Connect with us

ROMÂNIA

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

Published

on

© European Parliament Media Center

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, citat de Agerpres

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă „la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.

Ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% faţă de media europeană de 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediţia 2021, mai arată că şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaşti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesaţi să încerce consultaţiile prin telemedicină, deşi nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor faţă de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar şi nevoia mare de informare şi de reglementare a acestui domeniu la noi în ţară.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

SĂNĂTATE

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

Published

on

© European Union, 2020

Un nou sondaj Eurobarometru pubicat astăzi, 23 seotembrie, arată că europenii sprijină ferm știința și tehnologia și se așteaptă ca noiile tehologii să aibă un impact pozitiv în următorii ani pentru energia solară, dar și vaccinuri și combaterea bolilor infecțioase. Românii consideră că medicina și asistența medicală beneficiază de cele mai multe schimbări pozitive aduse de inovație si cercetare.

9 din 10 cetățeni ai UE (86 %) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă.

Europenii se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%).

La acest capitol 66% dintre români se așteaptă ca noile tehnologii să aibă un efect pozitiv în următorii 20 de ani în sectorul vaccinurilor și combaterea bolilor infecțioase și 75% dintre români au votat pentru energia solară.

© Eurometru

În plus, rezultatele arată un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82 %) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee și biblioteci (54 %).

În multe domenii, interesul, așteptările și angajamentul cetățenilor UE față de știință și tehnologie au crescut în ultimii ani.

Atunci când sunt întrebați în ce domenii cercetarea și inovarea pot aduce o schimbare, respondenții menționează cel mai adesea medicina și asistența medicală, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste rezultate sunt în concordanță cu interesul din ce în ce mai mare față de noile descoperiri medicale, care a crescut de la 82 % la 86 % din 2010 până în prezent. 

La această întrebare, cei mai mulți români consideră că medicina și asistența medicală ar beneficia de cele mai multe schimbări pozitive produse prin cercetare și inovare.

© Eurobarometru

„Atitudinea generală pozitivă față de știință și tehnologie este încurajatoare, deoarece ele sunt esențiale pentru a combate pandemia de coronavirus, schimbările climatice, declinul biodiversității și o serie de alte provocări urgente. În același timp, trebuie să răspundem preocupărilor cetățenilor referitoare la faptul că beneficiile științei și tehnologiei nu sunt distribuite în mod egal, să acordăm mai multă atenție dimensiunilor de gen în conținutul cercetării și să căutăm modalități de a crește nivelul de implicare în cercetare și inovare a cetățenilor și a altor părți interesate”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Sondajul Eurobarometru evidențiază, de asemenea, provocările pentru cercetare și inovare.

Mulți cetățeni ai UE consideră că știința și tehnologia contribuie în principal la îmbunătățirea calității vieții celor care au deja o situație privilegiată (57 %) și nu acordă suficientă atenție diferențelor dintre nevoile femeilor și cele ale bărbaților (23 %). Mai mult de jumătate dintre aceștia consideră că cercetătorii din China (58 %), SUA (57 %) și Japonia (54 %) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce privește realizarea de descoperiri științifice. Nivelurile de cunoștințe științifice indică, de asemenea, diferențe mari între diferitele părți ale societății.

Cetățenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de știință și caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligența (89 %), credibilitatea (68 %) și disponibilitatea de a colabora (66 %). Peste două treimi (68 %) consideră că oamenii de știință ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile țin seama de probele științifice.

Pentru majoritatea cetățenilor UE, principala sursă de informare cu privire la evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei este televiziunea (63 %), urmată de rețelele sociale online și bloguri (29 %) și de ziarele online sau tipărite (24 %). Marea majoritate (85 %) consideră că interesul tinerilor față de știință este esențial pentru un viitor prosper. În plus, majoritatea consideră că implicarea nespecialiștilor în cercetare și inovare garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor și valorilor societății (61 %).

Aproape trei sferturi (72 %) dintre respondenți consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar peste trei sferturi (79 %) consideră că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice.


Sondajul Eurobarometru publicat astăzi este cel mai mare sondaj efectuat până în prezent privind știința și tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanți (37 103 respondenți) și al țărilor care au făcut obiectul sondajului (38 de țări, inclusiv state membre UE, țări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS și Regatul Unit). Sondajul s-a desfășurat în perioada 13 aprilie – 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri față în față.

Angajamentul cetățenilor, al comunităților locale și al societății civile se va afla în centrul noului Spațiu european de cercetare, pentru a obține un impact societal mai mare și un nivel mai ridicat de încredere în știință.

Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare și inovare (2021-2027), va consolida interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea creării în comun a agendelor privind cercetarea și inovarea și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în activitățile de cercetare și inovare. Comisia va realiza acest obiectiv în cadrul întregului program și prin activități specifice, monitorizând, în același timp, contribuțiile cetățenilor și adoptarea cercetării și inovării în societate.

Sondajele la nivelul UE privind știința și tehnologia au fost efectuate în cursul ultimelor patru decenii. Printre studiile Eurobarometru relevante anterioare se numără Eurobarometrul Special 401 (2013), Eurobarometrele Speciale 340/341 (EB73.1), ași Eurobarometrele Speciale 224/225 (EB63.1).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport UNICEF: Alimentația copiilor nu a înregistrat nicio îmbunătățire în ultimul deceniu și „ar putea deveni mult mai deficitară” în timpul pandemiei de COVID-19

Published

on

© UNICEF

Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienții de care au nevoie pentru a se dezvolta și a crește armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF, remis CaleaEuropeană.ro

Raportul „Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life” (Eșec în alimentație? Criza alimentației copiilor în primii ani de viață)– publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână – avertizează că nivelul în creștere de sărăcie, inegalitățile, conflictele, dezastrele climatice și crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutrițională care afectează cei mai tineri cetățeni ai lumii, fără a se observa îmbunătățiri majore în ultimii zece ani.

„Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentație care îi îndreaptă spre eșec. Un aport nutrițional deficitar în primii doi ani de viață poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului și creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educația, perspectivele de angajare și viitorul. Cu toate că știm acest lucru de ani de zile, s-au realizat puține progrese în ceea ce privește asigurarea unei alimentații adecvate, nutritive și sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăți și mai mult situația”, a afirmat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore. 

În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de țări în care sunt disponibile date referitoare la tendințe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.

În condițiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esențiale și împinge și mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile își hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puține alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime față de 2018.

Copiii suportă tot restul vieții consecințele unei alimentații proaste și ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienți din legume, fructe, ouă, pește și carne, necesari pentru a asigura creșterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învățătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecții și chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriție – retard de creștere, emaciere, carențe de micronutrienți, supraponderabilitate și obezitate – cauzată de o alimentație proastă, având în vedere că necesarul de nutrienți esențiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieții.

La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere – în jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalența retardului statural crește rapid între vârsta de șase luni și doi ani, în momentul în care alimentația copiilor nu reușește să țină pasul cu nevoile lor nutriționale tot mai mari.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentație proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporția copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).

Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un ușor progres în privința reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creștere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privința emacierii moderate și severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un ușor progres se înregistrează și la procentul de copii supraponderali din aceeași categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.

Pentru a asigura fiecărui copil o alimentație nutritivă, sigură și accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizațiile societății civile și actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare și sociale prin coordonarea unor acțiuni cheie, printre care:

  • Creșterea disponibilității și a accesibilității alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peștelui și a alimentelor fortificate – prin stimularea producției, a distribuției și a comercializării lor.
  • Implementarea standardelor și a legislației naționale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor și a băuturilor procesate și ultraprocesate nesănătoase și de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii și familiile.
  • Creșterea atractivității alimentelor nutritive și sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinților și copiilor informații coerente, ușor de înțeles.

Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investițiilor. În America Latină și Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est și de Sud (24%), Africa de Vest și Centrală (21%) și Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiții prin care să se asigure tuturor copiilor alimentația diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriție și pentru a crește, a se dezvolta și a învăța la potențialul lor maxim.

„Copiii nu pot supraviețui sau crește doar cu calorii. Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societății civile, partenerilor din domeniul dezvoltării și sectorul umanitar și familiilor, putem transforma sistemele alimentare și putem garanta o alimentație nutritivă și sigură, la un preț accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor”, a transmis Fore. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 mins ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE11 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA31 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.1 hour ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending