Connect with us

DIASPORA

Studiu: Peste jumătate dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țara

Published

on

Peste jumătate (57%) dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țara, conform rezultatelor unui studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%).

Studiul a fost realizat în contextul Summit-ului de business “Investim în România” din București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 250 de oameni de afaceri români din toată lumea. Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre antreprenorii din Țară și cei din Diaspora, lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri național și cel din Diaspora.

“Pentru a investi în țara lor, românii au nevoie de încredere și de oportunități, au nevoie de exemple de succes în care să se regăsească. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat. Încercăm să micșorăm aceste bariere prin puterea exemplului, prin platforma RePatriot, prin întâlniri directe în care lucrăm împreună umăr la umăr pentru a genera plusvaloare afacerilor noastre și României”, a declarat Marius Bostan, inițiatorul RePatriot.

Astfel, 56% dintre românii emigrați vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) și agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupția din România.

“Un trend interesant și explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în țară în procent foarte mare, vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%). Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi”, a declarat Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot.

Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este faptul că își doresc să fie ”din nou acasă” (68%). Foarte promițător, 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în țară. Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în țara, 56% vor să înceapă o afacere. Ei se declară optimiști cu privire la potențialul de schimbare al României și, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învățat, și să ajute la schimbarea în bine a mentalității românești (“Vreau să aduc o cultură a responsabilității în Romania”).

43% dintre românii din diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăți în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

“Dintre românii care nu vor să se întoarcă în țară (43% din românii emigrați), 82% declară că principalul motiv este corupția și 70% clasa politică. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătățirea sistemului sanitar și reducerea birocrației, aceștia ar lua în considerare repatrierea. Din păcate, cei care nu vor să se întoarcă în țara sunt cei în care s-a investit cel mai mult pentru educație în ultimii ani, ei având, mai mult decât media, studii superioare și vârstă între 25 și 45  de ani”, a declarat Adina Nica.

Odată emigrați, românii țin legătura cu țara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în țară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranții din Spania, 78%).

Studiul privind românii din diaspora a fost inițiat în august 2017, de către agenția de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot și poate fi descărcat de AICI.

Chestionarul a fost completat online de către 1192 români emigrați în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din Diaspora

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă pentru românii din străinătate. În cadrul unei alocuțiuni susținută la Palatul Cotroceni cu ocazia semnării de către UDMR și grupul parlamentar al minorităților naționale a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României președintele Klaus Iohannis și-a întrerupt discursul pentru a semna decretul de promulgare.

O componentă importantă a Acordului Politic Național este și angajamentul de a transpune în legislație măsurile necesare asigurării, atât în țară, cât și în străinătate, a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români. Așadar, promulg astăzi, acum și aici, legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor. Așadar, legea este promulgată!”, a spus Iohannis, după semnare.

Președintele a arătat că modificarea legislației electorale are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidenţiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Noua lege introduce votul anticipat, permite votul prin corespondență și reprezintă un prim pas menit să creeze condiții pentru exercitarea dreptului de vot de către toți cetățenii aflați la rând și în secția de votare chiar și după ora 21:00.

”Solicit Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, Autorității Electorale Permanente și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului.  De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diaspora, la partidele politice, la asociațiile de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a mai spus președintele.

Camera Deputaților, for decizional, a adoptat la 3 iulie proiectul de lege prin care votul din Diaspora pentru alegerile prezidențiale este extins la trei zile.

Modificările actelor normative privind votul în străinătate la scurtinul prezidențial prevăd, de asemenea, ca votul în România și în Diaspora să fie extins până la ora 24:00, în cazul în care există cetăţeni în secţia de votare.

Potrivit celor adoptate, ”începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri pentru preşedintele României, la termen, şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în străinătate la alegerile pentru preşedintele României se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate”.

Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate, listele se întocmesc de AEP în format electronic şi sunt puse la dispoziţia Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate – se menţionează în articolul 8 al legii, în forma stabilită de parlamentarii comisiei.

Amintim că modificările legislației electorale vin după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului la 19 iunie să elaboreze un proiect de lege, care să fie adoptat până la finalul acestei sesiuni, pentru a evita situațiile de la scurtinul din luna mai, când mai mulți alegători nu au putut vota.

De altfel, în urma incidentelor din Diaspora, șeful statului a înființat la nivel Administrației Prezidențiale o comisie mixtă menită să pună capăt situațiilor în care cetățenii români nu pot să voteze la scrutinele electorale ca urmare a problemelor organizatorice.

Continue Reading

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

DIASPORA

Raportul MAE după votul din diaspora din 26 mai: Propunem un vot anticipat prelungit pentru românii din străinătate, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending