Connect with us

GENERAL

Studiu ISS: Implicarea europeană în conflictul arabo-israelian

Published

on

Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene a prezentat, recent,  o analiză a implicării europene în conflictul arabo-israelian. Vă prezentăm în continuare traducerea rezumatului realizat de Esra Bulut-Aymat, postat pe www.iss.europa.eu.

« Se concentrează asupra implicării Uniunii Europene (UE) în conflict, acordând o atenţie specială, dar nu exclusivă, implicării UE în dimensiunea israelo-palestiniană a conflictului. La trei decenii de la borna Declaraţiei din Veneţia din 1980 a celor doar nouă state membre ale Comunităţii Europene de atunci, în 2010 au existat noi obstacole în eforturile de soluţionare a conflictului şi trenduri negative care alimentează dubiile privind o posibilă rezolvare care să permită convieţuirea celor două state la un loc. Acest lucru intră într-o aspră contradicţie cu obiectivele optimiste ale ultimei iniţiative de pace a Statelor Unite şi cu planul prim ministrului Palestinian, Salam Fayyad’s pentru un stat palestinian, ambele văzând în 2011 un an cheie pentru găsirea unei soluţii pentru convieţuire. Aceste contraste invită la o reflecţie îndelungată, cinstită şi critică asupra implicării în conflict a Uniunii şi a statelelor ei membre şi ce impact au avut în perspectivele de pace. Luând în considerare expertiza şi abordările diverse ale cercetătorilor din întreaga Europă, volumul acestora combină discuţiile privind politicile europene din trecut şi din prezent, provocările de bază cu care se confruntă Uniunea, interesul european şi lecţiile pe care le-a învăţat, cu elaborarea de implicaţii ale politicilor şi recomandări.

Rezumatul capitolelor

Capitolul întâi ( Esra Bulut Aymat) introduce contribuţiile generale şi constatările cuprinse în capitole şi rezumatul acestora. Per ansamblu, constatările confirmă relevanţa crucială a UE în conflict, invită la noi cercetări privind relaţiile cheie dintre UE şi celelalte părţi implicate în conflict şi prudenţă faţă de înclinarea către presiunile multiple care rezultă din faptul că UE devine din ce în ce mai integrată în conflict într-un mod care nu serveşte intereselor fundamentale europene.

Capitolul doi ( Rosemary Hollis ) defineşte miza de bază pentru UE şi statele membre în ceea ce priveşte conflictul şi oferă o prezentare istorică a poziției oficiale a UE asupra problemei şi evoluția rolului său din 1990 până astăzi. Autorul susţine că politica UE a constat mai degrabă în emiterea de declaraţii şi menţinerea unui consens în cadrul alianţei transatlantice decât în rezolvarea eficace a conflictului.

Capitolul trei ( Agnès Bertrand-Sanz ) examinează conflictul şi asistența oferită de UE palestinienilor. Autorul susţine că, fără o reorientare de bază în strategiile de ajutorare ale UE şi o regândire a boicotului eșuat al administraţiei Hamas în Gaza, actuala politică poate doar să erodeze în continuare perspectivele construirii unei întreprinderi viabile a unui stat palestinian.

Capitolul patru (Nathalie Tocci ) examinează conflictul și relațiile bilaterale dintre UE și Israel. Autorul susţine că prioritizarea colaborării UE cu Israelul este împotriva perspectivelor interconectării celor două state şi a condus UE spre compromiterea respectării propriilor sale norme şi legi.

Capitolul cinci ( Daniel Möckli ) explorează interacţiunea dintre legăturile transatlantice şi politicile UE și ale Cvartetului faţă de conflict. În timp ce convergenţa transatlantică asupra conflictului a atins apogeul înregistrat în 2009, acest lucru nu a reuşit să se transforme într-un progres substanţial real, determinând necesitatea de a aborda o serie de probleme de pe agenda transatlantică într-o manieră mai strategică și eficace .

Capitolul șase ( Muriel Asseburg ) se concentrează pe implicarea UE în gestionarea crizelor şi mediere în arena conflictului arabo-israelian. Autorul susţine că prezenţa europeană pe teren mai degrabă a înghețat conflictul, decât să-l rezolve şi că eforturile ar trebui să se concentreze asupra tendințelor agresive care cresc riscul de reapariție a violenţei şi distrug perspectivele unui stat palestinian viabil.

Capitolul şapte ( Michelle Pace ) examinează interacţiunea dintre eforturile blocate ale statului de democratizare în regiune şi o eclipsă de temut a soluției de interconectare a celor două state. Autorul susţine că Uniunii i-au rămas opţiuni politice limitate în ambele domenii, în absența unei strategii clare privind conectarea dintre construirea democraţiei în regiune şi soluţionarea paşnică a conflictului.

Capitolul opt ( Jeroen Gunning ) meditează asupra implicării Hamas. Autorul susţine că realităţile balanțelor puterii şi ale tendinţelor politice din întreagul Teritoriul Palestinian Ocupat şi în cadrul mişcării Hamas, cuplate cu alternativele testate ale politicii actuale de non-angajament, realizează o formă de angajament a UE, eventual cu un guvern imperativ de uniune naţională palestiniană.

Capitolul nouă ( Michael Bauer şi Christian-Peter Hanelt ) explorează abordările regionale în conflictul arabo-israelian şi rolul Uniunii Europene. Autorii spun că UE ar trebui să ajute la crearea de legături între membrii regiunii și sprijinul internaţionalcare anunță inițiative promiţătoare, mai ales Iniţiativa arabă pentru pace.

Recomandări

Ca un volum scris de mai mulți autori, Cartea Chaillot nu propune un set de recomandări agreate de toţi autorii sau un singur traseu pentru viitoarea politică a UE. Cu toate acestea, marea majoritate a capitolelor ajunge la concluzia că prioritatea actuală constă în a încuraja şi a activa reconcilierea intra-palestiniană. Actuala politică a SUA și UE faţă de Hamas este nesustenabilă şi contraproductivă în acest sens, şi o formă de angajament cu Hamas va fi necesară în cazul în care progresul va fi atins. Capitolele oferă o varietate de propuneri concrete privind modul în care aceasta ar putea fi realizat. UE ar putea lucra cu partenerii din SUA şi Cvartet pentru a încuraja gândirea creativă şi coordonată în cazul reconcilierii palestiniene. Prin tratarea principiilor Cvartetului ca obiective esenţiale, mai degrabă decât ca pe niște condiţii prealabile, UE ar putea atrate atenția asupra încurajării formării unui guvern  al Uniunii Naţionale Palestiniene, care să se angajeaze să menţină încetarea focului, care să negocieze cu Israelul pe baza frontierelor din 1967 şi să respecte acordurile anterioare. UE ar putea ajuta la demontarea structurii actuale de stimulente, care face un guvern de unitate naţională neatractiv pentru facţiunile palestiniene, de exemplu, prin explicitarea recompenselor oferite pentru un potențial nou guvern palestinian de unitate națională sau prin clarificarea modului în care aceasta s-ar putea descurca cu o astfel de entitate. În timp ce un autor recomandă UE să lase medierea pe mâna altora, un altul sugerează că UE ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a acţiona ca mediator în discuţiile Hamas-Fatah, bazându-se pe interacţiunea ei  directă şi indirectă, de lungă durată, cu facţiunile palestiniene.

O altă temă care se desprinde dintr-un număr de capitole este recomandarea ca UE să acorde respect dreptului internaţional şi european şi diligenţă pentru a asigura reacţii şi măsuri indicate în cazul încălcării lor, în mijlocul relaţiilor sale cu palestinienii şi israelienii.

Implicarea europeană ar include adaptarea politicilor curente şi practicilor privind stabilirea bunurilor așezărilor israeliene în aşa fel încât să fie conforme cu declaraţiile UE şi obligaţiile legale; precum şi căutarea soluției rambursării costurilor adiţionale către fondul de ajutor social al UE, creat ca un rezultat al practicilor ilegale din Teritoriul Palestinian Ocupat. (TPO) Alte măsuri practice pentru problema instalării păcii ar putea include crearea unui cod de conduită pentru a descuraja investiţiile europeane şi decontarea pe bază de companii. In Ierusalimul de Est, UE şi statele membre ar putea întări politicile şi practicile pentru a evita recunoaşterea de facto a anexării Israelului.

Incă cel puţin douăzeci de sugestii pentru îmbunătăţirea politicilor sunt prezentate în capitolele următoare. Acestea includ recomandări pentru UE :

–         să prioritizeze finalizarea blocadei Gaza, lucrând la acorduri durabile la frontieră şi asigurându-se că orice viitoare schimbare a politicilor curente nu întărește logica pedepsei colective şi izolarea Fâşiei Gaza de Cisiordania.

–         Să reînnoiască accentul asupra eforturilor de rezolvare a conflictului şi asupra înlăturării obstacolelor apariţiei unui stat palestinian, pentru a îmbunătăţi eficacitatea asistenţei UE pentru misiunile de bază : Teritoriul Palestinian Ocupat şi Politica de Securitate şi Apărare Comună ( PSAC).

–         Să încerce să clarifice rolul ei în diplomaţia Orientului Mijlociu în coordonare cu SUA şi alţi membri ai Cvartetului, inclusiv domeniul de aplicare pentru măsurile europene unilaterale privind anumite aspecte, cum ar fi înţelegerile şi relaţiile cu Siria.

–         Să se angajeze în crearea unei încrederi consistente şi de lungă durată, a unei avertizări timpurii, în medierea şi monitorizarea crizei, cu accent pe zonele sensibile, inclusiv la frontiera Liban-Israel şi în Ierusalim.

–         Să se pregătească cu atenţie pentru scenariile diferite care apar în preajma termenului limită ( August 2011) dat de Autoritatea Palestiniană pentru crearea unui stat palestinian.

–         Să evalueze sustenabilitatea şi impactul politicilor de ajutor curent din Teritoriul Palestinian Ocupat.

–         Să dezvolte o politică mai înţelegătoare privind drepturile omului şi democraţia în abordarea conflictului, să-şi revizuiască programele de susţinere a democraţiei pentru a maximiza impactul pe teren.

Să exploreze, jucând un rol mai proactiv vis-à-vis de iniţiativele regionale constructive faţă de conflict, să ajute la conectarea iniţiativelor regionale cu suportul internaţional efectiv, cu precădere în cazul Inițiativei Arabe de Pace.

Per total, aceste recomandări se adresează atât celor care cer paşi clari de rezolvare a conflictului, cât şi celor care caută să minimizeze daunele  aduse perspectivelor de pace de trendurile curente. Astfel, Cartea Chaillot invită atât scepticii, cât şi entuziaştii să exploreze în continuare gama completă de opțiuni și constrângeri ale politicilor cu care se confruntă UE, cu o viziune şi un scop mai bine aplicabile pe teren, mai ambiţioase şi poate, mai ”europene” ».

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS3 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE4 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.10 hours ago

”Operațiunea Santinela”: Europol, OLAF, Parchetul European, Eurojust și 19 state membre, printre care și România, își unesc forțele pentru a preveni fraudarea fondurilor NextGenerationEU

U.E.12 hours ago

În ultima vizită oficială în Turcia, Angela Merkel a salutat ”foarte buna colaborare” cu acest ”important partener”, fără a omite criticile privind drepturile omului și libertățile individuale

Dan Motreanu1 day ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ1 day ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

ROMÂNIA1 day ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending