Connect with us

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Cristi Barbu, numit de Ludovic Orban secretar general adjunct al Guvernului

Published

on

Prim-ministrul Ludovic Orban a adus la Palatul Victoria unul dintre cei mai apropiați colaboratori liberali, alături de care a lucrat pentru redresarea PNL și ascensiunea în fruntea opțiunilor electorale din ultimul an. Potrivit PSnews, Cristi Barbu, secretar general adjunct al partidului, va ocupa unul dintre cele două posturi de secretar general adjunct al Guvernului.

Cristi Barbu a făcut parte din echipa cu care Ludovic Orban a început redresarea partidului și ascensiunea PNL către cel mai bun scor electoral din istorie, cu victorii pe linie la europarlamentare, prezidențiale și un loc 1 nedisputat în sondaje pentru localele și parlamentarele din 2020.

Premierul Lodovic Orban și secretarul general adjunct al PNL, Cristi Barbu. Sursă foto – Facebook, Cristi Barbu

”Aşa am plecat ȋn februarie 2017 să câştigăm partidul. Din iunie 2017 Ludovic Orban a stopat picajul PNL-ului, i-a redat busola şi de acolo a ȋnceput o muncă de reconstrucţie fantastică. Nu a fost uşor să fii primul preşedinte ales al unei fuziuni dintre două partide de dimensiuni egale.

Nu a fost uşor nici să gestionezi frustrările unora care nu acceptau că partidul lor (şi al meu) s-a topit sub greutatea brandului de 144 al PNL-ului istoric. Prin respectarea cuvântului dat, prin echilibru, seriozitate, consecvenţă, dar mai ales prin multă muncă, noul PNL, cu Orban la conducere, a reȋnvăţat să câştige.

Am câştigat alegeri parţiale, am câştigat alegeri europarlamentare, am câştigat o influenţă enormă ȋn favoarea României la Bruxelles, am câştigat lupta cu PSD şi pentru prima dată ȋn 30 de ani, PSD a ieşit pe locul doi ȋn alegeri şi tot pentru prima dată, un Guvern PSD a fost demis de opoziţie prin moţiune de cenzură”, scria Cristi Barbu în octombrie, cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, câștigate tot de candidatul PNL, Klaus Iohannis. Secretarul general adjunct al PNL adăuga acestui mesaj și o fotografie a sa împreună cu Ludovic Orban.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, având rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului şi a prim-ministrului, precum şi reprezentarea Guvernului şi a prim-ministrului în faţa instanţelor judecătoreşti.

Secretariatul General al Guvernului asigură, prin aparatul propriu, continuitatea derulării operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură şi de stabilitate a guvernării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, ,,profund preocupat” de abrogarea recursului compensatoriu în absența unei propuneri care să satisfacă cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

Published

on

© Council of Europe/ Twitter

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CoE) îşi exprimă ,,profunda preocupare” faţă de faptul că la 4 decembrie Parlamentul României a decis într-un ,,timp foarte scurt” să adopte proiectul privind abrogarea recursului compensatoriu, fără a oferi în acelaşi timp o altă modalitate de compensare care să îndeplinească cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit unui comunicat al instituției remis caleaeuropeana.ro. 

Comunicatul a venit pe fondul reuniunii sale din această săptămână, la care s-a discutat între altele supravegherea executării unor decizii ale CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), inclusiv în cazul Rezmiveş şi alţii şi Brăgădireanu împotriva României, în care reclamanţii s-au plâns în special de condiţiile de detenţie în diferite unităţi penitenciare sau centre de reţinere şi arestare preventivă ale poliţiei.

Adjuncții miniștrilor din statele membre au salutat participarea ministrului justiției din România, Cătălin Predoiu, la întâlnire și schimbul constructiv de opinii cu acesta, în același timp reamintind problemele structurale  ale supraaglomerării și condițiilor inumane și degradante de detenție în închisori și centrele de detenție ale poliției din România și, de asemenea, progresele importante deja realizate, în special în reducerea supraaglomerării.

Cu toate acestea, ei și-au exprimat ,, îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că, la 4 decembrie 2019, Parlamentul a decis, în scurt timp, să înainteze o inițiativă parlamentară care să conducă la abrograrea recursului compensatoriu măsură care oferă compensații sub forma reducerilor de pedeapsă persoanelor reținute în condiții inumane, fără să asigure, în același timp, orice altă cale de reparație capabilă să îndeplinească cerințele Convenției, în special articolele 13 și 46.

Subliniind caracterul extraordinar al celor mai recente schimbări, Comitetul de Miniștri a luat act de explicațiile oferite de Cătălin Predoiu cu privire la efectele contraproductive ale sistemului anterior de căi de atac și a salutat angajamentul luat în numele Guvernului României de a pregăti de urgență și de a prezenta Comitetului un nou plan de acțiune cuprinzător care să includă şi măsuri de consolidare ,,urgentă” a serviciilor de probaţiune şi, în general, de reglementare a cauzelor de bază ale ,,problemelor serioase” aflate la originea cazurilor discutate.

Este de importanţă “extremă”, mai subliniază Comitetul, includerea în acest plan de acțiune a unor măsuri urgente pentru instituirea unui nou sistem de căi de atac conform Convenției, cu efect retroactiv, care să acopere toate cauzele similare pendinte în fața Curții Europene și care pot fi introduse în fața Curții.

Cătălin Predoiu ar urma să prezinte acest nou plan de acțiune pe 20 martie, în cadrul celei de-a 1369-a reuniuni a Comitetului de Miniștri. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada Franței în România salută solidaritea dintre Marina Franceză și cea Română, după ce nava ”Commandant Birot” face escală în țara noastră pentru a treia oară în 2019

Published

on

© Forțele Navale Române - Faceboom/ by Cosmin Costea & Cristian Vlăsceanu

Ambasadoarea Franţei în România, Michele Ramis, a declarat vineri, în Portul Constanţa, că escala în ţara noastră a navei maritime franceze de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, reprezintă o oportunitate pentru desfăşurarea de exerciţii în comun între militarii forţelor navale ale celor două state, evidenţiind totodată solidaritatea Franţei faţă de forţele aliate, relatează Agerpres.

“Această patrulare în Marea Neagră a unei nave a Marinei Franceze, a cincea în 2019 şi a treia care face escală în România în acest an, demonstrează încă o dată interesul puternic manifestat de Franţa în această regiune. Aceasta face ca Franţa să fie naţiunea europeană nonriverană cea mai prezentă în Marea Neagră din 2019. Această detaşare evidenţiază (…) solidaritatea noastră cu aliaţii noştri, această vizită la Constanţa reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Marina Română şi Marina Franceză de a desfăşura exerciţii în comun şi dezvoltă o mai bună cunoaştere reciprocă şi realizarea unui schimb de experienţă. Aceste exerciţii sunt descrise şi forţelor aeriene române şi detaşamentelor aeriene aliate detaşate la Baza Mihail Kogălniceanu, în scopul de a îmbunătăţi şi varia antrenamentele respective”, a spus Michele Ramis, într-o conferinţă de presă organizată în Portul Constanţa, pe cheiul unde este acostată nava Commandant Birot.

Nava maritimă franceză de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, face o escală în Portul Constanţa, în perioada 4 – 7 decembrie, în cadrul misiunilor regulate pentru a arăta solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi şi pentru a păstra libertatea de navigaţie pe această mare, a informat Ambasada Franţei în România.

Conform sursei citate, escala bastimentului francez în Portul Constanţa se înscrie în cooperarea dintre forţele navale franceze şi române şi va permite realizarea de acţiuni comune.

Nava maritimă de patrulare Commandant Birot, cu un echipaj de 96 de marinari, a fost concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, dar astăzi este o platformă multirol, capabilă să îndeplinească misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending