Connect with us

GENERAL

Studiu Reveal Marketing Research: Cum au petrecut românii de Sărbători?

Published

on

Jumătate dintre români au petrecut acasă de Revelion

Jumătate dintre români au petrecut acasă de Revelion, potrivit unui studiu realizat de agentia Reveal Marketing Research, pentru caleaeuropeana.ro. Astfel, 1 din 2 romani a petrecut noaptea dintre ani  acasa, fie impreuna cu familia, fie in calitate de gazda pentru cei apropiati.

Un procent de 30% dintre respondentii studiului a intampinat anul 2012 in casele rudelor sau ale prietenilor apropiati. Cei mai multi dintre cei care au ales sa petreaca in acest fel trecerea in noul an sunt tineri cu varsta cuprinsa intre 26 si 35 ani, care inregistreaza un venit lunar de pana in 1500 lei. Aproape 60% dintre romanii care au ales sa petreaca acasa sfarsitul de an au cheltuit intre 100 si 300 lei, in timp de 19% au alocat un buget de sub 100 de lei pentru masa de Revelion. Situatia economica dificila cu care se confrunta majoritatea romanilor s-a reflectat si in felul in care acestia si-au dramuit romanii banii de sarbatori, un procent de 7% dintre respondentii studiului cheltuind peste 500 lei pentru noaptea dintre ani, acestia fiind absolventi de studii superioare, cu varste cuprinse intre 36 si 45 de ani.

Unul din zece români a plecat în vacanță de sărbători

Doar 10% dintre cei chestionati au afirmat ca au mers in vacanta pentru a sarbatori sfarsitul de an; dintre acestia aproximativ o treime au ales destinatii de vacanta din afara tarii, acestia inregistrand venituri lunare de peste 4000 RON, in timp ce majoritatea  celor care si-au petrecut vacanta in Romania obtin venituri cuprinse intre 2000 si 3000 RON lunar. „Situatia economica in care se afla Romania momentan ii impiedica pe romani sa-si ofere luxul de a petrece Revelionul in destinatii turistice internationale. Doar foarte putini isi permit sa serbeze trecerea in noul an intr-o maniera deosebita.” a declarat Marius Luican, General Manager al Reveal Marketing Research.

Pentru cei care au plecat din tara de Revelion, vacanta a durat 5 zile, avand cheltuieli de minim 3000 lei, in timp ce pentru cei care au ales statiunile turistice romanesti vacanta a durat 3-4 zile, costand intre 400 si 1000 lei. Diferenta mica intre durata vacantelor este explicata in mare masura de preturile practicate de catre operatorii de turism autohtoni, dar si de tarifele pensiunilor si hotelurilor care  concureaza sau chiar le depasesc pe cele din strainatate.  O importanta aparte in explicarea acestui fenomen o are si rutina de care sunt, in general, caracterizate vacantele romanilor. Acestia petrec, de regula, o perioada de 2-3 zile de vacanta, preferand weekendurile pentru escapade relaxante.

Bugetul de Crăciun, afectat de criză

Romanii au cheltuit pentru masa de Craciun de anul trecut sume asemanatoare, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2010. Peste 40% dintre cei care au participat la studiul realizat de agentia Reveal Marketing Research, pentru caleaeuropeana.ro, au afirmat ca au cheltuit pentru masa de Craciun o suma de bani egala cu cea pe care au dedicat-o in anul precedent mesei de Sarbatori. Persoanele care au alocat bugete asemanatoare meselor de Sarbatori de anul acesta si anul trecut se incadreaza in categoria de varsta 26-55, in vreme ce tinerii de pana la 25 de ani au cheltuit de Craciun mai mult decat  in 2010.

Un procent de 36% au declarat ca suma pe care au cheltuit-o pentru pregatirea Craciunului din 2011 a depasit suma alocata Sarbatorii in 2010.

Aproape jumatate dintre romani au asezat pe masa de Craciun alimente pe care au cheltuit intre 100 si  300 RON, in vreme ce un procent foarte mic, respectiv 5%,  si-au permis sa aloce mesei de Craciun un buget care sa depaseasca chiar 500 RON. Cei mai multi dintre respondentii studiului care au cheltuit intre 100 si 300 de lei sunt persoane care obtin un venit lunar sub 1500 RON, avand studii medii sau superioare. Cei care s-au incumetat sa cheltuiasca peste 500 de lei sunt absolventi de studii superioare, cu  un venit lunar  care depaseste de cele mai multe ori suma de 4000 RON.

Studiul a fost realizat telefonic (CATI – Computer Assisted Telephonic Interviews), in perioada 5-9 ianuarie 2012, pe un esantion reprezentativ la nivel national pentru mediul urban de 800 de persoane cu varsta peste 18 ani. Marja de eroare calculata este de ± 3,46%.

sursa foto: http://0600.blogspot.com

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ30 mins ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA2 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE2 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE3 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ4 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE4 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.5 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending