoluţia pieţei şi a investiţiilor.

Comisia Europeană a publicat în luna omctombrie a anului trecut evaluările individuale ale Planurilor Naționale Integrate privind Energia și Clima 2021 – 2030 ale statelor membre și liniile directoare de implementare.

Cu această ocazie, Comisia Europeană a făcut României unele recomandări referitoare la PNIESC, asumate de țara noastră după cum relevă tabelul de mai jos: 

© gov.ro

© gov.ro

În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. 

Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins.

Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007.

Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la Art. 7 din Directiva (UE) 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030.

În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze și să implementeze măsuri și politici alternative care să încurajeze economiile de energie. În plus, un Proiect privind Strategia de Renovare pe Termen Lung a fost prezentat spre consultare publică, ce urmează a fi adoptat până în martie 2020 (scenariul actual de renovare prevede o eficiență energetică și economii de CO2 semnificative, precum și noi facilități pentru instalații de producerea de SRE-E – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente).

În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice.

Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

  •  Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
  •  Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon;
  • Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica;
  • Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare;
  • Dezvoltarea de noi capacități pe SRE și integrarea cu alte piețe din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului;
  • Dezvoltarea/optimizarea infrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate;
  • Dezvoltarea capacităților de stocare.

De asemenea, Comisia Europeană a sugerat României să definească obiective și ținte mai ambițioase, referitoare la integrarea în piața internă a energiei, recomandând în special adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor piețe angro și cu amănuntul, lichide și competitive.

Recent, România a făcut pași importanți în acest sens, asumându-și un calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor începând din 2020/2021 – în funcție de cerere și ofertă. 

Continue Reading

POLITICĂ

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Published

on

© Florian Bodog/ Facebook

Fostul ministru PSD al sănătății, Florian Bodog, a rămas fără imunitate parlamentară, în urma votului de miercuri din Plenul Senatului, din 123 de voturi exprimate, 98 au fost pentru ridicarea imunității, 24 împotrivă şi o abţinere, informează Agerpres

Plenul Senatului a dezbătut și votat solicitarea DNA adresată Camerei superioare a Parlamentului pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog.

Procurorii DNA au cerut Senatului încuviinţarea urmăririi penale a lui Florian Bodog, pe care îl acuză că atunci când a deţinut poziţia de ministru ar fi acţionat pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract

Liderul PSD Marcel Ciolacu, a anunţat încă de marţi că senatorii social-democraţi vor vota, în plenul Senatului, în favoarea solicitării DNA pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Bodog.

Înaintea votului, Florian Bodog a declarat în plen că nu cere colegilor parlamentari să voteze împotriva solicitării DNA privind cercetarea sa penală, pentru că nu are nimic de ascuns şi are încredere în Justiţia din România.

„Din start vă spun că nu vă voi cere să votaţi împotriva solicitării de cercetare a mea, că n-am nimic de ascuns, întotdeauna am răspuns invitaţiilor şi nu este prima dată când am fost invitat la DNA sau la Parchet. (…) Nu-mi este frică de justiţie şi am încredere în justiţia din România”, a declarat Bodog, în cadrul dezbaterilor privind cererea DNA.

„Ştiu că decizia este una politică, cred însă că Senatul şi românii au dreptul să ştie. Fiecare dintre noi răspundem în faţa lui Dumnezeu, răspundem în faţa Justiţiei şi răspundem în faţa oamenilor care ne-au trimis în Parlament. Imunitatea nu trebuie privită ca un privilegiu, imunitatea este garanţia ca un ministru să-şi poată exercita în mod liber mandatul”, a adăugat acesta.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA30 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA34 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending