Încălzirea globală este un subiect despre care au auzit 96% din români, 8 din 10 respondenți considerând că România este afectată de acest fenomen și poluată, însă gradul de participare la campaniile de protejare a mediului este scăzut (între 33-38%) comparativ cu interesul manifestat pentru implicarea activă în acestea (75%), relevă un studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) privind preocuparea românilor alături de comportamentele lor față de schimbările climatice.
Studiul, bazat pe datele obținute în baza unui sondaj de opinie realizat în perioada 5-9 iulie și publicat luni, 16 septembrie, de Ziua Internațională pentru Conservarea Stratului de Ozon, are obiectivul de a contribui la eforturile de conștientizare a problematicii schimbărilor climatice și a nevoilor de intervenție la nivelul întregii societăți românești.
Potrivit datelor obținute, 96% dintre respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală (toți cei care locuiesc în mediul urban, toți cei cu studii superioare și 99% dintre persoanele cu studii medii), în timp ce 86% dintre participanții la studiu care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă.
Aproape trei sferturi dintre intervievați menționează drept semne vizibile ale încălzirii globale din ultimii ani schimbările regionale în precipitații, temperaturi și anotimpuri, topirea ghețarilor – 18%, intensificarea uraganelor/apariția tornadelor – 15% și expansiunea deșerturilor/seceta – 11%.
În ceea ce privește fenomenul schimbărilor climatice în România, aproape opt din zece respondenți cred că România este afectată de încălzirea globală și aproape nouă intervievați sunt de părere că România este poluată.
În opinia intervievaților, principalii factori contributori la efectele încălzirii globale și la poluarea resimțite în România sunt numărul mare de autovehicule și traficul auto, defrișările și lipsa pădurilor. În acest sens, principalele măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul României pentru a combate încălzirea globală sunt, în opinia persoanelor participante la cercetare, oprirea defrișărilor și campaniile de împădurire, restricționarea traficului, a mașinilor poluante, și încurajarea transportului alternativ.
În ceea ce privește acțiunile pe care le pot întreprinde la nivel individual pentru protejarea mediului, respondenții se declară interesați de campanii de ecologizare/colectare de deșeuri în proporții ușor scăzute (75%) comparativ cu cele referitoare la interesul pentru campanii de împăduriri (86%). Cu toate acestea, datele arată că între nivelul de intenție și cel al realizării concrete există un decalaj mare, gradul de participare fiind mai scăzut în cazul campaniilor de împădurire (33%), comparativ cu cele de ecologizare (38%).
Dintre cei care spun că iau măsuri pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice, 92% declară că ei colectează selectiv deșeurile și că aruncă deșeuri doar în zona destinată acestora, având grijă să protejeze natura; 26% dintre ei spun că și-au achiziționat o mașină care consumă mai puțin sau e mai prietenoasă cu mediul și 12% spun că au instalat echipament care produce energie regenerabilă. Mai mult, doi respondenți din zece declară că au donat bani pentru o cauză de protecție a mediului și aproape patru participanți la cercetare din zece susțin că au făcut voluntariat pentru o cauză de protecție a mediului.
Cu toate acestea, întrebați dacă ar fi dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală, 18% dintre participanții la cercetare spun că nu ar plăti suplimentar, dar alți 20% spun că ar fi dispuși să plătească cu 11% sau peste în plus pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
