Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) informează cu privire la faptul că Guvernul României a sesizat, în cursul zilei de astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Romania🇷🇴 brought 2day before t/ #EuropeanCourtofJustice 3 actions for t/annulment of restrictive & disproportionate measures of t/#MobilityPackage1, which have negative effects on t/#SingleMarket & t/#FreightTransport competition. RO is determined to protect its interests&rights

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 23, 2020

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. 

Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele: 

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

De altfel, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, au considerat că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice.

Cu acea ocazie, MAE de la București a transmis că România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internațional în mod strict, a precizat vineri ministrul de externe, Bogdan Aurescu, în cadrul evenimentului intitulat ”Un secol de drept şi relaţii internaţionale. De la Societatea Naţiunilor la Organizaţia Naţiunilor Unite (1919/20-1945-2020) / 23 octombrie 2020”, organizat online.

”România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict. Actualul sistem internaţional, sigur, care are în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite, este unul imperfect, însă rămâne preferabil absenţei unor reguli ferme şi clare sau abordărilor de tip unilateral pe care de altfel le-am văzut manifestându-se în forme destul de acute, inclusiv în acest an, în primele momente ale pandemiei de COVID-19. Din păcate, în ultima perioadă suntem martorii unor tendinţe ale statelor de a recurge la măsuri unilaterale pentru promovarea intereselor proprii”, a menționat Aurescu, potrivit Agerpres.

Ministrul de externe a punctat cât de important este efortul pentru ”adaptarea dreptului internaţional la evoluţiile foarte dinamice ale societăţii internaţionale”.

Bogdan Aurescu a vorbit de dimensiunea practică dreptului internaţional, ce poate atinge obiective care nu pot fi obţinute de negocieri diplomatice.

”Dreptul internaţional are o relevanţă practică, pragmatică pentru România, pentru că, pentru un stat ca România, care este un stat de talie medie, dreptul internaţional este cel mai bun instrument de maximizare a eforturilor de politică externă, de eficientizare a demersurilor noastre diplomatice. Prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional, prin folosirea instanţelor internaţionale, putem atinge obiective pe care altfel nu le-am putut obţine prin negocieri diplomatice sau prin alte metode de soluţionare a diferendelor”, a arătat oficialul român.

În acest context, Bogdan Aurescu a amintit de procesul de delimitare maritimă în Marea Neagră, finalizat în 2009, prin care România a reuşit să obţină la Curtea Internaţională de Justiţie 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zone economice exclusive în Marea Neagră, ”cu resurse importante de hidrocarburi, care vor asigura, în momentul în care va începe exploatarea lor, independenţa energetică a României, dar şi a altor state din regiune”.

Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu Uniunea Europeană, care se ridică la  4.099.244.587, pentru finanțarea măsurilor de sprijin pentru angajații și angajatorii afectați de pandemia de coronavirus, a anunțat vineri Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului Ludovic Orban, potrivit Agerpres. 

„Este un proiect de ordonanţă de urgenţă foarte important prin care a fost aprobat acordul de împrumut cu Uniunea Europeană în valoare de patru miliarde de euro. Aceşti bani se adaugă la pachetul financiar negociat deja de preşedintele României, în valoare de 80 de miliarde de euro, şi, împreună cu Guvernul României, ei fac parte din programul SURE, pentru decontarea măsurilor de sprijin pentru angajaţi şi angajatorii afectaţi de pandemia COVID. Sunt patru miliarde de euro pe care România îi obţine prin acest împrumut, un împrumut realizat la condiţiile de dobândă şi de rating făcute de Comisia Europeană”, a precizat Dancă.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Ionel Dancă a precizat că reprezentanţii Comisiei Europene se împrumută după condiţiile de dobândă şi de rating ale zonei euro, respectiv ale celei mai bine cotate economii europene, Germania, cotată cu “AAA”, cel mai mare rating de credit, de către agențiile internaționale de profil, însemnând, totodată, cel mai mic nivel al dobânzii la care se face împrumutul. Pentru România, acest lucru este „o super facilitate”, în contextul în care se împrumută „la condițiile de dobândă și de rating ale Germaniei”, iar nivelul dobânzii nu ar putea fi mai bun, a mai explicat șeful cancelariei prim-ministrului.