Capacitățile de producție a energiei regenerabile existente la nivel mondial au înregistrat anul trecut o creștere record cu 260 de Gigawaţi, sau 10,3%, până la 2.799 de Gigawaţi, în principal datorită investiţiilor făcute de China şi SUA, a anunţat luni Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Conform estimărilor IRENA, energiile regenerabile, cu precădere cele eoliană și fotovoltaică, au fost responsabile pentru 82% din noile capacități de producție a energiei electrice instralate în 2020.
Astfel, anul trecut, China, cel mai mare poluator mondial, dar și cea mai mare piață pentru energia verde, a construit capacităţi de producţie a energiei eoliene de 75 Gigawaţi şi capacităţi de producţie a energiei fotovoltaice de 49 de Gigawaţi, se arată în raportul publicat luni de IRENA.
În egală măsură, SUA au instalat în 2020 capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 29 Gigawaţi, cu aproape 80% mai mult decât în 2019.
”Aceste cifre spun o poveste impresionantă. În pofida unei perioade dificile, 2020 marchează începutul unui deceniu al regenerabilelor. Costurile scad, pieţele de tehnologie curată sunt în creştere şi niciodată până acum nu au fost atât de clare beneficiile tranziţiei energetice”, a declarat directorul IRENA, Francesco La Camera.
În paralel, a avut loc o scădere a capacităţilor de producţie a energiei pe baza combustibililor fosili în Europa şi America de Nord, în state precum Rusia şi Turcia. Noile capacităţi construite în 2020 au scăzut la 60 de Gigawaţi, de la 64 de Gigawaţi în 2019, ceea ce dovedeşte o continuare a tendinţei de scădere a expansiunii combustibililor fosili.
În pofida creşterilor înregistrate în ultimii ani, energiile regenerabile sunt în continuare în urma altor forme de producţie a energiei, ponderea lor în capacitatea totală urcând cu doar puncte procentuale, comparativ cu 2019, până la 36,6%, a precizat IRENA.
Agenţia adaugă că mai sunt multe lucruri de făcut. Procesul de decarbonizare, destinat limitării efectelor schimbărilor climatice, va necesita o expansiune de zece ori a energiilor regenerabile până în 2050, adică investiţii de aproximativ 4.400 miliarde de dolari pe an.
Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.
În acest sens, Uniunea Europeană a adoptat la 8 iulie 2020 strategiile privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, care vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice.
Citiți și:
Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.
Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate.
Strategia se bazează pe trei piloni principali:
- În primul rând, un sistem energetic mai ”circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului ”eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa ”Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
- În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
- Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.
Strategia stabilește 38 de acțiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanței pieței și planificarea holistică a infrastructurii, precum și o mai bună informare a consumatorilor.