Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu ECFR: Partidele anti-europene, drum sigur către o treime din mandatele pentru PE, ceea ce ar putea provoca ,,daune ireparabile” proiectului european

Published

on

Cel mai recent studiu ECFR arată că partidele anti-europene se îndreaptă către un drum sigur în câștigarea unui număr cât mai mare de locuri în Parlamentul European, în urma alegerilor europarlamentare din 2019, mai mult de o treime din numărul total de locuri, acest lucru ar putea ,,submina și provoca daune ireparabile” în domenii precum comerțul, securitatea și apărarea, potrivit unui studiu publicat luni.

European Council on Foreign Relations (ECFR), a avertizat că alegerile ar putea să se confrunte  ,,cu un grup de partide politice naționaliste anti-europene care susțin o revenire la o Europă a națiunilor “ în Parlamentul European.

În prezent, aproximativ 23% dintre deputații aparțin partidelor anti-UE, atât de extremă stângă, cât și de  extremă dreaptă, dar acest număr ar putea să ajungă la cel puțin 33%, potrivit raportului – în conformitate cu previziunile proprii ale POLITICO.

Românii au votat în alegerile pentru Parlamentul European în trei ocazii, cu o prezență la vot, de obicei de 30%.

Lupta împotriva courpției devine problema centrală în campania alegerilor europarlamentare din România, alături de lupta de putere dintre guvernul român și sistemul său judiciar.

În 2019 se așteaptă o ușoară creștere privind prezența la vot din două motive majore: În primul rând, România a înregistrat un număr ridicat de critici din partea instituțiilor UE privind corupția și în al doilea rând, pentru faptul că România a fost pusă pe aceeși linie cu Polonia și Ungaria privind chestiunile legate de supremația legii.

Alegerile europarlamentare din 2019, reprezintă o primă ocazie pentru alegătorii români în a-și exprima nemulțumirea față de nivelul ridicat de corupție în politică.

Un alt impuls privind participarea la vot este contextul în care ne aflăm, adică președinția  deținută de România a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Printre multe provocări cu care se confruntă această președinție, se va bucura de un Summit informal la Sibiu cu privire la viitorul UE, acest Summit are loc cu două săptămâni înainte ca alegătorii europeni să meargă la vot.

Foto: Studiu EFCR

In sondajul recent 29% din loucurile europarlamentare dedicate românilor ar putea fi ocupate de S&D, respectiv 22% de EPP,  ceea ce ar trebui să însemne aproximativ 11 locuri pentru fiecare partid în Parlamentul European, în urma alegerilor.

În ciuda faptului că este un partid dominant pro-european, PSD este de asemenea, profund “orbánizat” în chestiuni de suveranitate și identitate, alimentând valorile sociale autoritare. De asemenea, s-a confruntat în ultima vreme cu probleme majore de integritate, ceea ce a condus la o scădere a popularității sale. Urmează partidul ALDE euoropean, care are o creștere preconizată de 6 locuri, prin posibile afilieri ale partidelor conduse de Dacian Cioloș, Dan Barna și Victor Ponta.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana ia parte la diferite inițiative naționale și europene care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.


Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D): Secretarul general al PPE să dea lecții guvernelor de dreapta din Europa

Published

on

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D) susţine că atacurile lansate la adresa Executivului de la Bucureşti de Secretarul General al PPE, Antonio Lopez, sunt doar manifestări ale unei campanii electorale începute timpuriu de popularii europeni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Răzvan Popa îi reaminteşte lui Antonio Lopez că cele mai multe guverne din statele UE sunt ale unor partide afiliate PPE şi, dacă vrea să dea lecţii cuiva, să le dea acestora. În opinia sa, eşecul politicilor de dreapta a dus la creşterea curentului antieuropean şi populist în Europa, potrivit unui comunicat de presă.

”Declaraţiile lui Antonio Lopez sunt doar rezultatul unei campanii electorale începute prea devreme de Popularii Europeni. Cei din PPE caută ţinte false, în tentativa lor de rămâne la cârma Uniunii Europene. PPE a făcut o ţintă nu doar din Guvernul de la Bucureşti, PPE a făcut o ţintă din România, şi asta este profund incorect. Îi amintesc lui Antonio Lopez că sunt multe guverne, în statele UE, conduse de partide afiliate PPE. Dacă Secretarul General al PPE se simte în postura de a da lecţii, să dea lecţii acestor guverne. Pentru că dacă UE are probleme, dacă există o creştere a populismului, după cum zice el, atunci vinovaţii principali sunt cei din familia Popularilor Europene”, afirmă Răzvan Popa.

Afirmațiile sale survin în contextul în care Antonio Lopez, secretarul general Partidului Popular European a declarat la Digi24 că ”guvernul român ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul, să-şi rezolve problemele cu care se confruntă, cu legea justiţiei şi toate reformele pe care trebuie să le facă şi care le-au fost cerute de multe ori, apoi să rezolve problema bugetului, după care să se concentreze pe o preşedinţie foarte, foarte importantă pentru noi toţi”.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

PSD și PNL vor obține jumătate din mandatele de europarlamentari români, potrivit primelor estimări publicate de Parlamentul European

Published

on

Parlamentul European a publicat un prim set de previziuni privind modul în care va arăta cameră legislativă, după alegerile europene din 23-26 mai, pe baza datelor naționale de votare preluate până la începutul lunii februarie 2019. Datele se bazează pe o selecție de sondaje de încredere, efectuate de institutele naționale de votare din statele membre și agregate de Kantar Public în numele Parlamentului.

Partidele sunt alocate doar grupurilor politice existente sau în cazul în care acestea sunt deja afiliate unui partid politic european asociat. Toate partidele și mișcările politice noi, care nu și-au declarat încă intențiile, sunt clasificate drept “altele”.

Prin proiectarea preferințelor de vot de astăzi din UE-27 asupra distribuției locurilor în Parlamentul European după Brexit, compoziția viitorului hemiciclu ar reflecta un peisaj politic mai fragmentat ca niciodată. Următorul Parlament va avea mai puțini deputați în Parlamentul European (705) decât Parlamentul aflat în exercițiu (751).

Foto: Parlamentul European/Press Room

Parlamentul va publica proiecții actualizate la fiecare două săptămâni până la sfârșitul lunii aprilie și în fiecare săptămână din luna mai până în cele trei zile electorale. Exit-poll-urile inițiale vor fi apoi publicate pe 26 mai, pentru țările  unde s-a terminat votul, de la ora 18.00 și apoi la fiecare oră până la obținerea rezultatelor finale provizorii din toate statele membre.

Proiecția intențiilor de vot și distribuția locurilor în plenul PE pentru România, obținute din date colectate în ultimele trei luni, poate fi consultată mai jos:

Foto: Parlamentul European/Kantar Public

Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc acum 40 de ani, pe 12 iunie 1979. Alegerile din acest an vor fi cele mai importante din istoria Parlamentului, având în vedere contextul politic, ieșirea preconizată a Regatului Unit din UE pe 29 martie și provocările majore politice și transfrontaliere care trebuie abordate. Alegătorii vor merge la urne în perioada 23-26 mai pentru a decide viitorul Europei.

Până la alegeri, CaleaEuropeană.ro va publica cele mai proaspete și relevante informații privind distribuția locurilor din PE atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending