Connect with us

SĂNĂTATE

Studiu Friedrich-Ebert-Stiftung România: Accesul la îngrijirea medicală în România este accesibil în orașele mari, dar din ce în ce mai dificil în restul țării

Published

on

© European Commission

Monitorul Social, proiect al  Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre accesul la îngrijirea medicală în România, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeană.ro.

Conform Institutului Național de Statistică, în cei zece ani care au precedat pandemia, sistemul medical a trecut printr-o redimensionare inechitabilă. În județele care conțin localități urbane de dimensiuni foarte mari numărul dispensarelor medicale a rămas aproape neschimbat. În județele care nu se află în această situație numărul dispensarelor a scăzut cu 26, de la 179 la 153.

De asemenea, numărul medicilor de familie a crescut în zona București-Ilfov dar a scăzut în restul țării. La nivel național, între 2009 și 2019 numărul total al medicilor de familie a scăzut cu 524. În zona București-Ilfov el a crescut însă cu 292. Astfel, numărul medicilor de familie din afara capitalei și județului care o înconjoară a scăzut cu 816.

Infograficul poate fi consultat la: Accesul la îngrijire medicală: din ce în ce mai ușor în orașele mari, din ce în ce mai dificil în restul țării – Monitor Social

Sursa datelor folosite în infografic este Institutul Național de Statistică. Datele pot fi vizualizate aici.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

Published

on

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. Scopul acestei evaluări este să li se asigure pacienților accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. ETM poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Tehnologiile medicale sunt, de exemplu, medicamentele, echipamentele medicale și metodele de diagnosticare, tratament, reabilitare și prevenire.

Organismele implicate în ETM evalueaza atât efectul terapeutic al medicamentului, efectele secundare potențiale, măsura în care influențează calitatea vieții și modul de administrare, în comparație cu alternativele terapeutice existente, cât și costurile legate de includerea unui nou medicament în rambursare. Prin urmare, este un proces multidisciplinar care sintetizează informații de natură medicală, economică, organizațională, socială și etică legate de utilizarea tehnologiei medicale într-un mod sistematic.

Principalul scop al ETM este de a le furniza factorilor de decizie informații bazate pe dovezi, pentru ca aceștia să poată formula politici de sănătate sigure, eficiente, axate pe pacient și care dau rezultate maxime cu costuri minime. De asemenea, ETM este utilizat de autoritățile Inaționale pentru a decide ce tehnologii ar trebui rambursate la nivel național.

UE dorește consolideze cooperarea UE în domeniul evaluării tehnologiilor medicale (ETM). Astfel, Comisia European a lansat în 2018, o nouă inițiativă care a ajuns în etapele finale ale procesului de adoptare, după compromisul la care s-a ajuns în timpul Președinției germane a Consiliului UE. Votul final al Consiliul UE este prevăzut în noiembrie, în Parlamentul European în decembrie, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial în ianuarie 2022.

Există 3 domenii principale:

  1. Joint Clinical Assessment – evaluarea clinică a medicamentelor.
  2. Joint Scientific Consultation – dialog structurat cu producatorii de medicamente pentru adaptarea designului studiilor clinice pentru a avea criterii de evaluare cât mai bune.
  3. Horizon scanning – cercetare prospectivă pentru a identifica medicamentele care vor intra pe piață în următorii 2-3 ani.

Implementarea efectivă se va realiza în 3 etape:

  1. Iarna 2024- început 2025: medicamente oncologice și ATMPs (terapii avansate, celulare, genice, etc.).
  2. Iarna 2027- început 2028: medicamente orfane.
  3. Iarna 2029- început 2030: toate medicamentele.

De asemenea, structura cea mai importantă va fi Grupul de Coordonare, în care statele membre trebuie să-și desemneze reprezentanți cu competențe în domeniul evaluării tehnologiilor medicale. ​​​​​​​

Accesul la medicamente în România Vs. în Europa

​​​​​​​Obiectivul unui acces rapid, echitabil și durabil la tratamente trebuie împărtășit de toți actorii cheie din sistemul de sănătate din România și să recunoască întârzierile în accesul pacienților din România. Decalajul României poate fi recuperat numai dacă țara noastră se va implica direct și activ la nivel european în procesul decizional privind noile reglementări aduse Evaluării Tehnologiilor Medicale (ETM).

România, printre țările UE care asigură acces gratuit pacienților la cele mai puține medicamente inovatoare
​​​​​​​

Date din Studiul W.A.I.T.” 2020 (publicat în 2021) – cât așteaptă pacienții să acceseze terapii inovatoare” arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte orimai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.

Germania  a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

În privința ariilor terapeutice, deși accesul la medicamentele oncologice pare să se îmbunătățească, accesul la medicamentele orfane continuă să varieze considerabil între statele membre ale UE, cu întârzieri mari și disponibilitate redusă în Europa Centrală și de Est.

Citiți și: România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Potrivit raportului CRA, ,,Report on root causes of market access delays”, există 10 factori interdependenți care explică lipsa medicamentelor din piețele locale și întârzierile de acces.

Pentru Romania, principalii 3 factori care influenteaza negativ accesul sunt :

  • Nerespectarea termenelor de timp pentru evaluare și lipsa de predictibilitate a actualizării Listei de medicamente compensate.
  • Inexistența unor proiecții bugetare multi-anuale si buget pentru medicamente inovatoare insuficient.
  • Disfuncționalități legate de procesul de achiziții a medicamentelor în spitale.

Consolidarea cooperării UE în domeniul ETM după 2021

Noul regulament european instituie o modalitate de lucru, un calendar de implementare sistructuri de luare a deciziei pentru evaluările de la nivel european. Rapoartele de evaluare vor trebui luate în considerare la nivelul proceselor naționale, dar proporția în care acest lucru se va face este la latitudinea statelor membre.

Implementarea procesului de evaluare se preconizează a începe în iarna 2024, cu evaluarea medicamentelor pentru cancer și a terapiilor avansate (genice, celulare, etc). Este foarte important pentru Romania să-și definească poziția privitor la adoptarea rapoartelor europene, să-și pregatească reprezentanții pentru grupurile de lucru și să analizeze ce și cât din legislația națională va fi modificată, astfel încât pacienții români să beneficieze cât mai rapid de medicamentele inovatoare.

Citiți și: România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis, a declarat miercuri, după o şedinţă de lucru cu responsabilii guvernamentali privind gestionarea epidemiei de COVID-19, că singura soluţie pentru oprirea pandemiei este vaccinarea, precizând că este nevoie de impunerea de restricţii care vor fi anunțate de Guvern vineri și vor intra în vigoare de luni.

“Am discutat despre vaccinare, despre școli și despre restricții. Și vreau să fiu foarte clar din capul locului: dacă vrem să se oprească pandemia, singura, repet, singura soluție este vaccinarea. Vaccinarea oprește pandemia. Știu că sunt mulți care încearcă să vă spună că nu este așa. Haideți să vedem ce se întâmplă în lume. În vestul Europei, unde lumea s-a vaccinat în masă, 70 – 80% dintre oameni s-au vaccinat, s-au relaxat. Pandemia, practic, nu mai are impact. În partea noastră a Europei, unde lumea este reticentă, din varii motive reticentă la vaccinare, suntem în plin val pandemic. Iar la noi, în România, s-a declanșat o adevărată catastrofă, cu sute și sute de decese în fiecare zi, cu zeci de mii de oameni care se infectează zilnic. Deci, dragi români, dacă vreți să terminăm cu această pandemie, vaccinați-vă! Dacă vreți să nu ajungeți la spital și să nu ajungeți la terapie intensivă, vaccinați-vă! Nu-i credeți pe cei care vă mint cum că ar fi periculos, că s-ar întâmpla nu știu ce. Singurul lucru care se întâmplă dacă vă vaccinați este că scăpați de boală și scăpați cert de forme grave de boală, iar noi, ca și societate, să scăpam odată de această pandemie.”, a spus Iohannis, după o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei.

În context, șeful statului a spus că vor urma o serie de restricții elaborate de guvern precum obligativitatea purtării măștilor pentru toată lumea, în spații închise și deschise, vacanță școlară pentru următoarele două săptămâni, restricții de circulație pe timpul nopții pentru cei nevaccinați și instituirea certificatului verde pentru majoritatea activităților.

Până atunci, până când vă convingeți să vă vaccinați, din păcate este nevoie de restricții prin care putem să avem grijă de cei mai vulnerabili. (…) În timpul zilei, la majoritatea activităților, accesul va fi permis numai cu certificatul verde, iar cei nevaccinați, din păcate, vor avea o sumedenie de restricții. Aceste lucruri, sigur, se vor îmbunătăți pe măsură ce lumea înțelege să se vaccineze și vom scăpa de această pandemie“, a conchis șeful statului.

 

Declarațiile șefului statului au urmat unei ședințe de lucru privind gestionarea epidemiei de COVID-19, la care au participat prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul interimar al Sănătății, Attila-Zoltán Cseke, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, și coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că va convoca miercuri o ședință cu toți responsabilii guvernamentali implicați în gestionarea pandemiei cu scopul instituirii unor măsuri clare și restrictive, el lansând și un apel către români să se vaccineze, să poarte mască și să păstreze distanța socială: “Suntem în al doisprezecelea ceas, să ne protejăm și să salvăm viețile celor apropiați!”

Șeful statului a susținut marți o declarație de presă la Palatul Cotroceni în ziua cu cele mai multe cazuri COVID-19 și cele mai multe decese cauzate de infecția cu SARS-CoV-2, valul al patrulea al pandemiei în România dovedindu-se a fi cel mai agresiv, inclusiv pe fondul unei campanii de vaccinare lente.

Citiți și Ministerul Sănătății solicită Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, România va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces.

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO18 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE46 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.3 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

NATO18 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ24 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending