Connect with us

POLITICĂ

Studiu IRES: Ce profil au românii care au cea mai mare încredere în Klaus Iohannis, Dacian Cioloș sau Victor Ponta

Published

on

Suprapunerea referendumului pentru justiție cu alegerile europarlamentare a generat o campanie electorală efervescentă și în care temele legate de politicile europene și viitorul Europei au devenit secundare temelor de politică internă, notează IRES într-o analiză în care prezintă profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019 raportat la încrederea pe care o acordă celor mai importanți lideri de pe scena politică românească.

Din această perspectivă, analiza IRES arată dimensiunea interesului pentru politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai, dar și segmentarea socio-demografică și comportamentul electoral al votanților în funcție de încrederea pe care aceștia o au în câțiva lideri politici din România: președintele Klaus Iohannis, fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, liderul Alianței 2020 – USR-PLUS; Dacian Ciolos, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și liderul PRO România, Victor Ponta.

Profilări încredere în Klaus Iohannis

Doi din trei simpatizanți ai lui Klaus Iohannis au cel mult 50 de ani.

– Unul din cinci simpatizanți ai lui Klaus Iohannis are studii superioare.

– 37% dintre cei care au încredere în Klaus Iohannis sunt angajați în mediul privat.

– 77% dintre simpatizanții lui Klaus Iohannis folosesc internet, iar 68% sunt utilizatori Facebook.

– Simpatizanții lui Klaus Iohannis s-au hotărât să iasă la vot înainte de începerea campaniei.

– Aproximativ 9 din 10 persoane care au încredere în președintele țării au votat „Da” la referendum.

Profilări încredere în Liviu Dragnea

– Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au vârsta peste 65 de ani.

– Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au studii elementare, iar doi din trei au venitul mai mic de 1.500 de lei.

– 10% dintre cei care au încredere în Liviu Dragnea sunt angajați la stat, față de 14% dintre cei care nu au încredere.

– Dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea, 42% utilizează internetul, iar 33% utilizează Facebook.

– 22% dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea au hotărât în ziua alegerilor să voteze la referendum.

– Aproximativ patru din zece simpatizanți ai lui Liviu Dragnea au votat „Nu” la referendum.

Profilări încredere în Dacian Cioloș

61% dintre cei care au încredere în Dacian Cioloș sunt bărbați, iar 31% provin din urbanul mare.

Unul din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș este absolvent de studii superioare.

45% dintre cei care îl creditează cu încredere pe Dacian Cioloș sunt angajați în mediul privat.

Dintre simpatizanții lui Dacian Cioloș, 85% sunt utilizatori de internet și 74% sunt utilizatori Facebook.

Doi din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au decis că vor vota pentru europarlamentare înainte de campanie.

– Nouă din zece simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au vot „Da” la referendum.

Profilări încredere în Victor Ponta

Peste jumătate dintre simpatizanții lui Victor Ponta provin din mediul rural.

– 55% dintre simpatizanții lui Victor Ponta au venitul de cel mult 1.500 de lei.

42% dintre susținătorii lui Victor Ponta sunt pensionari, iar 15% sunt angajați la stat.

59% dintre cei care au încredere în Victor Ponta utilizează internetul, iar 48% utilizează Facebook.

Simpatizanții lui Victor Ponta au luat decizia de a vota la referendum relativ aproape de ziua votului.

Aproximativ opt din zece simpatizanți ai lui Victor Ponta au votat „Da” la referendum.

Profilări încredere în Călin Popescu-Tăriceanu

46% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au peste 65 de ani.

61% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au venituri lunare de cel mult 1.500 de lei.

61% dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu sunt pensionari, iar patru din zece care nu au încredere sunt angajați în mediul privat.

Unul din trei simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu utilizează Facebook.

Aproximativ unul din cinci simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu care au votat la referendum au decis în ziua alegerilor să facă acest lucru.

Dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu și au votat la referendum, 66% au votat „Da” la prima întrebare și 71% au votat la fel la a doua întrebare.

Încrederea în liderii politici și interesul pentru politică închide seria celor trei analize furnizate de IRES privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019 și care au avut obiectivul de a furniza publicului informații cu privire la caracteristicile indivizilor care au votat la alegerile de duminică, 26 mai 2019, atât din perspectiva structurii socio-demografice, dar și din cea a comportamentului politic.

Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Premierul Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale

Published

on

© European Parliament

Premierul Viorica Dăncilă a fost aleasă candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale, marți, în Birou Politic Național, urmând ca propunerea să fie validată în Comitetul Executiv.

Viorica Dăncilă este desemnată oficial candidatul PSD la alegerile prezidențiale din această toamnă, informează Digi24, asta după ce a primit doar două voturi împotrivă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

POLITICĂ

UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale vor semna Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, propus de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Uniunea Democrată Maghiară din România şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale vor semna, marţi, într-o ceremonie publică organizată la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de preşedintele Klaus Iohannis, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”, relatează Agerpres.

Potrivit agendei preşedintelui Klaus Iohannis, ceremonia va avea loc marţi, la ora 16,00 și va fi transmisă pe LIVE pe pagina de Facebook a redacției Calea Europeană.

Astfel, UDMR va fi cel de-al cincilea partid politic care se alătură inițiativei președintelui României. 

În luna iunie președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Citiți și: Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

© Administrația Prezidențială

Șeful statului a salutat faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

Citiți și: DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending