Connect with us

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a condamnat duminică seară arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, revenit la Moscova la aproape jumătate de an după tentativa de otrăvire a acestuia cu agent neurotoxic de tip Noviciok, perioadă în care a fost tratat și s-a recuperat la Berlin.

Arestarea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi la revenirea în Rusia după recuperarea sa post-otrăvire cu Noviciok este inacceptabilă. Represiunea împotriva opoziției este complet nedemocratică“, a scris șeful diplomației române, pe Twitter.

De altfel, România se numără printre primele țări UE și NATO care reacționează la arestarea lui Navalnîi, după ce statele baltice – Estonie, Letonia și Lituania – au emis o declarație comună.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Cursa aeriană a companiei Pobeda, cu care a sosit dizidentul, trebuia să aterizeze pe aeroportul Vnukovo, unde Navalnîi era aşteptat de un grup de susţinători care îi scandau numele. Poliţia a dispersat protestatarii şi i-a arestat pe câţiva dintre ei.

Avionul în care se afla Navalnîi a fost redirecţionat în ultimul moment spre Şeremetievo.

Continue Reading

ROMÂNIA

A cincea tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech sosește luni în România. Cele 87.750 de noi doze, distribuite în țară

Published

on

© Guvernul României

A cincea tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech, care constă în 87.750 doze, va sosi în România luni, 18 ianuarie.

Potrivit unui comunicat al CNCAV, dozele de vaccin vor ajunge pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara. Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră, anunță autoritățile.

Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, fiind distribuite 87.750 de noi doze, după cum urmează:

  • Centrul Regional de Distribuție București: 33.930 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Brașov: 11.700 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Cluj: 9.360 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Constanța: 8.190 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Craiova: 7.020 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Iași: 10.530 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Timișoara: 7.020 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, precizează sursa citată.

Reamintim că în data de 15 ianuarie a debutat etapa a II-a a campaniei de vaccinare, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum și personalului-cheie care desfășoară activități în domenii esențiale.

Pe măsură ce noile tranșe ajung în România, platforma de vaccinare https://vaccinare-covid.gov.ro și adresa de email contact@vaccinare-covid.gov.ro se actualizează și permite continuarea procesului de programare pentru categoriile care se încadrează în etapa curentă.

În ceea ce privește calendarul de livrare a dozelor, CNCAV informează că  Pfizer a anunțat revenirea la programul inițial de livrări către Uniunea Europeană începând cu săptămâna 25 ianuarie, cu cantități crescute începând cu săptămâna 15 februarie.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE a semnalat părţii britanice diferența de taxe pentru viza care permite dreptul la muncă pe teritoriul Regatului Unit: Am transmis argumentele pertinente pentru continuarea dialogului pe această temă

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe a semnalat diferența de taxe pentru viza de muncă în Regatul Unit atât părții britanice, cât la nivel european și a ”transmis argumente pertinente care să fundamenteze continuarea dialogului pe această temă”.

Autoritățile britanice au redus cu 55 de lire taxa aplicată solicitărilor din anumite țări pentru viza care permite munca în Regatul Unit, însă România nu beneficiază de scutire.

Potrivit unui comunicat al MAE, citat de Agerpres, respectiva reducere este ”o măsură adoptată de autorităţile britanice în aplicarea Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi 22 de state membre ale Uniunii Europene sunt părţi”.

MAE aminteşte că în 1996 a fost adoptată Carta Socială Europeană revizuită, care modernizează documentul juridic din 1961, România devenind parte, în mod firesc, doar la acest din urmă tratat.

Cu toate acestea, Regatul Unit nu a devenit parte şi la varianta revizuită, din 1996, a Cartei Sociale Europene, motiv pentru care aplică măsura vizată (reducerea de 55 de lire) numai în raport cu acele state care sunt părţi la varianta din 1961 a Cartei (inclusiv cele 22 de state membre ale Uniunii Europene).

MAE subliniază că această măsură nu vizează în mod direct lucrătorii români, în aceeaşi situaţie juridică regăsindu-se şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei.

Muncitorii sezonieri din România pot lucrea anul acesta în Regatul Unit printr-o viză care asigură o ședere de până la șase luni. Cei interesați pot solicita viză cu cel mult trei luni înainte să lucreze ca sezonieri pe teritoriul Marii Britanii. Constul vizei se ridică la 244 de lire sterline.

Site-ul Guvernului britanic specifică că cetățenii din anumite state beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, printre acestea aflându-se Austria sau Belgia.

Aceștia trebuie să arate că vor fi plătiţi şi să îndeplinească anumite condiţii, printre care să fie majori şi să aibă dovada că se pot întreţine financiar pe durata şederii.

De asemenea, este nevoie de un certificat de sponsorizare. Acesta este un număr de înregistrare, ce oferă acces la informaţii despre aplicant şi tipul de muncă pe care o va face pe teritoriul Regatului Unit.

Pe durata desfășurării muncii sezoniere pentru care au primit viză, cetățenii români nu vor putea să se angajeze pe perioada nedeterminată, să își ia un al doilea loc de muncă ce nu este descris în certificatul de sponsorizare mai sus amintit, să obțină fonduri publice sau să își aducă membri ai familiei în Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ13 hours ago

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Dacian Cioloș13 hours ago

Aleksei Navalnîi, arestat la sosirea la Moscova. Liderul Renew Europe Dacian Cioloș condamnă “arestarea mișelească” a opozantului rus

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Maia Sandu a discutat la Bruxelles cu Laura Codruța Kövesi despre o colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Parlamentul European, prima sesiune plenară din acest an. Recentele violențe asupra Congresului SUA, prioritățile președinției portugheze a Consiliului UE și evoluțiile privind vaccinul anti-COVID, principalele teme dezbătute

ROMÂNIA18 hours ago

A cincea tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech sosește luni în România. Cele 87.750 de noi doze, distribuite în țară

U.E.18 hours ago

Uniunea Europeană a pus la punct o serie de măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de dolarul american (Financial Times)

U.E.19 hours ago

Franța se declară ”reticentă” cu privire la introducerea unui certificat de vaccinare unic la nivelul UE: Este prematur să vorbim de o hârtie

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) investighează cauzele care au condus la separarea în două zone a rețelei electrice europene interconectate

U.E.20 hours ago

Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, videoconferină cu ministrul Justiției, Stelian Ion: Susținem reforma justiției din România. Succesul României înseamnă succesul UE, în ansamblu

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Regele și regina Suediei, vaccinați împotriva COVID-19, alăturându-se astfel suveranilor care au primit prima doză de vaccin, printre aceştia figurând regina Elisabeta a II-a

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.6 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA4 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending