Connect with us

INTERNAȚIONAL

STUDIU: Încrederea americanilor în NATO, cu 25% mai mică decât cea a polonezilor. Germanii, cei mai rezervați în apărarea aliaților

Published

on

Contextul generat de dezbaterea politică republicană și democrată din SUA și de declarațiile ”exorbitante” ale lui Donald Trump privind un NATO ”anacronic”, i-au determinat pe analiștii de la Pew Research Center să publice datele unui sondaj publicat în primăvara anului 2015 privind percepția a 8 state membre ale Alianței față de umbrela de securitate reprezentată de NATO și încrederea pe care cetățenii respectivelor țări o au față de Alianța Nord-Atlantică.

Cele opt state membre luate în calcul de acest sondaj sunt cinci state fondatoare (Italia, Franța, Marea Britanie, SUA, Canada) și trei care au aderat pe parcurs (Germania, Spania, Polonia).

nato1 - pewPotrivit graficului Pew Research Center, Polonia este țara care în anul 2015 a înregistrat un sprijin de 74% al populației pentru NATO. Procentul este de înțeles dacă luăm în calcul că Varșovia se află pe lista frontului hibrid creat între comunitatea transatlantică și Rusia, înregistrează animozități pe linia bilaterală cu Moscova, susține fără echivoc staționarea permanentă a trupelor aliate și va găzdui summit-ul NATO din luna iulie a acestui an.

Restul clasamentului este continuat după cum urmează: Italia (64%), Franța (64%), Marea Britanie (60%), Canada (56%), Germania (55%), Statele Unite (49%) și Spania (47%).

Procentul înregistrat de SUA este relevant în contextul țărilor alese pentru comparație, fiind al doilea cel mai scăzut dintre cele opt.

Prin comparație cu anul 2013, în SUA procentul de susținere cu privire la NATO era identic cu cel de acum (49%). Cea mai exponențială creștere de încredere o înregistrează Polonia (cu 64% în 2013 și 74% în 2015).

O consolidare a încrederii față de NATO se înregistrează și în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, iar un regres în acest sens în Canada și Germania.

nato - pew 2Cu toate acestea, în situația disputei cu Rusia privind Ucraina, o majoritate de 56% dintre americani susțineau că țara lor trebuie să își îndeplinească angajamentele de securitate prin utilizarea forței în apărarea aliaților. Însă această analiză reflectă și sciziunea partizană: 69% dintre republicani susțineau utilizarea forței la nevoie, iar la democrați procentul era de 47%. 

În celelalte state incluse în studiu, poziția cetățenilor care susțin implicarea țării lor în apărarea aliaților NATO a evidențiat următoarele procente: Canada (53%), Marea Britanie (49%), Polonia (48%), Spania (48%), Franța (47%), Italia (40%), Germania (38%).

Citiți și SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Deși nu este inclusă pe lista acestui studiu, în România încrederea populației în NATO este de 55.7% în urma unui sondaj realizat de INSCOP la finalul anului trecut. Dincolo de procent, este important de precizat că încrederea cetățenilor din România în NATO relevă faptul că Alianța Nord-Atlantică este cea mai bine plasată instituție internațională în opinia românilor.

Citiți și VIDEO Raport NATO 2015. Stoltenberg: Alianța are atribuții esențiale pentru menținerea păcii și a securității în Europa. Ce spune secretarul general despre România

Mai mult decât atât, potrivit raportului secretarului general NATO pentru anul 2015, România este al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 1o din 2015 arată astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017.

La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România este la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

Totodată, în ceea ce privește implicarea efectivelor militare, România este a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin își apără decizia de a acorda cetățenie rusă separatiștilor din Ucraina: ”Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”

Published

on

© Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și-a apărat joi decizia de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste invocând decizii similare care sunt adoptate și de țări precum Polonia, România sau Ungaria.

După summitul istoric de la Vladivostok pe care l-a avut cu liderul Coreei de Nord, Vladimir Putin a reacţionat la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin, potrivit Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Relațiile Rusia-Ucraina în era ”Putin și Zelenski”. Noul lider de la Kiev califică Moscova drept o ”putere de ocupație”, în timp ce liderul de la Kremlin se declară pregătit pentru ”restabilirea” relațiilor

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Preşedintele ales al Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că prioritatea sa va fi să pună capăt „războiului şi ocupaţiei“ ruse, într-o reacție la decizia Moscovei de a simplifica procedurile de obţinere a paşaportului rus pentru locuitorii din regiunile separatiste. Poziția sa față de decretul semnat de Vladimir Putin a fost urmată de o declarație pozitivă a liderului rus cu privire la viitorul relațiilor dintre Moscova și Kiev, acesta arătându-se pregătit pentru ”restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina.

Această hotărâre arată că Rusia este „o putere de ocupaţie“, a reacționat Zelenski, citat de Reuters, scrie Adevărul.

Rusia duce un război contra Ucraina, a adăugat el, angajându-se să-i apere pe cetăţenii ucraineni. El a spus că îşi doreşte să aibă parte în acest efort de sprijinul comunităţii internaţionale. De altfel, un important consilier al noului președinte ucrainean i-a recomandat acestuia să discute cu Vladimir Putin doar în prezența marilor puteri occidentale, adăugând că Zelenski doreşte să rezolve conflictul din Donbas, dar în condiţii favorabile pentru Ucraina.

Locuitorii regiunilor separatiste din estul Ucrainei vor putea primi mai ușor naționalitatea rusă în virtutea unui decret semnat miercuri de Vladimir Putin, în ceea ce poate fi considerată o sfidare politică la adresa Kiev-ului la câteva zile după alegerea noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulterior acestei decizii, reacții critice au venit din partea Uniunii Europene, a Germaniei și a Franței, care au condamnat adoptarea acestui decret.

Mai mult, joi, în urma summit-ului istoric pe care l-a avut la Vladivostok cu liderul Coreii de Nord, Vladimir Putin a arătat că Rusia dorește și este pregătită să restabilească ”complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el miercuri prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

”Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce sunt rușii mai răi decât polonezii, românii sau ungurii?”, s-a întrebat retoric Putin.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending