Connect with us

INTERNAȚIONAL

Studiu OMS: Pandemia de COVID-19 a generat întreruperi globale semnificative în furnizarea serviciilor medicale pentru persoanele cu boli cardiovasculare, cancer sau diabet

Published

on

© IMF/ Twitter

Serviciile de prevenire și tratament pentru bolile netransmisibile (NCD) au fost puternic perturbate de la începerea pandemiei COVID-19, potrivit unui sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicat la 1 iunie. Sondajul, care a fost efectuat în 155 de țări, într-o perioadă de 3 săptămâni din luna mai, a confirmat că impactul pandemiei este global și că țările cu venituri mici sunt cele mai afectate, precizează un comunicat, citat de Digi24.

Această situație este cu atât mai îngrijorătoare întrucât persoanele care suferă de boli cardiace prezintă un risc mai mare de boală gravă și deces legate de COVID-19.

„Rezultatele acestui sondaj confirmă ceea ce aud de la nivel național de câteva săptămâni”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Multe persoane care au nevoie de tratament pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul nu au primit acces la serviciile de sănătate și medicamentele de care au nevoie de când a început pandemia COVID-19. Este vital ca țările să găsească modalități inovatoare de a se asigura că serviciile esențiale pentru NCD continuă, chiar și atunci când luptă împotriva COVID-19”, a explicat acesta. 

Întreruperile din serviciile de sănătate sunt răspândite

Principala constatare a studiului este că serviciile de sănătate au fost parțial sau complet întrerupte în multe țări. Mai mult de jumătate (53%) din țările chestionate au întrerupt parțial sau complet serviciile pentru tratamentul hipertensiunii; 49% pentru tratamentul diabetului și al complicațiilor legate de diabet; 42% pentru tratamentul cancerului și 31% pentru urgențe cardiovasculare.

De asemenea, serviciile de reabilitare au fost perturbate în aproape două treimi (63%) din țări, chiar dacă reabilitarea este esențială pentru o recuperare sănătoasă în urma unei boli grave precum COVID-19.

Redistribuirea personalului și amânarea screeningului

În majoritatea (94%) țărilor care au răspuns, personalul din ministerele sănătății care lucrează în zona NCD-urilor a fost redistribuit parțial sau complet pentru a sprijini lupta cu COVID-19.

Amânarea programelor de screening public (de exemplu pentru cancerul de sân și de col uterin) a fost, de asemenea, răspândită, raportată în peste 50% din țări. Acest lucru a fost în concordanță cu recomandările inițiale ale OMS pentru a minimaliza îngrijirile non-urgente în cadrul facilităților de diagnosticare și tratament pe timpul pandemiei. 

Însă cele mai frecvente motive pentru întreruperea sau reducerea numărului de servicii prestate au fost anularea tratamentelor planificate, diminuarea transportului public disponibil și lipsa personalului, deoarece angajații din domeniul sănătății au fost realocați pentru a sprijini serviciile de sănătate în lupta cu pandemia. Într-una din cinci țări (20%) care au raportat întreruperi, unul dintre principalele motive pentru întreruperea serviciilor a fost lipsa de medicamente, a capacității de diagnosticare și a altor tehnologii.

La nivel global, două treimi din țări au raportat că au inclus servicii pentru tratarea NCD în planurile lor naționale de pregătire și răspuns la COVID-19; 72% din țările cu venituri mari au raportat includerea acestor servicii față de 42% din țările cu venituri mici. Serviciile de combatere a bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului și bolilor respiratorii cronice au fost cele mai frecvent incluse. Serviciile stomatologice, activitățile de reabilitare și încetare a consumului de tutun nu au fost la fel de bine integrate în planurile de combatere a epidemiei conform rapoartelor de țară.

Mai mult, 70% dintre țările care au răspuns la chestionarul OMS au început să aloce finanțări suplimentare de la bugetul de stat pentru a include furnizarea de servicii NCD în planul lor național de combatere a COVID-19.

Implementarea strategiilor alternative de îngrijire continuă

Descoperirile încurajatoare ale sondajului se referă la descoperirea unor strategii alternative în majoritatea țărilor pentru a sprijini persoanele cu un grad ridicat de risc să continue tratamentul pentru bolile cronice netransmisibile. Dintre țările care au raportat întreruperi ale serviciilor de sănătate la nivel global, 58% folosesc acum telemedicina (sfaturi medicale prin mijloace telefonice sau online) pentru a înlocui consulturile de specialitate față în față; în țările cu venituri mici această cifră este de 42%. Procesul de determinare a priorităților a fost de asemenea utilizat pe scară largă, în două treimi din țările care au raportat date pentru OMS.

De asemenea, studiul găsește  încurajator faptul că mai mult de 70% dintre țări au raportat colectarea datelor privind numărul de pacienți cu COVID-19 care suferă și de o boală cronică netransmisibilă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Google a închis peste 2.500 de canale de pe YouTube suspecte de “operațiuni de influență legate de China”

Published

on

© Calea Europeană

Google a anunţat miercuri că a închis peste 2.500 de canale de pe platforma YouTube în cadrul unei anchete în curs privind “operaţiuni coordonate de influenţă legate de China’, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Într-un buletin al Grupului de Analiză a Ameninţărilor din cadrul companiei se precizează că au fost închise 186 de canale în aprilie, 1098 în mai şi 1312 în iunie.

“Aceste canale încărcau mai ales conţinut de tip spam, nepolitic, dar un subset mic afişa conţinut politic, în special în chineză, similar celor identificate într-un raport recent al Graphika, inclusiv conţinut referitor la reacţia SUA la COVID-19”, a comunicat Google despre canalele blocate în aprilie şi mai. Lotul din iunie a inclus şi “conţinut referitor la protestele pentru justiţie rasială în SUA. Această campanie a fost în concordanţă cu rezultate similare raportate de Twitter”.

Google a dezactivat şi alte zeci de canale de pe platforma You Tube, dedicată materialelor video, identificate în cadrul unei anchete a operaţiunilor de influenţă legate de Rusia şi Iran. Amploarea acestei măsuri a fost mult mai mică.

Twitter a anunţat în iunie eliminarea a 20.000 de conturi de bază legate de operaţiuni chineze de propagandă şi a altor 150.000 de conturi ‘de amplificare’ utilizate pentru promovarea conţinutului nucleului reţelei. Acestea răspândeau conţinutul prin redifuzare (retweet) şi aprecieri (likes) şi se pare că serveau guvernului de la Beijing. Conţinutul includea informaţii despre manifestaţiile pentru democraţie din Hong Kong şi despre coronavirus. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Japonia comemorează la Hiroshima 75 de ani de la primul atac nuclear din istorie, avertizând împotriva “naționalismului autocentrat”

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a comemorat joi primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani la 6 august 1945 la Hiroshima, în contextul particular al pandemiei de coronavirus ce a forţat limitarea în acest an a omagiilor aduse victimelor, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Supravieţuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, prim-ministrul japonez Shinzo Abe şi câţiva reprezentanţi oficiali străini au participat la principala ceremonie de comemorare, la începutul dimineţii la Hiroshima (vestul Japoniei), majoritatea purtând măşti.

Marele public, pe de altă parte, nu a fost invitat la eveniment din cauza COVID-19 şi a trebuit să se mulţumească să urmărească ceremonia online. Alte evenimente au fost complet anulate, inclusiv ceremonia lumânărilor plutitoare de la Hiroshima, de la căderea nopţii în fiecare 6 august în memoria victimelor.

“Nu trebuie să permitem niciodată repetarea acestui trecut dureros. Societatea civilă trebuie să respingă naţionalismul autocentrat şi să se unească împotriva tuturor ameninţărilor”, a declarat într-un discurs primarul oraşului, Kazumi Matsui, făcând trimitere la faptul că omenirea se luptă acum cu o nouă ameninţare, anume noul coronavirus.

“Mă angajez să fac tot posibilul pentru a asigura o lume fără arme nucleare şi o pace durabilă”, a promis la rândul său Abe, care a fost adesea criticat pentru intenţia sa de a revizui constituţia pacifistă a Japoniei.

Bomba “Little Boy” a făcut aproximativ 140.000 de morţi la Hiroshima. Multe victime au fost ucise pe loc şi multe altele au murit din cauza rănilor sau a radiaţiilor în săptămânile şi lunile care au urmat. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a fost lansată asupra Nagasaki (sud-vest), provocând încă 74.000 de morţi.

Aceste două bombe de o putere distructivă fără precedent la acea vreme au îngenuncheat Japonia: pe 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor, marcând astfel sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite nu şi-au cerut niciodată oficial scuze. Dar în 2016, Barack Obama a devenit primul preşedinte american în funcţie care s-a dus la Hiroshima, unde a adus un omagiu victimelor şi a chemat la o lume fără arme nucleare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trimite de urgență în Liban 100 de pompieri și echipamente specializate în operațiuni de căutare și salvare și activează, de asemenea, sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus în sprijinul autorităților libaneze pentru a evalua amploarea daunelor produse în urma exploziilor devastatoare de marți, 4 august, a transmis Janez Lenarčič, comisarul european pentru gestionarea crizelor. 

„Împărtășim șocul și tristețea oamenilor din Beirut în urma exploziei mortale care a luat multe vieți și a lăsat în urmă mulți răniți. Condoleanțele noastre se adresează tuturor celor care și-au pierdut persoanele dragi. În acest moment dificil, Uniunea Europeană oferă sprijinul său complet poporului libanez”, transmite comisarul european. 

Potrivit acestuia, ca un prim pas imediat, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat la cererea autorităților libaneze, coordonând desfășurarea urgentă a peste 100 de pompieri foarte bine pregătiți, cu vehicule, câini și echipamente, specializate în căutare și salvare în contexte urbane. Aceștia vor lucra cu autoritățile libaneze pentru a salva vieți pe teren.

De asemenea, Olanda, Grecia și Cehia și-au confirmat participarea la această operațiune critică, iar Franța, Polonia și Germania au oferit asistență prin intermediul mecanismului. 

Citiți și Explozii în Beirut: Președintele francez Emmanuel Macron anunță trimiterea de materiale sanitare și a unui detașament de securitate civilă în Liban

Mai mult, UE și-a activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a sprijini autoritățile libaneze în evaluarea întinderii daunelor produse de explozii. 

„Suntem alături de Liban și de cetățenii săi și suntem pregătiți să mobilizăm ajutor suplimentar”, a mai precizat comisarul european. 

Explozia – care a făcut cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi – s-a produs la un depozit din Beirut în care se aflau stocate circa 2.750 tone de azotat de amoniu, timp de şase ani, fără măsuri de siguranţă. În prezent, peste 200.000 de persoane au rămas fără locuință, informează Agerpres

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending