Connect with us

POLITICĂ

Studiu IRES: Ce profil au românii care au cea mai mare încredere în Klaus Iohannis, Dacian Cioloș sau Victor Ponta

Published

on

Suprapunerea referendumului pentru justiție cu alegerile europarlamentare a generat o campanie electorală efervescentă și în care temele legate de politicile europene și viitorul Europei au devenit secundare temelor de politică internă, notează IRES într-o analiză în care prezintă profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019 raportat la încrederea pe care o acordă celor mai importanți lideri de pe scena politică românească.

Din această perspectivă, analiza IRES arată dimensiunea interesului pentru politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai, dar și segmentarea socio-demografică și comportamentul electoral al votanților în funcție de încrederea pe care aceștia o au în câțiva lideri politici din România: președintele Klaus Iohannis, fostul președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, liderul Alianței 2020 – USR-PLUS; Dacian Ciolos, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și liderul PRO România, Victor Ponta.

Profilări încredere în Klaus Iohannis

Doi din trei simpatizanți ai lui Klaus Iohannis au cel mult 50 de ani.

– Unul din cinci simpatizanți ai lui Klaus Iohannis are studii superioare.

– 37% dintre cei care au încredere în Klaus Iohannis sunt angajați în mediul privat.

– 77% dintre simpatizanții lui Klaus Iohannis folosesc internet, iar 68% sunt utilizatori Facebook.

– Simpatizanții lui Klaus Iohannis s-au hotărât să iasă la vot înainte de începerea campaniei.

– Aproximativ 9 din 10 persoane care au încredere în președintele țării au votat „Da” la referendum.

Profilări încredere în Liviu Dragnea

– Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au vârsta peste 65 de ani.

– Jumătate din simpatizanții lui Liviu Dragnea au studii elementare, iar doi din trei au venitul mai mic de 1.500 de lei.

– 10% dintre cei care au încredere în Liviu Dragnea sunt angajați la stat, față de 14% dintre cei care nu au încredere.

– Dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea, 42% utilizează internetul, iar 33% utilizează Facebook.

– 22% dintre simpatizanții lui Liviu Dragnea au hotărât în ziua alegerilor să voteze la referendum.

– Aproximativ patru din zece simpatizanți ai lui Liviu Dragnea au votat „Nu” la referendum.

Profilări încredere în Dacian Cioloș

61% dintre cei care au încredere în Dacian Cioloș sunt bărbați, iar 31% provin din urbanul mare.

Unul din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș este absolvent de studii superioare.

45% dintre cei care îl creditează cu încredere pe Dacian Cioloș sunt angajați în mediul privat.

Dintre simpatizanții lui Dacian Cioloș, 85% sunt utilizatori de internet și 74% sunt utilizatori Facebook.

Doi din trei simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au decis că vor vota pentru europarlamentare înainte de campanie.

– Nouă din zece simpatizanți ai lui Dacian Cioloș au vot „Da” la referendum.

Profilări încredere în Victor Ponta

Peste jumătate dintre simpatizanții lui Victor Ponta provin din mediul rural.

– 55% dintre simpatizanții lui Victor Ponta au venitul de cel mult 1.500 de lei.

42% dintre susținătorii lui Victor Ponta sunt pensionari, iar 15% sunt angajați la stat.

59% dintre cei care au încredere în Victor Ponta utilizează internetul, iar 48% utilizează Facebook.

Simpatizanții lui Victor Ponta au luat decizia de a vota la referendum relativ aproape de ziua votului.

Aproximativ opt din zece simpatizanți ai lui Victor Ponta au votat „Da” la referendum.

Profilări încredere în Călin Popescu-Tăriceanu

46% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au peste 65 de ani.

61% dintre simpatizanții lui Călin Popescu Tăriceanu au venituri lunare de cel mult 1.500 de lei.

61% dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu sunt pensionari, iar patru din zece care nu au încredere sunt angajați în mediul privat.

Unul din trei simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu utilizează Facebook.

Aproximativ unul din cinci simpatizanți ai lui Călin Popescu Tăriceanu care au votat la referendum au decis în ziua alegerilor să facă acest lucru.

Dintre cei care au încredere în Călin Popescu Tăriceanu și au votat la referendum, 66% au votat „Da” la prima întrebare și 71% au votat la fel la a doua întrebare.

Încrederea în liderii politici și interesul pentru politică închide seria celor trei analize furnizate de IRES privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019 și care au avut obiectivul de a furniza publicului informații cu privire la caracteristicile indivizilor care au votat la alegerile de duminică, 26 mai 2019, atât din perspectiva structurii socio-demografice, dar și din cea a comportamentului politic.

Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, de Ziua Internațională Anticorupție: Reiterez angajamentul și determinarea Guvernului de a susține neobosit această luptă

Published

on

© Guvernul României

Premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, într-un mesaj de Ziua internaţională împotriva corupţiei, că lupta împotriva acestui fenomen este “dezideratul care a unit români de toate vârstele” şi a reiterat “angajamentul şi determinarea Guvernului de a susţine neobosit” acest demers.

“Lupta împotriva corupţiei este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii şi cu preocupări diferite, şi faţă de care şi-au exprimat susţinerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice şi chiar prin proteste de stradă, cetăţenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupţiei a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă şi mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conştientizare a efectelor acestui flagel: menţinerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societăţii”, a transmis Orban, potrivit mesajului postat pe site-ul Guvernului.

El a adăugat că atitudinea curajoasă şi implicată a societăţii reprezintă un sprijin important al acţiunii guvernamentale de combatere a corupţiei şi de consolidare a independenţei Justiţiei, componentă “esenţială” a acestui efort.

“Vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupţiei, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor şi competiţia corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creşterea credibilităţii României în plan extern, fundamentată pe valori democratice şi pe cele ale statului de drept. Este un ţel al Guvernului nostru să creştem performanţa în educaţie şi sănătate şi să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate şi bun simţ. Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniţi în această luptă împotriva corupţiei”, a evidenţiat prim-ministrul.

Instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2003, Ziua internaţională împotriva corupţiei este sărbătorită, în fiecare an, la 9 decembrie.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, de Ziua Internațională Anticorupție: Am reușit, cu sprijinul românilor, să păstrăm parcursul european al ţării noastre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și-a reafirmat luni susținerea fermă pentru lupta împotriva corupției și a arătat că, alături de români și de forțele politice democratice, a reușit să păstreze parcursul european al României.

Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție, Iohannis a argumentat că sunt necesare mecanisme instituționale și sociale complexe de prevenție și sancționare pentru a a stopa practicile corupte în societățile contemporane, astfel încât eficiența instituțiilor în realizarea interesului public și buna funcționare a statului de drept să fie garantate.

”Corupția slăbește statul, erodează instituțiile și generează un regres al societății, în ansamblul său, iar acest flagel subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, susține rețele de criminalitate organizată, distorsionează piețe și, în final, scade calitatea vieții cetățenilor. Corupția afectează cele mai vulnerabile categorii sociale, ține comunitățile sărace captive într-un cerc vicios, frânează dezvoltarea și reduce capacitatea statului de a oferi cele mai bune servicii celor pe care îi slujește”, se arată în mesajul șefului statului remis de Administrația Prezidențială.

Iohannis a mai precizat că, la 30 de ani de la căderea comunismului, România a făcut imense progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în societate, în general.

”Acest proces este însă unul continuu, care implică un efort de a schimba mentalităţi, consecvenţă şi un set de principii de neclintit. Cinstea, corectitudinea, adevărul, empatia sunt valori care se regăsesc tot mai mult în societatea românească, iar reacţia societăţii civile atunci când aceste valori au fost călcate în picioare a fost pe măsură. Am fost şi rămân un susţinător ferm al luptei împotriva corupţiei. Primul meu mandat de Preşedinte a fost unul plin de provocări, însă am reuşit, cu sprijinul românilor şi al forţelor politice democratice, să păstrăm parcursul european al ţării noastre. România a rămas un pilon de stabilitate şi un pol de spirit european în regiune, indiferent cât de mult au dorit unii politicieni să subordoneze statul unor interese personale sau de grup”, a mai scris Iohannis.

Acesta susţine că, în societate, pe termen lung, ”lupta anticorupţie este direct legată de dezvoltarea unei puternice culturi democratice, europene”.

”Schimbarea comportamentelor individuale, luarea de poziţii ferme împotriva corupţiei şi nedreptăţii, solicitarea unei mai mari transparenţe a instituţiilor, toate acestea sunt modalităţi prin care fiecare cetăţean se poate implica şi determina o schimbare în bine la nivelul întregii comunităţi. Informarea tinerilor despre ce înseamnă corupţia, despre efectele sale şi combaterea acestui fenomen reprezintă, de asemenea, o asigurare pentru generaţiile viitoare că ţara în care trăiesc va fi una cu un grad ridicat de intoleranţă faţă de corupţie”, a mai  transmis Iohannis

Potrivit acestuia, ”rezultatele instituţiilor din domeniu, ale profesioniştilor care şi-au făcut datoria cu bună-credinţă şi ataşamentul românilor faţă de valorile democratice fac ca România să fie privită astăzi ca un exemplu de acţiune şi hotărâre în lupta anticorupţie, prin care se asigură un stat funcţional, instituţii performante şi bunăstare pentru români”.

”Într-o Românie normală, respectarea legii şi corectitudinea sunt regula. Îmi doresc ca aceste deziderate să rămână vii, pentru că pe temelia lor clădim împreună o ţară mai bună. Printr-un efort comun, prin toleranţă zero faţă de orice act de corupţie şi prin păstrarea angajamentului civic admirabil vom putea construi România pe care ne-o dorim cu toţii!”, a încheiat Iohannis.

Instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2003, Ziua internaţională împotriva corupţiei este sărbătorită, în fiecare an, la 9 decembrie.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristi Barbu, numit de Ludovic Orban secretar general adjunct al Guvernului

Published

on

Prim-ministrul Ludovic Orban a adus la Palatul Victoria unul dintre cei mai apropiați colaboratori liberali, alături de care a lucrat pentru redresarea PNL și ascensiunea în fruntea opțiunilor electorale din ultimul an. Potrivit PSnews, Cristi Barbu, secretar general adjunct al partidului, va ocupa unul dintre cele două posturi de secretar general adjunct al Guvernului.

Cristi Barbu a făcut parte din echipa cu care Ludovic Orban a început redresarea partidului și ascensiunea PNL către cel mai bun scor electoral din istorie, cu victorii pe linie la europarlamentare, prezidențiale și un loc 1 nedisputat în sondaje pentru localele și parlamentarele din 2020.

Premierul Lodovic Orban și secretarul general adjunct al PNL, Cristi Barbu. Sursă foto – Facebook, Cristi Barbu

”Aşa am plecat ȋn februarie 2017 să câştigăm partidul. Din iunie 2017 Ludovic Orban a stopat picajul PNL-ului, i-a redat busola şi de acolo a ȋnceput o muncă de reconstrucţie fantastică. Nu a fost uşor să fii primul preşedinte ales al unei fuziuni dintre două partide de dimensiuni egale.

Nu a fost uşor nici să gestionezi frustrările unora care nu acceptau că partidul lor (şi al meu) s-a topit sub greutatea brandului de 144 al PNL-ului istoric. Prin respectarea cuvântului dat, prin echilibru, seriozitate, consecvenţă, dar mai ales prin multă muncă, noul PNL, cu Orban la conducere, a reȋnvăţat să câştige.

Am câştigat alegeri parţiale, am câştigat alegeri europarlamentare, am câştigat o influenţă enormă ȋn favoarea României la Bruxelles, am câştigat lupta cu PSD şi pentru prima dată ȋn 30 de ani, PSD a ieşit pe locul doi ȋn alegeri şi tot pentru prima dată, un Guvern PSD a fost demis de opoziţie prin moţiune de cenzură”, scria Cristi Barbu în octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, câștigate tot de candidatul PNL, Klaus Iohannis. Secretarul general adjunct al PNL adăuga acestui mesaj și o fotografie a sa împreună cu Ludovic Orban.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, având rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului şi a prim-ministrului, precum şi reprezentarea Guvernului şi a prim-ministrului în faţa instanţelor judecătoreşti.

Secretariatul General al Guvernului asigură, prin aparatul propriu, continuitatea derulării operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură şi de stabilitate a guvernării.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending