Connect with us

INTERNAȚIONAL

Studiu World Economic Forum: Criza costului vieții reprezintă cel mai mare risc mondial actual

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Criza costului vieții, o consecință a inflației accentuată de războiul din Ucraina și redeschiderea economiei după pandemia de COVID-19, reprezintă cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, relevă un sondaj publicat miercuri de Forumul Economic Mondial, înaintea întrevederii care avea acea loc săptămâna viitoare, la Davos, informează AFP, citat de  Agerpres.

”Lumea se confruntă cu o serie de riscuri care par atât de noi, dar și ciudat de familiare. Am asistat la o revenire a unor riscuri mai <<vechi>> – inflație, tulburări sociale generalizate, confrutări geopolitice și fantoma războiului nuclear – pe care puțini dintre liderii din mediul de afaceri și factorii de decizie din această generație le-au experimentat. Acestea sunt amplificate de evoluții relativ noi în peisajul riscurilor globale, inclusiv niveluri nesustenabile ale datoriei, o nouă eră de creștere scăzută, investiții globale scăzute și de-globalizare, un declin al dezvoltării umane după zeci de ani de progres, dezvoltarea rapidă și fără restricții a tehnologiilor cu dublă utilizare (civilă și militară) și presiunea tot mai mare a impactului și ambițiilor legate de schimbările climatice într-o fereastră tot mai mică pentru tranziția către o lume cu temperature medie globală de 1,5 grade Celsius. Împreună, toate acestea converg pentru a contura un deceniu viitor unic, incert și turbulent”, sunt câteva dintre concluziile evidențiate de World Economic Forum în raportul mai sus amintit.

Raportul utilizează trei cadre temporale pentru a înțelege riscurile globale. Capitolul 1 ia în considerare impactul tot mai mare al crizelor actuale (adică riscurile globale care se desfășoară deja) asupra celor mai grave riscuri globale pe care mulți le anticipează pentru următoarea perioadă de doi ani. Capitolul 2 ia în considerare o selecție de riscuri care vor fi probabil cele mai grave pe termen lung (10 ani), explorând riscurile economice, de mediu, societale, geopolitice și tehnologice nou apărute sau care se accelerează rapid și care ar putea deveni crizele de mâine. Capitolul 3 imaginează viitorul pe termen mediu, explorând modul în care legăturile dintre riscurile emergente prezentate în secțiunile anterioare pot evolua în mod colectiv într-o ”policriză” centrată pe penuria de resurse naturale până în 2030.

Raportul se încheie prin analizarea percepțiilor cu privire la stadiul comparativ al pregătirii pentru aceste riscuri și prin evidențierea factorilor care permit trasarea unei lumi mai reziliente. Mai jos sunt prezentate principalele concluzii ale raportului.

Costul vieții domină riscurile globale în următorii doi ani, în timp ce eșecul acțiunilor climatice domină următorul deceniu

Următorul deceniu va fi caracterizat de crize de mediu și societale, determinate de tendințele geopolitice și economice subiacente. ”Criza costului vieții” este clasată drept cel mai grav risc global în următorii doi ani, atingând un vârf pe termen scurt.

”Pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor” este considerată unul dintre riscurile globale care se vor deteriora cel mai rapid în următorul deceniu, iar toate cele șase riscuri de mediu se află în topul primelor 10 riscuri pentru următorii 10 ani.

Nouă riscuri figurează în primele 10 clasamente atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv ”Confruntarea geoeconomică” și ”Eroziunea coeziunii sociale și polarizarea societății”, alături de două noi intrări în top: ”Criminalitatea informatică și insecuritatea cibernetică pe scară largă” și ”Migrația involuntară pe scară largă”.

În perioada 16-20 ianuarie 2023, Forumul Economic Mondial organizează reuniunea sa anuală de la Davos (Elveţia), ocazie cu care elita politică, economică şi academică va discuta teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice.

Întâlnirea anuală pe bază de invitaţie de la sfârşitul lunii ianuarie reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF).

Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Published

on

© EPC Moldova/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sâmbătă sprijinul guvernului său pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), în ajunul Consiliului European din 14 şi 15 decembrie, care va aborda atât această candidatură de aderare, cât şi pe cea a Ucrainei, transmite EFE.

Într-o convorbire telefonică, Macron i-a transmis “deplinul său sprijin” pentru integrarea europeană preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Palatul Elysee, relatează Agerpres.

“Şeful statului a lăudat, înainte de toate, numeroasele progrese ale Republicii Moldova în reforma sistemului judiciar, a sistemului economic şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată menţionează în comunicat.

Macron s-a declarat, de asemenea, “pe deplin dispus” să consolideze “cooperarea administrativă” între cele două ţări, punând “experţi detaşaţi la dispoziţia Republicii Moldova pentru a ajuta la impulsionarea reformelor în curs”.

Citiți și Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

“În fine, (cei doi şefi de stat) s-au referit la relaţiile bilaterale excelente dintre Franţa şi R.Moldova, în special în domeniul economic, cultural şi al apărării”, a detaliat Elysee.

În declaraţie se aminteşte, de asemenea, că în timpul ultimei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene Macron a contribuit în mod semnificativ la obţinerea statutului de candidat la aderare a Republicii Moldova, în iunie 2022. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

Published

on

© presedinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o discuție telefonică cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, axată pe relația bilaterală și procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană, informează Președinția de la Chișinău într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, șefa statului moldovean a accentuat angajamentul ferm al țării noastre pentru realizarea reformelor necesare în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare. 

Ea a exprimat speranța că Franța va juca în continuare un rol activ în susținerea Moldovei în acest demers. 

Interlocutorii, de asemenea, au vorbit despre situația de securitate din regiune și despre cooperarea bilaterală și sprijinul Franței în procesul de modernizare a Moldovei, inclusiv în domeniile apărării, reformei justiției, dezvoltării economice și în altele. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.

Continue Reading

ROMÂNIA

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

Published

on

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit vineri, la sediul MAE, pe James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile au avut loc după a 6-a reuniune în format România – SUA – Ucraina – Republica Moldova – Comisia Europeană pe tema infrastructurii de transport și a culoarelor de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei.

Ambii interlocutori au apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, cu accent pe continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic România-SUA, conform discuțiilor avute de premierul României la Washington cu membrii Cabinetului american și reprezentanții mediului de afaceri. A fost exprimat interesul comun pentru demararea rapidă a pregătirilor pentru ediția din 2024 a Dialogului Strategic România SUA.

Ministrul Luminița Odobescu a apreciat contribuția SUA la securitatea și apărarea Flancului Estic al NATO, în special a României, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, ministrul Odobescu a încurajat prezența economică mai mare a SUA în România, inclusiv din perspectiva cadrului stabil oferit de apartenența țării noastre la UE, NATO, și, în perspectivă, la OCDE.

Ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța continuării sprijinului multilateral și american, esențial pentru reziliența statelor din regiunea Mării Negre. A evidențiat necesitatea dezvoltării în continuare a infrastructurii transfrontaliere și a conexiunilor cu Ucraina și cu Republica Moldova, cu sprijinul SUA și al Uniunii Europene. A reiterat  contribuția țării noastre la asigurarea culoarelor sigure de export pentru cerealele, prin care au tranzitat circa 60% din exporturile de grâne ucrainene către piețe terțe.

Ministrul Odobescu a prezentat eforturile și angajamentele asumate de România în sensul dezvoltării interconectivității și securității în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și interesul de a contribui la punerea în practică a Strategiei SUA pentru Marea Neagră, prin dezvoltarea de proiecte concrete împreună cu statele riverane și Statele Unite.

Oficialul român a evidențiat importanța infrastructurii care se dezvoltă în acest moment pentru eforturile internaționale de reconstrucție a Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

POLITICĂ11 hours ago

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

U.E.21 hours ago

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

ROMÂNIA24 hours ago

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

CONSILIUL UE24 hours ago

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

U.E.2 days ago

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA5 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA6 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending