Connect with us

ROMÂNIA

Studiu IRES – 75% dintre români susțin că România poate deveni influentă în Europa

Published

on

ue-romaniaInstitutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES împreună cu Revista SINTEZA au dezvoltat, în luna ianuarie, studiul „Proiect. ROMÂNIA” pentru evaluarea percepţiilor publice ale cetăţenilor cu privire la necesitatea unui proiect de ţară pentru România. Demersul are ca finalitate deschiderea unei dezbateri publice cu privire la necesitatea unui asemenea proiect, dar și cu privire la necesitatea poziționării României printr-un efort de gândire strategică.

Potrivit studiului IRES, ideea unui proiect de ţară are un grad de acceptabilitate foarte ridicat în rândul românilor. Mai mult de 9 din 10 români (91%) sunt de acord cu faptul că România are nevoie de un proiect de ţară, peste 90% dintre aceştia admit că perioada actuală este un moment bun pentru lansarea unui asemenea proiect, iar respondenţii care provin din zona Transilvania şi Banat sunt cei mai deschişi cu privire la acest subiect. Iniţiativa dezvoltării proiectului de ţară ar trebui să aparţină Preşedintelui României spun mai mult de jumătate dintre subiecţii care sunt de acord cu necesitatea demersului (53%), în timp ce 20% o atribuie Primului Ministru, 13% societăţii civile, iar 8% optează, în proporţii egale, pentru Academia Română şi mediul privat. Indicarea Preşedintelui ţării drept iniţiator al proiectului este prezentă mai mult în rândul respondenţilor femei, a celor cu studii elementare şi care au rezidenţa în mediul urban. Primul ministru este preferat mai degrabă de respondenţii cu studii medii şi de cei din mediul rural, iar societatea civilă de bărbaţi, de respondenţii cu studii superioare şi de cei care locuiesc în mediul urban.

Optimism ridicat cu privire la proiecția României în viitor

Gradul ridicat de acceptabilitate cu privire la necesitatea unui proiect de ţară este constatat într-un moment în care optimismul românilor cu privire la direcţia în care merge ţara se află la unul dintre cele mai ridicate nivele de după 1997, trend care se păstrează din noiembrie 2014, după alegerile prezidenţiale. Studiul de faţă arată că optimismul ridicat se manifestă nu numai în percepţia asupra prezentului, dar şi în proiecţia cu privire la propria persoană. 77% dintre respondenţi se declară optimişti şi foarte optimişti cu privire la situaţia României peste 25 de ani, optimism ridicat cu precădere în rândul celor cu studii elementare. În mod similar, 60% dintre participanţi spun că sunt optimişti, iar 16% chiar foarte optimişti atunci când se gândesc la situaţia lor personală peste 25 de ani, bărbații dovedindu-se mai optimiști decât femeile, la fel ca cei din mediul rural, tinerii între 18 și 35 de ani sau cei cu studii elementare. Optimismul auto proiectiv este aproape de dublu în rândul participanților la studiu care locuiesc încă alături de copiii lor.

Două treimi dintre români cred că România poate deveni, în viitor, o ţară cu influenţă în lume, iar trei sferturi susţin că poate deveni influentă în Europa. În ceea ce priveşte influenţa României în Europa, jumătate dintre cei chestionaţi estimează că orizontul de timp în care aceasta va putea fi realizată este proiectat în următorii 10 ani, în timp ce pentru alţi 30% acesta creşte la următorii 20 de ani. Optimismul cu privire la aceste aspecte se manifestă cu precădere în rândul respondenților în vârstă de peste 65 de ani, în rândul celor cu studii elementare și a celor care locuiesc în Transilvania și Banat și Moldova.

Frici și temeri pentru viitor

Un război în zona ţării noastre este cea mai mare teamă pe care participanţii la acest studiu şi-o proiectează atunci când îşi imaginează România peste 25 de ani. 39% dintre respondenţi se tem de un război în zonă, pentru 34% temerea principală este îmbătrânirea populaţiei, 22% se tem de inflaţie şi creşterea preţurilor, 19% de nivelul datoriilor statului, 16% de reţelele de criminalitate organizată, 13% de falimentul statului român, 12% de creşterea inegalităţii sociale şi 10% de tulburări sociale. Teama de război este mai prezentă în rândul bărbaților și la respondenții cu studii superioare. De falimentul statului se tem cu precădere respondenții de peste 65 de ani, cei cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul rural și cei care au rezidența în Sudul țării. Inflația și creșterea prețurilor este socotită o temere mai importantă de participanții la studiu înaintați în vârstă și de cei care locuiesc în Moldova. Creșterea inegalității sociale este socotită un potențial pericol peste 25 de ani mai degrabă de cei cu studii elementare și de respondenții peste 65 de ani. Îmbătrânirea populației este mai resimțită drept un pericol de tinerii între 18 și 35 de ani.

Caracteristicile cercetării:

Volumul eșantionului: 1.146 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3 %

Perioada anchetei: 12-13 ianuarie 2015

Mai multe detalii găsiţi în raportul de cercetare al Institutului Român de Evaluare Strategică.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

COVID-19: Germania a actualizat lista județelor din România considerate zone de risc. Bucureștiul și alte 17 județe incluse în zona roșie

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Autoritățile germane au actualizat, miercuri, lista județelor din România considerate drept „zone de risc”, informează Ministerului Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ca urmare a acestei actualizări, municipiul București, alături de alte 10 județe din România, respectiv Bacău, Brăila, Brașov, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea au fost adaugate pe lista zonelor de risc. Această măsură a intrat în vigoare de la data publicării deciziei, respectiv din 12 august 2020.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că șapte județe (Argeș, Bihor, Buzău, Neamț, Ialomița, Mehedinți și Timiș) sunt deja declarate zone de risc din 7 august 2020. Astfel, în total, la acest moment, 17 județe alături de municipiul București se află pe lista zonelor de risc.

Conform informațiilor comunicate public de autoritățile germane, toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii (tradus în germană sau engleză) sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german.

Testarea se poate efectua direct pe aeroport sau, în cel mult 72 de ore de la intrarea în Germania, la medicul de familie ori la autoritățile locale de sănătate. În acest sens, călătorii trebuie să contacteze telefonul de urgență medical 116 117. În cazul neîndeplinirii obligației de testare, autoritățile germane pot aplica sancțiuni în valoare de până la 25.000 EUR. Testarea este obligatorie pentru persoanele care vin din „zone de risc” și recomandată tuturor celorlalți călători care intră pe teritoriul german.

Dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Republica Federală Germania, călătorii au obligația de a se autoizola până la primirea unui rezultat negativ al testării. Măsura autoizolării la domiciliu nu se aplică celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România lucrează la o legislație specială pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează suspiciuni

Published

on

© Administrația Prezidențială

România lucrează la elaborarea unei legislații speciale privind implementarea tehnologiei 5G pentru a preveni intrarea pe piață a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni, a declarat, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.

Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat care este poziția România în contextul în care ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a spus că singura soluție pentru România este implementarea sistemului 5G cu companii de renume, altele decât companiile chineze.

Poziția României este exact poziția exprimată și în memorandumul care a fost semnat anul trecut, când am fost în vizită la Președintele Trump. Noi ne dorim rețele sigure, rețele care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate și dorim rețele care satisfac nevoia și a firmelor și a cetățenilor din România. Se lucrează pe o legislație specială pe această temă, pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni“, a răspuns Iohannis.

Recent, secretarul de Stat al SUA, care efectuează un turneu diplomatic în Europa, a nominalizat România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending