Emisarul Washingtonului pentru Balcanii de Vest, Matthew Palmer, a denunțat marți ”activitățile rău intenționate” ale Rusiei, care vizează să provace divizare între această regiune și partenerii săi europeni și transatlantici, anunță AFP și HINA, potrivit Agerpres.
Rusia vrea ca ”Balcanii de Vest să fie o zonă haotică, fragmentată şi divizată (…)”, a declarat acest diplomat numit în august emisar pentru Balcanii de Vest, într-un interviu pentru secţiunea bulgară a Radio Free Europe dat publicităţii luni. El a adăugat că Rusia vrea ca regiunea să fie suspicioasă şi să aibă un element de haos, să fie un loc unde Rusia poate amplifica tensiunile după bunul plac.
”Aș vrea să semnalez eforturile ruse vizând diminuarea susținerii pentru acordul de la Prespa între Skopje și Atena drept un alt exemplu de activitate rău intenționată din partea statului rus”, a completat acesta cu prilejul unei vizite la Sofia.
La 12 iunie Atena și Skopje au semnat la Prespa acordul istoric care punea capăt unui diferend ce data de 27 de ani, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei devenind Macedonia de Nord, deschizând calea țării către aderarea la UE și NATO.
Marți, Parlamentul de la Skopje a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, urmând să devină al 3o-lea stat membru al NATO după ce Spania, cel din urmă stat membru aliat care mai trebuie să ratifice protocolul, va aproba aderarea acestei țări balcanice.
Occidentalii au acuzat în numeroase rânduri Rusia că este în spatele campaniilor de dezinformare de pe reţelele sociale, în special în 2018, într-un moment de luptă politică privind schimbarea numelui acestei ţări, cu care Moscova nu era de acord.
Emisarul special al SUA pentru Balcanii de Vest a transmis că Washington are mari speranțe că Uniunea Europeană va începe negocierile de aderare luna viitoare cu Macedonia de Nord și Albania, pentru care ”calea europeană este esențială”.
Mesajul lui Palmer vine în contextul în care Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.
Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.
Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.
Membrii Parlamentatului European, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.
”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.
Avertismentul lui Palmer a coincis cu vizita preşedintelui Casei Poporului, una dintre cele două camere ale parlamentului din Bosnia-Heţegovina, Dragan Covic, la Moscova, pentru discuţii cu preşedinta Consiliului federativ din Rusia, Valentina Ivanovna Matvienko.
Valentina Matvienko este vizată de sancţiuni ale statelor occidentale pentru rolul său în ocuparea şi anexarea Crimeii.
Înainte de vizita sa la Moscova, Covic a spus într-un interviu pentru Rossiskaia Gazeta că ar vrea să vadă o prezenţă mai mare a Rusiei în Bosnia-Herţegovina.
În cadrul turneului său în Balcani, efectuat în luna octombrie a anului trecut, secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat, de la Skopje, influența ”nefastă” a ”trollilor ruși” și a ”mitei chineze”.
Macedonia de Nord trebuie ”să reziste ferm şi să se apere de influenţele nefaste”, a declarat secretarul de stat american într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul macedonean Zoran Zaev.
”Ţara dumneavoastră trebuie să avanseze ghidându-se după inimile şi sufletele cetăţenilor Macedoniei de Nord, nu după serverele şi trollii ruşi pe reţelele de socializare”, a precizat acesta.
Afirmațiile oficialului american vin la doar câteva zile distanță după prima vizita la Wahington a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Mike Pompeo.
În cadrul întrevederii, cei doi au discutat despre oportunitățile unui ”parteneriat UE-SUA continuat privind Balcanii de Vest” care să sprijine progresul ”regiunii pe calea sa europeană și transatlantică”.