Connect with us

ENERGIE

Studiu: România are nevoie de 700 de milioane de euro pentru tranziţia zonelor miniere prin eliminarea treptată a cărbunelui până în 2030

Published

on

© Complexul Energetic Oltenia/ Facebook

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în anul 2030, iar investiţiile pot fi obţinute din bugetul alocat Mecanismului de Tranziţie Justă şi din care ţara noastră ar putea atrage 757 milioane de euro, reiese dintr-un studiu coordonat de reţeaua de think-tank SE3T.net, la care a contribuit Energy Policy Group (EPG) şi Bankwatch România, informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui va duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor.

Pe acest fond, 28.000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9.000 sunt lucrători din industrie, iar 19.000 locuri de muncă afectate indirect, se scrie în studiul citat.

“Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potenţialul de redezvoltare a zonelor este imens şi divers, în domenii precum agricultură, turism, construcţii şi mobilier, industria textilă, alimentară sau producţia de componente electronice. În plus, creşterea unităţilor de energie regenerabilă în zonă şi proiectele de eficienţă energetică vor crea noi locuri de muncă şi pot transforma zona într-un lider în acest domeniu”, explică Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România.

Datele incluse în cercetarea de specialitate arată că Bulgaria, România şi Grecia produc, în prezent, 9% din electricitatea pe bază de lignit din întreaga Uniune Europeană. 

Principala concluzie a studiului evidenţiază faptul că România trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui, care ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor şi retragerea termocentralelor, precum şi instalarea noilor capacităţi regenerabile, dar şi alte măsuri necesare pentru susţinerea sistemului energetic.

Studiul este dat publicității după ce Guvernul României a aprobat Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul pentru o tranziție echitabilă.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta este inclus în planul de investiţii pentru Planul ecologic european, prezentat de Comisia Europeană la începutul anului, și care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții. 

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro). Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Astfel, potrivit estimărilor preliminare citate de Bloomberg, România ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 10,1 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Ministrul Economiei Virgil Popescu: Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă ar fi putea fi construite cu tehnologie din țări UE și NATO

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Colaborarea cu compania chineză pentru construirea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în urmă cu şapte ani, în această perioadă nu s-a avansat, astfel că nu se putea merge mai departe, iar construcția lor se va realiza cu tehnologie din țări membre ale UE sau NATO, a declarat joi seara ministrul Economiei, Virgil Popescu.

“Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile de când a început această colaborare cu compania chineză este suficient de mult ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă 7 ani de zile să vedem ce se întâmplă. Ca să poată merge mai departe acea investiţie, Consiliul Concurenţei trebuia să ne notifice să ne spună dacă este concentrare economică sau nu. Dar nu aveau ce să mai notifice şi ne-au atras atenţia. Au trecut 7 ani. Comisia Europeană a închis notificarea României tocmai pentru că nu s-a mai progresat. Şi atunci ce rost mai avea să mai stăm?”, a declarat Popescu la B1TV, citat de Agerpres.

El a atras atenţia că România nu se află într-o situaţia uşoară, în condiţiile în care în anul 2026 trebuie retubat Reactorul 1 şi a reafirmat că România are resurse pentru a construi un reactor.

Totodată, ministrul a arătat că este convins că se va găsi un partener. Construcţia unui reactor nuclear costă miliarde de euro.

“Nu suntem într-o situaţia uşoară. În 2026 trebuie retubat Reactorul 1. Dacă îl scoatem din uz şi nu punem nimic în loc o să fim într-o situaţie foarte grea. Nu mai puteam aştepta. Am luat această decizie de a solicita împuternicirea Consiliului de Administraţie să caute noi soluţii. Trebuie să facem aceste reactoare şi sunt convins că le vom face. Avem surse proprii să facem un reactor. Sunt convins că vom găsi partener şi în UE şi în SUA. Parteneri cu care să şi realizăm acest lucru. Când am spus NATO m-am gândit inclusiv la Canada, pentru că tehnologia CANDU este tehnologia deţinută de compania canadiană SNC. Nu putem a avea decât tehnologie originală pentru că EURATOM este un reglementator european care se uită foarte mult la siguranţă, iar noi ne-am bătut în interiorul Comisiei Europene şi în interiorul Parlamentului European să menţinem energia nucleară. Trebuie avută în vedere securitatea maximă a centralelor, iar tehnologia CANDU este o tehnologie foarte sigură”, a mai spus Virgil Popescu.

Nuclearelectrica a primit o solicitare din partea Ministerului Economiei de a completa ordinea zi a Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor din 12 iunie, printre solicitări fiind şi abrogarea strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori, conform unui comunicat remis marţi Bursei de Valori Bucureşti.

De asemenea, Ministerul Economiei cere mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN de a iniţia demersurile necesare pentru analiză şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 9,0903% şi alţi acţionari – 8,4138%, după listarea la bursă a companiei.

Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.

Continue Reading

ENERGIE

Transgaz și Austrian Central European Gas Hub au decis înființarea Romanian Gas Hub, o companie destinată dezvoltării sectorului gazier și asigurării securității energetice în România și în regiune

Published

on

© Transgaz

Transgaz, operatorul de transport şi sistem (OTS) din România, şi Austrian Central European Gas Hub (CEGH), Operatorul Punctului Virtual de Tranzacţionare din Austria, au semnat un acord de cooperare în vederea înfiinţării societăţii române pe acţiuni Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020.

Potrivit unui raport al Transgaz, publicat marţi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Romanian Gas Hub va fi o companie mixtă ce va avea ca obiectiv operarea Punctului Virtual de Tranzacţionare din România (PVT). Transgaz va deţine 51% din acţiuni, iar CEGH 49%. Transgaz va nominaliza directorul general, iar CEGH va numi directorul general adjunct.

“Prin acest hub de gaze, Transgaz îşi afirmă rolul de leader în ceea ce priveşte asigurarea securităţii energetice în România şi în regiune. Hub-ul Românesc de gaze este o reuşită deosebit de importantă, care creează premisele pentru dezvoltarea economică şi financiară a României. Transgaz are capacitatea şi know-how-ul necesare pentru a gestiona proiectul. Cu sprijinul Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Transgaz, al tuturor factorilor decizionali, vom reuşi să dezvoltăm sectorul gazier, transformându-l într-unul din principalele motoare de dezvoltare ale ţării. După implementarea calendarului privind înfiinţarea noii societăţi, Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020, în funcţie de ceea ce hotărăşte statul român, în această societate pot intra în calitate de acţionari, companii/ entităţi româneşti precum: Romgaz, OMV Petrom, alţi producători de gaze din România, CEC sau Eximbank în calitate de Casă de Clearing, OPCOM, BRM, BVB ş.a.”, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, acordul de cooperare a fost semnat din partea Transgaz România de Ion Sterian, director general, iar din partea Central European Gas Hub de Gottfried Steiner, CEO.

Acest acord apare în contextul în care Transgaz a inaugurat luni Stația de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din proiectul BRUA.

BRUA este un proiect care se va traduce pe teritoriul României printr-o conductă de 550 km pe traseul Giurgiu – Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia şi a trei staţii noi de comprimare (Corbu, Haţeg, Horia), care vor lega punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota). La momentul finalizării BRUA, gazoductul va permite transportul a 1,5 mld. mc/an gaze naturale înspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre Ungaria.

Privit într-un context regional, gazoductul BRUA se integrează în politicile UE de diversificare a surselor de energie și securizare furnizării de gaze naturale către piața europeană. Combinat cu proiectele similare din Bulgaria și Grecia, BRUA va lega Europa Centrală cu Coridorul Sudic ce aduce gazele azere din Bazinul Caspic, via Turcia, prin Grecia și Albania.

Continue Reading

ENERGIE

Transgaz a inaugurat Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, parte a proiectului strategic BRUA

Published

on

© Ministerul Economiei/ Facebook

SNTGN Transgaz SA a inaugurat, luni, Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din Proiectul BRUA, informează Ministerul Economiei într-un comunicat.

Valoarea contractului de execuţie la 31 august, fără mentenanţă, pentru STC Jupa este de 103,56 milioane lei. Valoarea celor 2 unităţi de comprimare instalate în STC Jupa este de 12,6 milioane euro.

“Prin modul în care a gestionat până acum proiectul BRUA, Transgaz a dovedit că este capabil să gestioneze iniţiative strategice de amploare europeană. BRUA este în grafic, aşa cum am spus de fiecare dată, iar în perioada următoare vom continua să inaugurăm noi obiective de investiţii din cadrul acestui proiect. Mulţumesc tuturor angajaţilor Transgaz, precum şi tuturor contractorilor, pentru efortul depus. Pe lângă BRUA, Transgaz gestionează, simultan, alte proiecte majore de investiţii, precum cele care permit dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale astfel încât fiecare comunitate locală să aibă acces la gaze, dar şi gazoductul Ungheni-Chişinău, care va duce la creşterea gradului de securitate energetică regională şi va oferi o nouă perspectivă economică şi energetică Republicii Moldova”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Trangaz, citat în comunicatul Ministerului Economiei.

Proiectul BRUA-Faza I constă în realizarea următoarelor obiective: conductă Podişor – Recaş în lungime de 479 km, precum şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa) fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze. Proiectul asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Staţia de Comprimare Gaze Jupa este o instalaţie tehnologică interconectată la următoarele conducte magistrale de gaze: DN 32″ SCG Bibeşti – SCG Jupa, DN 32″ SCG Jupa – Ungaria, DN 20″ Vest 1, DN 20″ Vest 2. Scopul SCG Jupa (judeţul Caraş Severin) este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

Ordinul de începere a lucrărilor pentru SCG Jupa a fost transmis în data de 16 aprilie 2018.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) al gazelor naturale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending