Connect with us

ROMÂNIA

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

Published

on

© European Parliament Media Center

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, citat de Agerpres

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă „la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.

Ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% faţă de media europeană de 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediţia 2021, mai arată că şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaşti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesaţi să încerce consultaţiile prin telemedicină, deşi nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor faţă de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar şi nevoia mare de informare şi de reglementare a acestui domeniu la noi în ţară.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

Published

on

© Administrația Prezidențială

De Ziua Culturii Naționale, președintele Klaus Iohannis a reiterat rolul culturii românești în consolidarea proiectului european.

„Izvor al drepturilor și libertăților de care se bucură cetățenii europeni, cultura contribuie la consolidarea proiectului european, iar acțiunea sa în promovarea coeziunii sociale, a înțelegerii, a respectului reciproc și a toleranței este apreciată și trebuie susținută în continuare. Identitatea și diversitatea culturală, ca și libertatea de conștiință și gândire sunt valorile și resursele cu care ne construim viitorul. Tot în acest an celebrăm și 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Una dintre cele mai trainice legături ale României cu valorile familiei europene de care aparținem este construită de domeniul cultural”, a transmis acesta în mesajul său.

De asemenea, în contextul în care pandemia va continua, Klaus Iohannis susține că este necesară o abordare mai complexă a sprijinului statului în ceea ce privește sectorul cultural, care să pună accentul pe sporirea rezilienței domeniului creativ: „Este imperativă utilizarea eficientă a tuturor resurselor, și a celor de la bugetul național, dar și a fondurilor europene, inclusiv cele existente prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care oferă, în parte, soluții pentru ca sectorul cultural și creativ să-și păstreze și chiar să-și dezvolte potențialul economic și relevanța socială.”

„Performanțele deosebite care au marcat anul trecut muzica, teatrul, patrimoniul, filmul, artele plastice ori literatura nu ne împiedică să vedem urmele adânci și dureroase lăsate în mediul cultural românesc de pandemia de COVID-19. Ne dorim ca acest nou an, 2022, să ne aducă mai aproape de normalitate, inclusiv în domeniul culturii și patrimoniului”, a conchis acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

De Ziua Culturii Naționale, premierul Nicolae Ciucă a transmis că această zi „ne reamintește cine suntem”, dar subliniează în același timp că e „important ca familia, școala și societatea să încurajeze copiii și tinerii cu înclinații artistice, pentru ca România să aibă un viitor cultural.”

„Este o zi în care ne exprimăm respectul pentru toți creatorii care au contribuit la istoria culturii române, pentru toți artiștii români contemporani și, în egală măsură, pentru toți iubitorii de cultură, grație cărora aceasta a putut să se păstreze în memorie și să se perpetueze”, a menționat prim-ministrul în mesajul său aniversar.

„Astăzi, România se poate mândri cu nume și opere sonore în patrimoniul cultural universal, în variate sfere ale manifestării artistice, literatură, sculptură, arhitectură, muzică sau teatru, inclusiv cu situri culturale introduse în Patrimoniul mondial UNESCO și elemente aflate pe Lista Patrimoniului Imaterial. Acest fapt este dovada că personalitatea culturală românească este demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi, că identitatea națională și-a câștigat locul cuvenit în lume”, a mai adăugat aceasta.

Acesta a transmis un sincer omagiu creatorilor români din toate timpurile și multă inspirație artiștilor contemporani și mult succes tuturor celor care aspiră la o carieră artistică: „La mulți ani, dragii noștri, și să aveți un an cum vă doriți!”

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.8 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV1 day ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending