Connect with us

INTERNAȚIONAL

Studiu Pew Research Center: Populația musulmană din Europa va crește cu cel puțin 39% până în anul 2050, cu sau fără migrație. Cum va fi afectată România

Published

on

Populația musulmană din Europa va continua să crească până în anul 2050, chiar dacă migrația totală spre continent va înceta, arată un studiu al Pew Research Center publicat miercuri și care explorează trei scenarii posibile pentru a evalua modificările demografice din Europa și procentul musulmanilor care vor trăi pe continentul european.

Studiul pornește de la condițiile demografice actuale în Europa, cu anul de referință 2016, indicând o populație de 495 de milioane de persoane non-musulmane în Europa (incluse în această situație fiind cele 28 de țări UE, plus Elveția și Norvegia) și 25.8 milioane de musulmani. Dintre aceștia, 70.000 se află în România, iar în eventualitatea celui mai amplu scenariu, în țara noastră ar putea trăi 120.000 de musulmani în anul 2050.

Scenariul 1: Migrație zero

Conform primului scenariu imaginat de Pew Research Center – ”migrație zero” – chiar dacă migrația va înceta imediat și permanent în Europa populația musulmană a Europei tot va continua să crească de la nivelul actual (n.r. – din populația totală) de 4,9% la 7,4% până în anul 2050. Explicația este aceea că musulmanii sunt mai tineri (în medie, cu 13 ani) și au o rată a fertilității mai mare (în medie un copil în plus pentru fiecare femeie) decât restul europenilor, ceea ce reflectă de altfel o tendință globală.

Astfel, în eventualitatea acestui scenariu, situația în 2015 ar arăta astfel: o populație totală a Europei de 481.7 milioane, dintre care 35.8 musulmani și 445.9 non-musulmani.

Scenariul 2: Migrație medie

În cazul celui de-al doilea scenariu, de “migrație medie”, se pornește de la premisa că toate fluxurile migratorii au încetat undeva la jumătatea anului 2016, dar că tendințele “normale” de imigrație către Europa vor continua. În aceste condiții, populația musulmană ar ajunge să reprezinte 11,2% din populația Europei până în 2050.

În cazul acestui scenariu, în anul 2050 vor locui în Europa 516,9 milioane de persoane, dintre care 57.9 musulmani și 459.1 non-musulmani.

Scenariul 3: Migrație puternică

În fine, un scenariu de “migrație puternică” ia în calcul că afluxul record de refugiați către Europa între 2014 și 2016 va continua pe termen nedefinit cu aceeași compoziție religioasă (în principal musulmani), suplimentar fluxului obișnuit de imigrație. În acest scenariu, musulmanii vor ajunge să reprezinte 14% din populația Europei până în 2050 — aproape triplu față de procentul actual — dar chiar și așa, numărul musulmanilor va fi sensibil mai mic decât cel al creștinilor și persoanelor fără religie care vor ajunge în Europa.

Scenariul acesta ar determina creșterea populației musulmane în Europa la 75.6 milioane de persoane dintr-o populație totală de 538.6 milioane.

Cum va fi afectată România de aceste scenarii

Potrivit studiului, la nivelul anului 2010, în România trăiau 70.000 de musulmani, iar în 2016 numărul acestora ajunsese la 80.000 (reprezentând 0,4% din populația României).

În cazul primului scenariu elaborat – migrație zero -, populația musulmană din România va rămâne la același nivel la orizontul anului 2050, estimat de Pew Research Center la 70.000 de persoane.

În cazul unei migrații medii, procentul musulmanilor ar crește la 0,8% din populația României – 110.000 de persoane – până în 2050.

În eventualitatea unei migrații puternice, numărul musulmanilor ar ajunge la 0,9% din populația țării – 120.000 de persoane –  până în 2050.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației din Croația a fost aleasă secretarul general al Consiliului Europei și promite că va lucra ”pentru pace și prosperitatea cetățenilor europeni”

Published

on

Ministrul de Externe al Croației, Marija Pejčinović Burić, a fost aleasă miercuri noul secretar general al Consiliului Europei, cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent.

Aceasta a câștigat competiția cu omologul său belgian, Didier Reynders, obținând 159 de voturi în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spre deosebire de cele 105 obținute de diplomatul belgian, notează Politico Europe.

În primul său discurs de la pupitrul APCE, organism în cadrul căruia există tensiuni în urma revenirii Rusiei la Adunarea Parlamentară, Marija Pejčinović Burić a spus că va lucra ”pentru pace și prosperitate cetățenilor europeni”.

 

Marija Pejčinović Burić îl va înlocui în funcție, la 15 octombrie 2019, pe Thorbjørn Jagland, fost prim-ministru și ministru de Externe al Norvegiei și secretar general al Consiliului Europei din 2009.

Marija Pejčinović Burić face parte din partidul de centru dreapta Uniunea Democratică din Croația condusă de prim-ministrul Andrej Plenkovic. Aceasta a fost numită în funcția de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Europene al Croației în iunie 2017, devenind a treia femeie care ocupă poziția de șefă a diplomației de la Zagreb după actuala președintă a țării, Kolinda Grabar-Kitarović și după Vesna Pusić.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending