Connect with us

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a alăturat duminică președintelui Klaus Iohannis în a saluta decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România, precizând că aceasta confirmă soliditatea parteneriatului strategic dintre cele două ţări, iar dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică.

“Vestea excelentă a preşedintelui SUA, Joe Biden, confirmă succesul eforturilor de cooperare dedicate dezvoltării programului nuclear civil naţional, pas esenţial pentru atingerea ţintelor de decarbonizare şi asigurarea independenţei energetice a României. Anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidităţii parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, care, devine tot mai aprofundat şi în dimensiunea sa dedicată cooperării energetice. Decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România este componentă esenţială a dezvoltării programului nuclear civil naţional”, precizează Ciucă într-o declaraţie de presă publicată pe Facebook.

Potrivit premierului, utilizarea noului tip de tehnologie SMR va contribui, alături de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate.

“Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică, atât prin revitalizarea lanţului de furnizori, cât şi prin poziţionarea României ca lider regional al acestei industrii. Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranţă nucleară. Acest factor este vital în contextul în care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obţine energie curată, la costuri accesibile pentru cetăţenii români şi pentru economia naţională. Încurajez industria nucleară românească şi experţii români să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranţă nucleară”, a mai spus prim-ministrul.

Nicolae Ciucă punctează că producerea energiei nepoluante, ieftine şi stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR “viitorul este acum şi în România”.

“Guvernul va continua să susţină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz şi Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat vor transforma România într-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investiţiile în energie regenerabilă, cu finanţări disponibile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul pentru Modernizare, înseamnă stabilitate energetică pentru cetăţenii români şi mediul economic naţional”, a adăugat premierul Ciucă.

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow.

La summitul G7 din 2021, președintele Biden și liderii G7 și-au anunțat intenția de a dezvolta un parteneriat pentru infrastructură bazat pe valori, cu impact ridicat și transparent, pentru a răspunde nevoilor enorme de infrastructură ale țărilor cu venituri mici și mijlocii și pentru a sprijini interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite și ale aliaților lor. La Carbis Bay, în Marea Britanie, Biden și liderii celorlalte țări G7 au anunțat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Prin intermediul acestui parteneriat, Biden anunță că Statele Unite își propun să mobilizeze 200 de miliarde de dolari pentru PGII în următorii 5 ani prin granturi, finanțare federală și prin stimularea investițiilor din sectorul privat. În total, SUA și partenerii G7 își propun să mobilizeze 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructura globală.

PGII: 14 milioane de dolari pentru studiul de inginerie și proiectare privind implementarea tehnologiei SMR în România

Printre proiectele emblematice ale acestui Parteneriat se numără și inițiativa de a construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni, în baza unui acord anunțat la summitul COP26 de la Glasgow din noiembrie 2021.

Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară” a precizat Casa Albă.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

Published

on

© NATO

Președintele Klaus Iohannis salută anunțul omologului său american Joe Biden, făcut la summitul G7, prin care SUA vor aloca 14 milioane de euro pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România.

Salut anunțul președintelui Biden privind cooperarea energetică dintre România și Statele Unite, cu 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare în România. Asigurarea securității energetice este un obiectiv comun al Parteneriatului Strategic România-SUA“, a scris Iohannis pe Twitter.

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow.

La summitul G7 din 2021, președintele Biden și liderii G7 și-au anunțat intenția de a dezvolta un parteneriat pentru infrastructură bazat pe valori, cu impact ridicat și transparent, pentru a răspunde nevoilor enorme de infrastructură ale țărilor cu venituri mici și mijlocii și pentru a sprijini interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite și ale aliaților lor. La Carbis Bay, în Marea Britanie, Biden și liderii celorlalte țări G7 au anunțat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Prin intermediul acestui parteneriat, Biden anunță că Statele Unite își propun să mobilizeze 200 de miliarde de dolari pentru PGII în următorii 5 ani prin granturi, finanțare federală și prin stimularea investițiilor din sectorul privat. În total, SUA și partenerii G7 își propun să mobilizeze 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructura globală.

PGII: 14 milioane de dolari pentru studiul de inginerie și proiectare privind implementarea tehnologiei SMR în România

Printre proiectele emblematice ale acestui Parteneriat se numără și inițiativa de a construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni, în baza unui acord anunțat la summitul COP26 de la Glasgow din noiembrie 2021.

Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară” a precizat Casa Albă.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică, 26 iunie, că declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din „retorica falsă a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

„Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, se arată în comunicatul de presă. 

Mai mult, MAE a precizat că acestă decizie reprezintă, pe de o parte, inițierea drumului ireversibil spre integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul și, pe de altă parte, o nouă confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii.

Dmitri Medvedev a acuzat Bucureștiul că vrea să creeze o „nouă Românie Mare” și a spus că vor fi consecințe pentru Republica Moldova, dacă va intra în UE, potrivit Digi24

În cadrul unui interviu, Medvedev a declarat că intrarea directă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este posibilă. În plus, el a acuzat oficialii români că „fac dansuri politice în jurul Moldovei” de mult timp și că au intensificat eforturile de a prelua în mod „legal” țara. 

Săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G76 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G78 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G79 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending