Connect with us

INTERNAȚIONAL

STUDIU: Încrederea americanilor în NATO, cu 25% mai mică decât cea a polonezilor. Germanii, cei mai rezervați în apărarea aliaților

Published

on

Contextul generat de dezbaterea politică republicană și democrată din SUA și de declarațiile ”exorbitante” ale lui Donald Trump privind un NATO ”anacronic”, i-au determinat pe analiștii de la Pew Research Center să publice datele unui sondaj publicat în primăvara anului 2015 privind percepția a 8 state membre ale Alianței față de umbrela de securitate reprezentată de NATO și încrederea pe care cetățenii respectivelor țări o au față de Alianța Nord-Atlantică.

Cele opt state membre luate în calcul de acest sondaj sunt cinci state fondatoare (Italia, Franța, Marea Britanie, SUA, Canada) și trei care au aderat pe parcurs (Germania, Spania, Polonia).

nato1 - pewPotrivit graficului Pew Research Center, Polonia este țara care în anul 2015 a înregistrat un sprijin de 74% al populației pentru NATO. Procentul este de înțeles dacă luăm în calcul că Varșovia se află pe lista frontului hibrid creat între comunitatea transatlantică și Rusia, înregistrează animozități pe linia bilaterală cu Moscova, susține fără echivoc staționarea permanentă a trupelor aliate și va găzdui summit-ul NATO din luna iulie a acestui an.

Restul clasamentului este continuat după cum urmează: Italia (64%), Franța (64%), Marea Britanie (60%), Canada (56%), Germania (55%), Statele Unite (49%) și Spania (47%).

Procentul înregistrat de SUA este relevant în contextul țărilor alese pentru comparație, fiind al doilea cel mai scăzut dintre cele opt.

Prin comparație cu anul 2013, în SUA procentul de susținere cu privire la NATO era identic cu cel de acum (49%). Cea mai exponențială creștere de încredere o înregistrează Polonia (cu 64% în 2013 și 74% în 2015).

O consolidare a încrederii față de NATO se înregistrează și în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, iar un regres în acest sens în Canada și Germania.

nato - pew 2Cu toate acestea, în situația disputei cu Rusia privind Ucraina, o majoritate de 56% dintre americani susțineau că țara lor trebuie să își îndeplinească angajamentele de securitate prin utilizarea forței în apărarea aliaților. Însă această analiză reflectă și sciziunea partizană: 69% dintre republicani susțineau utilizarea forței la nevoie, iar la democrați procentul era de 47%. 

În celelalte state incluse în studiu, poziția cetățenilor care susțin implicarea țării lor în apărarea aliaților NATO a evidențiat următoarele procente: Canada (53%), Marea Britanie (49%), Polonia (48%), Spania (48%), Franța (47%), Italia (40%), Germania (38%).

Citiți și SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Deși nu este inclusă pe lista acestui studiu, în România încrederea populației în NATO este de 55.7% în urma unui sondaj realizat de INSCOP la finalul anului trecut. Dincolo de procent, este important de precizat că încrederea cetățenilor din România în NATO relevă faptul că Alianța Nord-Atlantică este cea mai bine plasată instituție internațională în opinia românilor.

Citiți și VIDEO Raport NATO 2015. Stoltenberg: Alianța are atribuții esențiale pentru menținerea păcii și a securității în Europa. Ce spune secretarul general despre România

Mai mult decât atât, potrivit raportului secretarului general NATO pentru anul 2015, România este al nouălea stat NATO în clasamentul procentului din PIB atribuit bugetului de apărării, în care top 1o din 2015 arată astfel: SUA (5%), Grecia (2.4%), Polonia (2.1%), Marea Britanie (2%), Estonia (2%), Franța (1.8%), Turcia (1.7%), Norvegia (1.5%), România (1.4%), Portugalia (1.3%). Marja NATO este de 2%, iar România și-a asumat să îndeplinească acest angajament până în 2017.

La capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România este la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare de NATO de minim 20%.

Totodată, în ceea ce privește implicarea efectivelor militare, România este a cincea țară contributoare la misiunea NATO în Afganistan (din 40), cu un efectiv de 650 de trupe.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

NATO califică drept ”inacceptabile” amenințările lui Putin la adresa statelor europene cu centre de decizii ale Alianței: Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului INF

Published

on

Alianța Nord-Atlantică a calificat miercuri drept ”inacceptabile” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (n.r. din cadrul NATO) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet.

”NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a completat acesta.

”Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet.

Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul ”sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el.

”Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet.

”Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa.

Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

”Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Continue Reading

NEWS

Vladimir Putin trimite avertismente Statelor Unite și aliaților: Rusia va desfăşura rachete capabile să lovească nu doar Statele Unite, ci și țările unde se află centrele de decizie

Published

on

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfășurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în eventualitatea în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa, informează AFP, citat de Agerpres.

”Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Avertismentul liderului de la Kremlin vine în contextul în care Statele Unite au anunțat la finalul lunii ianuarie că își suspendă participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care interzice rachetele sol-sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987. Moscova a răspuns într-un mod similar şi, dacă între timp părţile nu se vor răzgândi, tratatul va deveni caduc în luna august.

Pe 13 februarie, ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, cel care în 1987 cosemna, alături de președintele Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, Ronald Reagan, Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), lansa un apel Statelor Unite să reia ”un dialog serios” cu Rusia în problema armelor nucleare și avertiza împotriva ”tendințelor distructive periculoase” din politica mondială.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending