Connect with us

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

“Podul de vaccinuri” de peste Prut. Maia Sandu: România ne-a donat din propriile vaccinuri. O asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre R. Moldova și România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit sâmbătă României pentru cea de-a treia tranșă de vaccinuri donate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, subliniind că o asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre cele două țări.

132000 de doze de vaccin au trecut acum Prutul și vor ajunge în curând la Chișinău. Mulțumim, România, pentru donația generoasă care ne permite să extindem categoriile de persoane vaccinate“, a scris Sandu, pe Facebook.

România a trimis sâmbătă Republicii Moldova încă 132.000 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19, Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România.

România a donat din propriile vaccinuri, iar o asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre Republica Moldova și România“, a mai subliniat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a mai spus că “suntem recunoscători domnului Președinte Klaus Iohannis, domnului Prim-ministru Florin Cîțu, poporului român pentru solidaritate și eforturile imense de a face posibile aceste donații”.

Vom continua să construim poduri pentru cetățenii noștri, podul de vaccinuri fiind acum cel mai valoros“, a asigurat ea.

De asemenea, Republica Moldova a primit sâmbătă încă un lot de 48000 de doze de vaccin prin intermediul platformei COVAX.

“Donațiile importante de azi mă fac optimistă. Mergem împreună spre vremuri mai bune, în care îi vom îmbrățișa pe cei dragi și ne vom bucura unii de alții. Pentru a ajunge acolo, trebuie să continuăm să purtăm mască, să păstrăm distanța socială și să ne vaccinăm. Acest lucru va fi posibil în curând pentru mai mulți cetățeni”, a conchis Maia Sandu.

Continue Reading

NATO

Exercițiu militar de amploare pe teritoriul României: 15.000 soldați din țările NATO și partenere participă în perioada mai-iunie la DACIA 21 LIVEX

Published

on

© MApN/ Facebook

Aproximativ 15.000 de militari români, aliați și parteneri vor participa, în perioada mai-iunie, la seria de exerciții DACIA 21 LIVEX desfășurate pe teritoriul național, care integrează secvențe de instruire în comun, în context aliat, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiile vor fi precedate de etapa de afluire și dislocare a forțelor în zonele de antrenament, în lunile aprilie și mai, urmate de faza defluirii, din luna iunie.

Primele efective și echipamente militare care au sosit în România, în perioada 12-17 aprilie, sunt formate din 120 de militari britanici și 55 de vehicule din dotarea acestora.

Coloanele militare, însoțite de echipaje de poliție militară, se vor deplasa la sediul Brigăzii 1 Mecanizate din București, în data de 17 aprilie.

Ulterior, în data de 20 aprilie, militarii se vor deplasa la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, unde vor începe procesul de instrucție, în cooperare cu structuri ale Forțelor Terestre Române.

DACIA 21 LIVEX confirmă capacitatea Armatei României de a-și angaja capabilitățile în operații defensive, precum și disponibilitatea permanentă a structurilor aliate și partenere de a disloca rapid în țara noastră efective credibile pentru realizarea apărării în fața oricărei potențiale amenințări la adresa securității naționale.

De asemenea, DACIA 21 LIVEX verifică modul de realizare a sprijinului acordat de țara noastră pentru forțele și echipamentele militare care tranzitează teritoriul național.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

Published

on

© RO Vaccinare/ Facebook

România trimite sâmbătă Republicii Moldova încă 132.000 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19, informează Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19  (CNCAV) într-un comunicat.

Guvernul României a decis continuarea acordării ajutorului umanitar, cu titlu gratuit, iar dozele de vaccin, destinate Agenţiei Naționale pentru Sănătate Publică din Republica Moldova, fac parte din rezerva Ministerului Sănătății din România.

Misiunea se realizează cu un mijloc de transport aflat în dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, pe ruta București – Chișinău și retur.

Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19.

Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România.

România a fost și este mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, acordând ajutor de fiecare dată, la nevoie, în spiritul relației speciale bazată pe comunitatea de limbă, istorie și cultură, și fundamentată pe cooperarea în cadrul Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, mai arată sursa citată.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL49 mins ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE1 hour ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA3 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO4 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

U.E.5 hours ago

Cehia expulzează 18 diplomați ruși identificați drept agenți secreți: Există bănuiala că membri ai GRU au fost implicați într-o explozie la un depozit de muniții în anul 2014

U.E.5 hours ago

Astăzi în istoria Europei: 70 ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind CECO, originea instituțiilor UE și primul pas al integrării europene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

“Podul de vaccinuri” de peste Prut. Maia Sandu: România ne-a donat din propriile vaccinuri. O asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre R. Moldova și România

NATO5 hours ago

Exercițiu militar de amploare pe teritoriul României: 15.000 soldați din țările NATO și partenere participă în perioada mai-iunie la DACIA 21 LIVEX

RUSIA22 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending