Connect with us

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Ministrul Economiei: A început producţia primelor măşti în România. Vom produce 150.000 de măști pe zi, iar producția va ajunge la 500.000 pe zi

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Testul de producţie a primelor măşti sanitare în România a demarat duminică, iar în scurt timp se vor produce 150.000 pe măşti pe zi, urmând ca, din 15 aprilie, să se ajungă la 500.000 de bucăţi pe zi, a anunţat pe pagina sa de Facebook, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu.

“Astăzi a început producţia primelor măşti în România! Cu toate “motoarele” turate mergem înainte. S-a început instalarea utilajelor şi testul de producţie”, a spus Popescu.

Potrivit acestuia, în scurt timp vor produce 150.000 de măști pe zi, iar din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi, la aproximativ 4 milioane de măști lunar, respectiv 15.000.000 de măști, iar compania producătoare este Techtex SRL, firmă din Bihor, membră a grupului Taparo, care are ca principal obiect de activitate fabricarea de textile nețesute și articole din acestea.

”În scurt timp vor produce 150.000 de măşti pe zi, iar din data de 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăţi pe zi…. Le mulţumesc celor de la Techtex, membră a grupului Taparo, care produc materialul exterior al măştilor, primele două straturi, dar de acum şi produsul finit. Vom ajuta compania românească să investească în continuare pentru a produce şi ultimul strat pentru măşti tot în ţara noastră. Pentru că în aceste zile de criză globală avem nevoie de propriile resurse pentru a-i proteja pe români, pe cei din prima linie. Împreună facem România bine”, a subliniat ministrul.

Continue Reading

ROMÂNIA

Măsuri severe în Ordonanța militară nr. 4 pe timpul stării de urgență: Amenzile cresc de 10 ori, iar persoanele care nu respectă izolarea vor suporta cheltuielile de carantină. Sunt plafonate prețurile la energie, gaze, apă și carburanți

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne

Măsurile luate de autorități prin ordonanțele militare emise pe timpul stării de urgență cauzate de pandemia de coronavirus reprezintă cele mai dure măsuri pe care le-a avut România în ultimii 30 de ani, a anunțat duminică ministrul afacerilor interne Marcel Vela, prezentând ordonanța militară cu numărul 4, aprobată în prealabil de președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban. Noua ordonanță aduce clarificări și modificări privind circulația persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, sporește măsurile aspre pentru cetățenii care nu respectă izolarea și prevede noi măsuri pentru transportatori în scopul protejării familiilor conducătorilor auto. De asemenea, potrivit lui Vela, sunt plafonate prețurile la utilități (energie electrică și termică, gaze naturale, apă, salubritate), iar în toate scările de bloc vor fi montate dispozitive cu soluții dezinfectante. 

“Sunt măsuri dure, poate cele mai dure pe care le-a avut România în ultimii 30 de ani. Este dureros momentul prin care trecem. E greu să ți se îngrădească unele drepturi și ca libertatea să depindă de o declarație Dar, nerespectându-le, putem ajunge la adevărate tragedii. Vă asigur că măsurile dispuse se vor ridica sau relaxa atunci când suntem convinși că s-a limitat răspândirea acestui cumplit virus” a spus Vela.

Secretarul de stat Bogdan Despescu a anunțat că amenzile au crescut de zece ori pentru persoanele care nu vor respecta prevederile celor patru ordonanțe militare emise până acum, de la 1000 de lei la 10.000 de lei.

Secretarul de stat Raed Arafat a anunțat că pacienții nu pot fi refuzați la internare pe motiv că sunt sau nu confirmați cu COVID-19 și a atras atenția în mod special managerilor de spitale că vor intra sub incidența penală dacă vor refuza să interneze pacienți cu simptome de coronavirus. De asemenea, Arafat a spus că un spital militar de campanie va fi instalat la Constanța.

Potrivit ministrului afacerilor interne Marcel Vela, prin ordonanța militară 4 a fost clarificată, în primul rând, circulația persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.

Astfel, pe întreaga perioadă a zilei, cetățenii de peste 65 de ani în care își pot rezolva probleme de natură medicală, precum tratamente oncologice, dializă, deplasare cu mijloacele proprii sau ale familiilor, transport sanitar special, nu doar în intervalul orar 11-13, așa cum era prevăzut.

De asemenea, este permisă deplasarea în afara locuinței persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani și în intervalul orar 20 -21 pentru nevoile animalelor de companie sau domestice

Tot pentru persoanele peste 65 de ani, au fost clarificate condițiile în care pot fi sprijinite de operatorii economici ce desfășoară activități comerciale precum vânzare de produse sanitare sau alimentare, astfel încât între orele 11 – 13 să faciliteze cu prioritate accesul acestor persoane.

“Am abordat și persoanele care nu respectă izolarea sau carantinarea”, a spus Vela, anunțând măsuri severe. “Cei care sunt în izolare la domiciliu, identificați și verificați ca atare, dacă încalcă regulile intră direct în carantină cu condiția în care obligatoriu vor suporta toate cheltuielile. Cei ce nu respectă carantinarea vor intra încă 14 zile în carantinare, suportând și ei toate cheltuielile”, a completat el.

Ministrul afacerilor interne a mai anunțat și plafonarea prețurilor la utiltăți.

“Odată cu publicarea acestei ordonanțe, în perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, apă, carburanți nu mai pot fi majorate peste nivelul practicat azi. Aceste prețuri pot doar să scadă”, a spus Vela.

De asemenea, pentru a proteja cetățenii care locuiesc în blocuri în zone aglomerate, a fost stabilit ca autoritățile locale să monteze din data de 31 martie dispozitive cu soluții dezinfectante la toate intrările blocului și să efectueze periodic activități de dezinfecție în scări, lifturi și spații comune.

Ordonanța militară 4 mai cuprinde noi reglementări cu privire la transportatori, un domeniu cheie în acest context.

Astfel, conducătorii auto care intră în țară, cei ce conduc mașini peste 2,4 tone, au trei opțiuni pentru protejarea familiilor, a mai spus Marcel Vela.

“Fie angajatorul le asigură un loc unde să se izoleze între curse, fie declară că se izolează la domiciliu împreună cu familia, fie autoritățile locale pun la dispoziție spații la cerere pentru a asigura protecția familiilor șoferilor, cu plata costurilor aferente cazării în aceste spații hoteliere”, a mai spus ministrul afacerilor interne, precizând că aceste reguli se aplică și pentru familiile piloților aeronavelor și echipajele de bord se aplică aceleași reguli.

“Dragi români, trebuie să privim lupta împotriva coronavirusului drept o provocare pentru toți. Fac apel la rațiunea și disciplina fiecăruia, pentru a putea avea în cel mai scurt timp, rezultate. Lucrurile vor evolua favorabil doar dacă facem ce trebuie, ce este permis și vom conștientiza că starea de fapt e extrem de serioasă”, a conchis Marcel Vela.


Textul integral al Ordonanței militare 4:

Art.1 – (1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11.00-13.00 dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc. folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în situațiile prevăzute la alin. (1) se prezintă o declarație pe propria răspundere completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.

(3) Circulația persoanelor prevăzute la alin.(1), în afara locuinței/gospodăriei, este permisă și în intervalul orar 20.00 – 21.00, dacă aceasta se face pentru a asigura nevoile animalelor de companie/domestice doar în proximitatea locuinței/gospodăriei.

Declarația pentru acest interval orar nu este necesară atunci când deplasarea se face în acest scop.

(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.2 – (1) Operatorii economici care comercializează alimente și produse de strictă necesitate și care își desfășoară activitatea în condițiile dispuse prin ordonanțe militare în perioada stării de urgență își vor organiza programul de lucru pentru a facilita și a asigura, cu prioritate, accesul persoanelor de peste 65 de ani în intervalul orar 11.00-13.00, limitând, în acest interval, accesul persoanelor din alte categorii de vârstă.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 30 martie 2020.

Cei care părăsesc izolarea sau carantina vor fi sancționați mai dur

Art.3 – (1) Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităților competente, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(2) Persoanele care nu respectă condițiile izolării la domiciliu și sunt identificate în afara spațiului de izolare, vor fi sancționate contravențional conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare

în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Șoferii de tir pot opta pentru locul unde vor sta în izolare sau carantină

Art.4 – (1) La intrarea în țară, pentru protejarea propriilor familii, conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone optează pentru carantinare/izolare, dar nu mai mult de 14 zile, în perioada dintre curse, pentru una dintre următoarele modalități de protecție împotriva răspândirii COVID-19:

  1. a) carantinarea în spații puse la dispoziție de către angajator;
  2. b) izolarea la domiciliu împreună cu toate persoanele cu care locuiesc/se „gospodăresc, sau singuri, în alt spațiu locativ disponibil;
  1. c) carantinarea la cerere, în spațiile puse la dispoziție de autoritățile administrației publice, cu suportarea cheltuielilor aferente carantinării.

(2) Opțiunea pentru una dintre modalitățile prevăzute la alin. (1) se materializează prin completarea, de către conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, a unei declarații pe propria răspundere prin care își asumă una dintre cele 3 variante de carantinare/izolare.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și piloților de aeronave și personalului navigant.

(4) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Angajații se pot izola la locul de muncă

Art.5 – (1) Se instituie, pentru o perioadă stabilită de angajator, măsuri de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul care ocupă funcții esențiale pentru asigurarea funcționării producției, transportului și distribuției energiei electrice și gazelor naturale, a activităților de întreținere și mentenanță a echipamentelor și instalațiilor specifice, precum și a celorlalte activități de aprovizionare, respectiv, extracție, producție și procesare a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate energetice necesare funcționării corespunzătoare Sistemului Energetic Național în concordanță cu prevederile Planurilor proprii de continuitate a activităților de bază în cazul instituirii stării de urgență pe teritoriul României.

(2) Refuzul izolării preventive de către personalul prevăzut la alin.(1) atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

(3) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020, ora 12.00.

Măsuri dispuse pentru autoritățile locale și centrale

Art.6 – (1) Autoritățile administrației publice locale vor asigura montarea de dispozitive cu soluții dezinfectante la toate intrările blocurilor de locuințe situate pe raza unității administrativ-teritoriale și vor dezinfecta periodic lifturile, casa scărilor și alte spații comune.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Art.7 – (1) Ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale care au în subordine sau în coordonare unități sanitare vor asigura la cerere spații hoteliere destinate repausului între ture sau gărzi personalului din sistemul public sanitar, în vederea prevenirii răspândirii virusului COVID-19 în rândul cadrelor medicale sau al familiilor acestora.

(2) Măsura se aplică începând cu data de 31 martie 2020.

Prețurile la energie electrică și termică, gaze apă și carburanți sunt plafonate

Art.8 – (1) În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.9 – (1) În perioada în care este instituită starea de urgență, alertele sanitare, comunicatele, textele, materialele fotografice și audio-video cu mesaje de interes public care sprijină măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, guvernamentale și/sau sponsorizate de către operatorii economici publici sau privați, persoane fizice sau organizații neguvernamentale, vor fi mediatizate gratuit și se vor adăuga ca timp suplimentar spațiului alocat pentru publicitate.

(2) Difuzarea categoriilor de mesaje prevăzute la alin. (1) va fi solicitată radiodifuzorilor sau instituțiilor mass-media de către Grupul de comunicare strategică din cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și se vor identifica în momentul difuzării cu mențiunea „Mesaj de utilitate publică.”

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.10 – (1) Pe perioada stării de urgență se autorizează Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare, Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN1 și Ecologie, Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor.

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.11 – (1) Transportul maritim și pe căile navigabile interioare, accesul navelor în porturile românești, precum și inspectarea și operarea navelor se desfășoară fără restricții, cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire a infectării cu COVID19, impuse de Ministerul Sănătății.

(2) Se interzice accesul piloților la bordul navelor maritime și fluvio-maritime, sosite din zonele de risc roșu sau galbene, dacă nu dispun de echipamentul de protecție stabilit de Ministerul Sănătății.

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.12 – (1) După alineatul (2) al articolului 3 din Ordonanța militară nr.2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 21 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins: „(3) Interdicția privind circulația persoanelor într-un grup mai mare de 3 persoane se aplică exclusiv circulației pietonale.”

Art.13 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare:

a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1;

b) Poliția Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și poliția locală, pentru măsura prevăzută la art.2;

c) Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, poliția locală, direcțiile de sănătate publică și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.3 și 4;

d) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.5;

e) Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsurile prevăzute la art.11.

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-5 și art.11 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.

Art.14 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.”


În România au fost confirmate până duminică, 29 martie, ora 21:00, 1.815 infecții cu coronavirus. 206 dintre pacienți au fost declarați vindecați și au fost externați. Autoritățile fac apel la populație să se informeze doar din surse oficiale. În total, în România au murit 43 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie. 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending