Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu ECFR: Partidele anti-europene, drum sigur către o treime din mandatele pentru PE, ceea ce ar putea provoca ,,daune ireparabile” proiectului european

Published

on

Cel mai recent studiu ECFR arată că partidele anti-europene se îndreaptă către un drum sigur în câștigarea unui număr cât mai mare de locuri în Parlamentul European, în urma alegerilor europarlamentare din 2019, mai mult de o treime din numărul total de locuri, acest lucru ar putea ,,submina și provoca daune ireparabile” în domenii precum comerțul, securitatea și apărarea, potrivit unui studiu publicat luni.

European Council on Foreign Relations (ECFR), a avertizat că alegerile ar putea să se confrunte  ,,cu un grup de partide politice naționaliste anti-europene care susțin o revenire la o Europă a națiunilor “ în Parlamentul European.

În prezent, aproximativ 23% dintre deputații aparțin partidelor anti-UE, atât de extremă stângă, cât și de  extremă dreaptă, dar acest număr ar putea să ajungă la cel puțin 33%, potrivit raportului – în conformitate cu previziunile proprii ale POLITICO.

Românii au votat în alegerile pentru Parlamentul European în trei ocazii, cu o prezență la vot, de obicei de 30%.

Lupta împotriva courpției devine problema centrală în campania alegerilor europarlamentare din România, alături de lupta de putere dintre guvernul român și sistemul său judiciar.

În 2019 se așteaptă o ușoară creștere privind prezența la vot din două motive majore: În primul rând, România a înregistrat un număr ridicat de critici din partea instituțiilor UE privind corupția și în al doilea rând, pentru faptul că România a fost pusă pe aceeși linie cu Polonia și Ungaria privind chestiunile legate de supremația legii.

Alegerile europarlamentare din 2019, reprezintă o primă ocazie pentru alegătorii români în a-și exprima nemulțumirea față de nivelul ridicat de corupție în politică.

Un alt impuls privind participarea la vot este contextul în care ne aflăm, adică președinția  deținută de România a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Printre multe provocări cu care se confruntă această președinție, se va bucura de un Summit informal la Sibiu cu privire la viitorul UE, acest Summit are loc cu două săptămâni înainte ca alegătorii europeni să meargă la vot.

Foto: Studiu EFCR

In sondajul recent 29% din loucurile europarlamentare dedicate românilor ar putea fi ocupate de S&D, respectiv 22% de EPP,  ceea ce ar trebui să însemne aproximativ 11 locuri pentru fiecare partid în Parlamentul European, în urma alegerilor.

În ciuda faptului că este un partid dominant pro-european, PSD este de asemenea, profund “orbánizat” în chestiuni de suveranitate și identitate, alimentând valorile sociale autoritare. De asemenea, s-a confruntat în ultima vreme cu probleme majore de integritate, ceea ce a condus la o scădere a popularității sale. Urmează partidul ALDE euoropean, care are o creștere preconizată de 6 locuri, prin posibile afilieri ale partidelor conduse de Dacian Cioloș, Dan Barna și Victor Ponta.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Manfred Weber salută votul pentru Laura Codruța Kövesi: ”Un mare succes pentru lupta anticorupție după atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România”

Published

on

© Manfred Weber/ Twitter

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, salută votul dat de Consiliul Uniunii Europene în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European.

”Confirmarea Laurei Kövesi pentru poziția de procuror șef al Parchetului European este un mare succes pentru grupul PPE și pentru lupta anticorupție. După luni de atacuri inacceptabile ale guvernului socialist din România împotriva ei, Biroul Procurorului European trebuie să își înceapă activitatea cât mai repede cu putință”, a scris Weber, pe Twitter.

Ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO. 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Votul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, precum și de mai mulți europarlamentari, între care Guy Verhofstadt, Dacian Cioloș, Siegfried Mureșan sau Rareș Bogdan.

Citiți și Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

După votul de joi, potrivit surselor citate de CaleaEuropeană.ro, negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului UE urmează să aibă o nouă întâlnire pentru a lua act de stadiul tratativelor. Ulterior, Parlamentul European va supune la vot candidatura Laurei Codruţa Kövesi în sesiune plenară, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, la nivel de miniștri, în formațiunea Justiție și Afaceri Interne.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European a fost votată joi de statele membre UE

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi: ”Este cea mai bună persoană pentru această slujbă și un semnal important pentru Guvernul român”

Published

on

@ European Parliament Media Center

Eurodeputatul belgian și fostul lider al grupului ALDE (actualmente Renew Europe) Guy Verhofstadt o felicită pe Laura Codruța Kövesi după ce aceasta a fost votată azi, 19 septembrie, în Consiliul Uniunii Europene pentru a prelua funcța de procuror-șef european a Parchetului European: ”Felicitări pentru Laura Kövesi pentru numirea ei în funcția de procuror-șef european! Nu numai că este cea mai bună persoană pentru această slujbă, ci este și un semnal important pentru Guvernul român: nu ar fi trebuit să o concediați. Acest tip de decizii îndoielnice se întorc împotriva voastră”.

 

Reamintim că ambasadorii celor 22 de state membre ale Uniunii Europene participante la crearea Biroului Procurorului Public European au decis ca Laura Codruţa Kövesi să fie primul procuror-șef al EPPO.

Surse europene au declarat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro că 17 state membre au votat pentru Laura Codruţa Kövesi, iar cinci împotrivă.

Citiți și: Ambasadorii țărilor UE au decis: Laura Codruţa Kövesi a fost votată procuror-șef european, primul din istoria Uniunii Europene

Guy Verhofstadt este cunoscut pentru poziționările sale cu privire la România. Acesta a criticat poziția Guvernului României de a împiedica numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european și a avertizat forțele politice din România că îndreaptă țara noastră spre o posibilă activare a articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

Într-un editorial scris de eurodeputatul belgian în luna mai, acesta a mai menționat că Laura Codruța Kovesi este ”curajoasă și extrem de eficientă în lupta împotriva corupției în România, a arătat ce poate realiza o persoană, împuternicită prin lege. UE trebuie să o susțină pe ea și pe tot ceea ce aceasta reprezintă. Lupta împotriva corupției în România și în alte părți este o luptă pentru sufletul Europei”.

Citiți și: Guy Verhofstadt, editorial despre ”recuperarea sufletului Europei”: Cazul Laurei Codruța Kövesi este un exemplu perfect că Europa are nevoie de mecanisme mai puternice pentru a-și apăra valorile

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL,PPE) cere Parlamentului European să își asume pași concreți pentru combaterea cancerului pediatric

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, a avut o intervenție în plenul Parlamentului European în timpul dezbaterii privind lupta împotriva cancerului.

În contextul în care în Europa, cancerul pediatric este principala cauză a mortalității infantile, cu mai mult de 35.000 de cazuri noi anual și mai mult de 6.000 de decese pe an, Marian-Jean Marinescu consideră că: ”Parlamentul European trebuie să își asume pași concreți pentru combaterea cancerului pediatric, prin adoptarea modificărilor legislative care să încurajeze descoperirea și producerea mai rapidă și mai eficientă a medicamentelor inovatoare accesibile pacienților și prin alocarea de resurse financiare considerabile pentru a sprijini cercetarea în domeniul cancerului pediatric.”

Totodată, deputatul european a mai subliniat în mesajul său că ”lupta împotriva acestei boli nu poate fi câștigată fără ca PE să combată accesul inegal al pacienților la cel mai bun tratament cu putință și la cea mai bună expertiză medicală sau fără să pună accentul pe sprijinirea cercetării transfrontaliere.”

Referitor la numărul pacienților care supraviețuiesc acestei boli, chiar și în rândul copiilor, acest număr poate crește ”prin implicarea fără ezitare a Parlamentului European”, a mai adăugat Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu a reaminitit că pentru europarlamentarii din familia politică a PPE, ”lupta împotriva cancerului este o prioritate a noului mandat”.

”În grupul PPE am stabilit că lupta împotriva cancerului este bătălia decisivă a secolului 21 și ne-am setat ca obiectiv ca peste 20 de ani de acum încolo nimeni să nu mai moară din cauza cancerului”, a conchis europarlamentarul.

Citiți și: Manfred Weber a prezentat la Strasbourg cele 10 puncte ale planului său european de combatere a cancerului: „Lupta împotriva cancerului va fi una dintre prioritățile mele cheie”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending