Connect with us

INTERNAȚIONAL

Studiu Pew Research Center: Populația musulmană din Europa va crește cu cel puțin 39% până în anul 2050, cu sau fără migrație. Cum va fi afectată România

Published

on

Populația musulmană din Europa va continua să crească până în anul 2050, chiar dacă migrația totală spre continent va înceta, arată un studiu al Pew Research Center publicat miercuri și care explorează trei scenarii posibile pentru a evalua modificările demografice din Europa și procentul musulmanilor care vor trăi pe continentul european.

Studiul pornește de la condițiile demografice actuale în Europa, cu anul de referință 2016, indicând o populație de 495 de milioane de persoane non-musulmane în Europa (incluse în această situație fiind cele 28 de țări UE, plus Elveția și Norvegia) și 25.8 milioane de musulmani. Dintre aceștia, 70.000 se află în România, iar în eventualitatea celui mai amplu scenariu, în țara noastră ar putea trăi 120.000 de musulmani în anul 2050.

Scenariul 1: Migrație zero

Conform primului scenariu imaginat de Pew Research Center – ”migrație zero” – chiar dacă migrația va înceta imediat și permanent în Europa populația musulmană a Europei tot va continua să crească de la nivelul actual (n.r. – din populația totală) de 4,9% la 7,4% până în anul 2050. Explicația este aceea că musulmanii sunt mai tineri (în medie, cu 13 ani) și au o rată a fertilității mai mare (în medie un copil în plus pentru fiecare femeie) decât restul europenilor, ceea ce reflectă de altfel o tendință globală.

Astfel, în eventualitatea acestui scenariu, situația în 2015 ar arăta astfel: o populație totală a Europei de 481.7 milioane, dintre care 35.8 musulmani și 445.9 non-musulmani.

Scenariul 2: Migrație medie

În cazul celui de-al doilea scenariu, de “migrație medie”, se pornește de la premisa că toate fluxurile migratorii au încetat undeva la jumătatea anului 2016, dar că tendințele “normale” de imigrație către Europa vor continua. În aceste condiții, populația musulmană ar ajunge să reprezinte 11,2% din populația Europei până în 2050.

În cazul acestui scenariu, în anul 2050 vor locui în Europa 516,9 milioane de persoane, dintre care 57.9 musulmani și 459.1 non-musulmani.

Scenariul 3: Migrație puternică

În fine, un scenariu de “migrație puternică” ia în calcul că afluxul record de refugiați către Europa între 2014 și 2016 va continua pe termen nedefinit cu aceeași compoziție religioasă (în principal musulmani), suplimentar fluxului obișnuit de imigrație. În acest scenariu, musulmanii vor ajunge să reprezinte 14% din populația Europei până în 2050 — aproape triplu față de procentul actual — dar chiar și așa, numărul musulmanilor va fi sensibil mai mic decât cel al creștinilor și persoanelor fără religie care vor ajunge în Europa.

Scenariul acesta ar determina creșterea populației musulmane în Europa la 75.6 milioane de persoane dintr-o populație totală de 538.6 milioane.

Cum va fi afectată România de aceste scenarii

Potrivit studiului, la nivelul anului 2010, în România trăiau 70.000 de musulmani, iar în 2016 numărul acestora ajunsese la 80.000 (reprezentând 0,4% din populația României).

În cazul primului scenariu elaborat – migrație zero -, populația musulmană din România va rămâne la același nivel la orizontul anului 2050, estimat de Pew Research Center la 70.000 de persoane.

În cazul unei migrații medii, procentul musulmanilor ar crește la 0,8% din populația României – 110.000 de persoane – până în 2050.

În eventualitatea unei migrații puternice, numărul musulmanilor ar ajunge la 0,9% din populația țării – 120.000 de persoane –  până în 2050.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Oficial: Primul summit Vladimir Putin – Kim Jong-un va avea loc joi, la Vladivostok, fiind “un eveniment cheie în relațiile bilaterale”

Published

on

©️ Kremlin/ Wikipedia

Liderul nord-coreean Kim Jong-un se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin joi, la Vladivostok, a anunţat marţi Iuri Ușavok, un consilier de la Kremlin, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Iuri Uşakov a declarat presei că întâlnirea la vârf este “un eveniment cheie în relaţiile bilaterale”.

Agenţia de presă KCNA din Coreea de Nord confirmase anterior că summitul ruso-coreean va avea loc “în curând”, fără însă a preciza data

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Published

on

@Ambasada Republicii Populare Chineze în Suedia

China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian, a protestat marţi faţă de decizia SUA de a sancţiona ţările care continuă să cumpere petrol din Iran, informează AFP, preluat de Agerpres.

,,China îşi exprimă opoziţia fermă faţă de sancţiunile unilaterale ale SUA”, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Geng Shuang, apreciind că decizia americană va ,,intensifica tulburările în Orientul Mijlociu”.

,,Cooperarea normală în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale, inclusiv China, este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională; astfel trebuie respectată și protejată”, a punctat acesta.

Administrația SUA a anunțat că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna mai, a anunțat, luni, Casa Albă, potrivit CNN. Derogările care care permiteau unui număr de opt pieţe (China, India, Turcia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia şi Grecia) să importe ţiţei din Iran nu se vor mai aplica începând cu 2 mai, potrivit sursei citate. 

„Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.

Citiți și Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încât să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață.

Această măsură, care a provocat un salt al preţului la petrol, se anunţă deosebit de delicată pentru Beijing, angajat în negocieri complexe comerciale cu administraţia Donald Trump şi, în mod tradiţional, unul dintre primii clienţi ai Teheranului.

Potrivit agenţiei specializate S&P Global Platts, Iranul a exportat în medie 1,7 milioane de barili de petrol pe zi în luna martie, 628.000 doar în China.

Fără să precizeze dacă Beijingul va suspenda sau nu importurile sale de ţiţei iranian, Geng a adăugat că China va continua să ,,protejeze drepturile legitime ale companiilor chineze”. De asemenea, acesta a cerut SUA să respecte interesele și preocupările Chinei, relatează Agerpres.

În plus, a spus diplomatul chinez, ,,în calitate de producător important de petrol, exportul de țiței al Iranului are o mare importanță pentru stabilitatea pieței mondiale a energiei”. Prin urmare, a avertizat acesta, măsura luată de Statele Unite ,,va intensifica tulburările în Orientul Mijlociu şi de pe piaţa energetică internaţională”. În acest sens, Shuang a îndemnat SUA ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv, în loc să facă contrariul”, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Chineze în Suedia. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Oficial: Donald Trump va deveni în luna iunie al treilea președinte american care efectuează o vizită de stat în Marea Britanie la invitația Reginei Elisabeta a II-a

Published

on

©️ White House/ Flickr

Donald Trump va deveni al treilea președinte al Statelor Unite ce va efectua o vizită de stat în Marea Britanie, la invitația Reginei Elisabeta a II-a, a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, Familia Regală britanică.

Donald Trump și prima doamnă Melania, care s-au întâlnit cu Regina și anul trecut în cadrul unei vizite la Londra, au acceptat invitația monarhului britanic și se vor afla în Marea Britanie în perioada 3-5 iunie. În cursul vizitei, preşedintele american va avea o întrevedere cu premierul britanic Theresa May la Downing Street. Vizita coincide de asemenea cu evenimentele pentru marcarea a 75 de ani de la debarcarea pe plajele Normandiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulterior, Donald Trump şi soţia sa vor efectua de asemenea o vizită în Franţa la 6 iunie, unde preşedintele american va avea o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Anunțul vizitei președintelui Donald Trump în Marea Britanie în urma unei invitații din partea Reginei pune capăt unor speculații privind relația din ultimii doi ani între Washington și Londra, liderul de la Casa Albă fiind autorul mai multor declarații considerate neinspirate, unele privind politica Marii Britanii în cazul Brexit și a securității interne și altele referitore la o eventuală întrevedere a sa cu Regina Elisabeta a II-a.

Trump va deveni, astfel, al treilea președinte american căruia îi este organizată o vizită de stat de Regina Elisabeta a II-a, după George W. Bush în 2003 și Barack Obama în 2011.

Pe de altă parte, Regina a efectuat, în timpul domniei sale, patru vizite de stat în Statele Unite: în octombrie 1957 în timpul președinției lui Dwight Eisenhower, în iulie 1976, în mandatul lui Gerald Ford, cu ocazia bi-centenarului independenței Statelor Unite, în mai 1991 și în mai 2007, în timpul mandatelor președinților George H.W. Bush și George W. Bush.

De altfel, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a împlinit 93 de ani la 21 aprilie 2019. Regina Elisabeta a urcat pe tron la 6 februarie 1952, devenind la 24 ianuarie 2015 cel mai în vârsta monarh al lumii, după moartea regelui Thailandei, Bhumibol Adulyadej, care domnea din 9 iunie 1946. Este cel mai longeviv monarh din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria la 9 septembrie 2015. A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea).

În timpul domniei sale, monarhul britanic a avut întrevederi cu aproape toți președinții SUA, excepție făcând doar Lyndon B. Johnson. În 1951, când încă era prințesă moștenitoare a Coroanei britanice, Elisabeta s-a întâlnit cu președintele Harry Truman. Ulterior, în calitate de Regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a a efectuat prima sa vizită în SUA în 1957, când s-a întâlnit cu președintele Dwight Eisenhower și cu fostul președinte Herbert Hoover (mandat în 1929-1933).

De atunci, Regina Marii Britanii a mai avut întrevederi, fie în cadrul unor vizite de stat sau vizite de lucru, cu John F. Kennedy, Richard Nixon, Gerald Ford, Jimmy Carter, Ronald Reagan, George H.W. Bush, Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending