Google a anunţat miercuri că a închis peste 2.500 de canale de pe platforma YouTube în cadrul unei anchete în curs privind “operaţiuni coordonate de influenţă legate de China’, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Într-un buletin al Grupului de Analiză a Ameninţărilor din cadrul companiei se precizează că au fost închise 186 de canale în aprilie, 1098 în mai şi 1312 în iunie.

“Aceste canale încărcau mai ales conţinut de tip spam, nepolitic, dar un subset mic afişa conţinut politic, în special în chineză, similar celor identificate într-un raport recent al Graphika, inclusiv conţinut referitor la reacţia SUA la COVID-19”, a comunicat Google despre canalele blocate în aprilie şi mai. Lotul din iunie a inclus şi “conţinut referitor la protestele pentru justiţie rasială în SUA. Această campanie a fost în concordanţă cu rezultate similare raportate de Twitter”.

Google a dezactivat şi alte zeci de canale de pe platforma You Tube, dedicată materialelor video, identificate în cadrul unei anchete a operaţiunilor de influenţă legate de Rusia şi Iran. Amploarea acestei măsuri a fost mult mai mică.

Twitter a anunţat în iunie eliminarea a 20.000 de conturi de bază legate de operaţiuni chineze de propagandă şi a altor 150.000 de conturi ‘de amplificare’ utilizate pentru promovarea conţinutului nucleului reţelei. Acestea răspândeau conţinutul prin redifuzare (retweet) şi aprecieri (likes) şi se pare că serveau guvernului de la Beijing. Conţinutul includea informaţii despre manifestaţiile pentru democraţie din Hong Kong şi despre coronavirus. 

Japonia a comemorat joi primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani la 6 august 1945 la Hiroshima, în contextul particular al pandemiei de coronavirus ce a forţat limitarea în acest an a omagiilor aduse victimelor, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Supravieţuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, prim-ministrul japonez Shinzo Abe şi câţiva reprezentanţi oficiali străini au participat la principala ceremonie de comemorare, la începutul dimineţii la Hiroshima (vestul Japoniei), majoritatea purtând măşti.

Marele public, pe de altă parte, nu a fost invitat la eveniment din cauza COVID-19 şi a trebuit să se mulţumească să urmărească ceremonia online. Alte evenimente au fost complet anulate, inclusiv ceremonia lumânărilor plutitoare de la Hiroshima, de la căderea nopţii în fiecare 6 august în memoria victimelor.

“Nu trebuie să permitem niciodată repetarea acestui trecut dureros. Societatea civilă trebuie să respingă naţionalismul autocentrat şi să se unească împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat într-un discurs primarul oraşului, Kazumi Matsui, făcând trimitere la faptul că omenirea se luptă acum cu o nouă ameninţare, anume noul coronavirus.

“Mă angajez să fac tot posibilul pentru a asigura o lume fără arme nucleare şi o pace durabilă”, a promis la rândul său Abe, care a fost adesea criticat pentru intenţia sa de a revizui constituţia pacifistă a Japoniei.

Bomba “Little Boy” a făcut aproximativ 140.000 de morţi la Hiroshima. Multe victime au fost ucise pe loc şi multe altele au murit din cauza rănilor sau a radiaţiilor în săptămânile şi lunile care au urmat. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a fost lansată asupra Nagasaki (sud-vest), provocând încă 74.000 de morţi.

Aceste două bombe de o putere distructivă fără precedent la acea vreme au îngenuncheat Japonia: pe 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor, marcând astfel sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite nu şi-au cerut niciodată oficial scuze. Dar în 2016, Barack Obama a devenit primul preşedinte american în funcţie care s-a dus la Hiroshima, unde a adus un omagiu victimelor şi a chemat la o lume fără arme nucleare.

Uniunea Europeană trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare și activează, de asemenea, sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus în sprijinul autorităților libaneze pentru a evalua amploarea daunelor produse în urma exploziilor devastatoare de marți, 4 august, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor. 

„Împărtășim șocul și tristețea oamenilor din Beirut în urma exploziei mortale care a luat multe vieți și a lăsat în urmă mulți răniți. Condoleanțele noastre se adresează tuturor celor care și-au pierdut persoanele dragi. În acest moment dificil, Uniunea Europeană oferă sprijinul său complet poporului libanez”, transmite comisarul european. 

Potrivit acestuia, ca un prim pas imediat, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat la cererea autorităților libaneze, coordonând desfășurarea urgentă a peste 100 de pompieri foarte bine pregătiți, cu vehicule, câini și echipamente, specializate în căutare și salvare în contexte urbane. Aceștia vor lucra cu autoritățile libaneze pentru a salva vieți pe teren.

De asemenea, Olanda, Grecia și Cehia și-au confirmat participarea la această operațiune critică, iar Franța, Polonia și Germania au oferit asistență prin intermediul mecanismului. 

Citiți și Explozii în Beirut: Președintele francez Emmanuel Macron anunță trimiterea de materiale sanitare și a unui detașament de securitate civilă în Liban

Mai mult, UE și-a activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a sprijini autoritățile libaneze în evaluarea întinderii daunelor produse de explozii. 

„Suntem alături de Liban și de cetățenii săi și suntem pregătiți să mobilizăm ajutor suplimentar”, a mai precizat comisarul european. 

Explozia – care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi – s-a produs la un depozit din Beirut în care se aflau stocate circa 2.750 tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă. În prezent, peste 200.000 de persoane au rămas fără locuință, informează Agerpres.