Connect with us

ROMÂNIA

Studiu IRES. Care este profilul politic al votanților PNL, PSD și Alianța 2020 USR-PLUS la alegerile europarlamentare din 26 mai

Published

on

©️http://www.ires.com.ro

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat o analiză privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai.

Potrivit studiului, profilul votanților partidelor clasate pe primele 3 locuri la alegerile europarlamentare arată în felul următor:

Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt preponderent tineri din urbanul mare;

Cei mai mulți votanți PNL au studii medii, cei mai mulți votanți PSD au venitul sub 1.500 de lei lunar și unul din trei votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a absolvit studii superioare;

Jumătate dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt angajați în mediul privat, aproape 6 din 10 votanți PSD sunt pensionari, iar în rândul votanților PNL se regăsește cea mai mare proporție de persoane neocupate;

Cea mai mică proporție de persoane interesate de politică este regăsită în rândul votanților PNL, iar votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt mult mai activi în mediul online;

Jumătate dintre votanții PSD au votat doar la europarlamentare, nu și la referendum. Decizia de a se prezenta la vot este luată mult mai aproape de ziua votului de către votanții PNL și PSD;

Aproape un sfert dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au fost îndemnați să participe la vot la referendum. Unul din patru votanți PSD care au votat la referendum au pus ștampila pe „Nu” pentru ambele întrebări.

Votanții PNL

Votanții PNL sunt mai degrabă femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%). Au votat PNL în proporții mai ridicate respondenții din Sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%), față de 21% cei din Moldova. O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat.

98% au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale (64%47%). Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.

Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.

53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică.

72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.

Votanții PSD

Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri. Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii.

Jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare.

65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.

58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.

Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia.

Doar 1 din 10 votanți PSD a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.

59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.

Puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook.

47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.

Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS

Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt într-o proporție mai ridicată bărbați (57%).

8 din 10 votanți USR au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. 5% au peste 65 de ani.

Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori).

45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania & Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.

1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei.

Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat.

Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.

7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa.

91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.

93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook.

65% dintre votanții acestei formațiuni sunt interesați de politică.

Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României. Sondajul de opinie a fost derulat telefonic în timpul desfășurării procesului de vot.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ambasadorul George Maior: Vizita președintelui la Washington, prima din istoria diplomatică româno-americană care a dat posibilitatea unei discuţii cu întreg Guvernul SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington reprezintă prima vizită din istoria diplomatică româno-americană în care au fost organizate discuții între șeful statului român și Guvernul american, a afirmat ambasadorul George Cristian Maior într-un interviu acordat Adevărul.ro după cea de-a doua vizită efectuată de președintele României la Casa Albă în doar doi ani

Vizita e pregătită de mai bine de un an, planificată minuţios. E prima vizită din istoria diplomatică româno-americană  – şi poate că se pierde din vedere acest lucru – care a dat posibilitatea unei discuţii cu întreg Guvernul american chiar în sala de şedinţe a Guvernului”, a spus Maior, cel care a semnat alături de omologul său de la București, Hans Klemm, un memorandum de înțelegere între România și Statele Unite privind tehnologia 5G.

Pe lângă preşedintele Trump, au mai fost prezenţi vicepreşedintele american, secretarii de la Energie, Apărare, ceea ce reprezintă enorm”, a continuat ambasadorul român.

Potrivit imaginilor furnizate de Administrația Prezidențială la întâlnirea ce a avut loc în Cabinet Room (n.r. – sala de ședință a executivului american), alături de președintele Donald Trump s-au aflat vicepreședintele Mike Pence, secretarul Apărării Mark Esper sau consilierul pentru securitate națională John Bolton.

Un detaliu mai puțin observat din timpul întâlnirii de la Casa Albă este că din delegația gazdă a făcut parte și ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, un emisar diplomatic care a înțeles pe deplin rolul României, în calitate de președinție a Consiliului, în adoptarea directivei europene a gazelor naturale, negocieri în urma cărora, alături de Polonia și împotriva Germaniei, a fost găsită o formulă de compromis care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul Nord Stream 2, ea se asigură că țările terțe precum Rusia nu pot ocoli legislația UE.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. 

Declarația adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Memorandumul semnat la Washington de ambasadorii României și SUA recomandă ”evaluarea riguroasă” a furnizorilor pentru implementarea tehnologiei 5G

Published

on

© Administrația Prezidențială

Memorandumul semnat de către ambasadorul României la Washington şi ambasadorul SUA la Bucureşti, la 20 august, la Washington, recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

Memorandumul semnat de cei doi diplomați, conform uzanțelor, reprezintă o expresie a interesului comun al Guvernului României și Guvernului SUA de a aprofunda Parteneriatul Strategic pe toate dimensiunile sale, inclusiv tehnologia 5G, menționează MAE.

Memorandumul reprezintă un pas important în vederea elaborării unei abordări comune construite pe baza concurenţei echitabile, a transparenţei şi a respectului faţă de lege. Memorandumul evidenţiază importanţa protejării reţelelor de comunicaţii electronice împotriva accesului neautorizat sau împotriva interferenţelor şi recomandă o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G. Memorandumul se aliniază Propunerilor de la Praga privind securitatea reţelelor electronice aferente tehnologiei 5G“, conform MAE.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, după întâlnirea cu omologul american, Donald Trump, că în cadrul vizitei la Washington a fost semnat un memorandum de înţelegere între Guvernele României şi SUA referitor la tehnologia 5G.

“Cu ocazia vizitei a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două Guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii wireless de generaţia a V-a pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale”, a spus Iohannis într-o declaraţie susţinută la Ambasada României în SUA.

Şeful statului a precizat că acest document nu se referă la o anumită companie.

“În România se pregăteşte o procedură publică pentru asta şi eu cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni şi noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparenţă, de compatibilitate cu statul de drept şi aşa mai departe”, a arătat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

În cadrul documentului sunt precizate și eforturile comune româno-americane de a evitariscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Și în cadrul comunicatului respectiv, Donald Trump subliniază că ”România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate amenințările de securitate cibernetică pe care le prezintă furnizorii chinezi în privința rețelelor 5G”.

Anterior vizitei în SUA, Klaus Iohannis a anunțat că subiectul dezvoltării tehnologiei 5G va trebui discutat curând în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Continue Reading

ROMÂNIA

Chestorul Liviu Vasilescu, numit în funcția de inspector general al Poliției Române

Published

on

© Politia Română/ Facebook

Liviu Vasilescu, fostul șef al Direcției de Operațiuni Speciale (DOS), a fost numit în funcția de inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, de către premierul Viorica Dăncilă, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

Chestorul Liviu Vasilescu a condus Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) din Poliția Română până în aprilie 2018, după carea a ocupat o nouă funcție  la Direcția de Arme și Muniții, relatează HotNews.

În calitate de director, Liviu Vasilescu a manageriat Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase care are atribuţii în prevenirea, descoperirea şi constatarea infracţiunilor la regimul armelor şi muniţiilor, autorizarea persoanelor fizice şi juridice pentru a deţine arme şi muniţii, avizarea în vederea efectuării operaţiunilor de import-export de arme şi muniţii precum şi a eliberarea permisului pentru transferul armelor şi muniţiilor în și din Uniunea Europeană.

IGPR preciza că Vasilescu ”a preluat, cu acordul său”, funcția de director al Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending