Președintele american, Donald Trump, s-a arătat ”încrezător” în faptul că premierul britanic, Boris Johnson, spitalizat duminică, își va reveni în urma infecției cu coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Sunt încrezător şi sigur că se va face bine. Este un tip puternic”, a declarat Donald Trump, afirmând despre Boris Johnson că este un ”prieten”.

Liderul administraţiei de la Casa Albă a precizat că nu a vorbit cu Boris Johnson, doar cu ambasadorul britanic.

Premierul britanic Boris Johnson, testat pozitiv în urmă cu zece zile cu SARS-COV-2, a fost duminică spitalizat, ridicând dubii cu privire la capacitatea sa de a conduce acțiunile de combatere a pandemiei de coronavirus, cu toate că Downing Street a menționat că internarea prim-ministrului reprezintă doar o măsură de precauție, urmând sfaturile medicului.

”În urma sfatului medicului, premierul a fost spitalizat în această seara (n.r. duminică) pentru teste. Acesta reprezintă o măsură de precauție, întrucât premierul continuă să prezinte simptome persistente la zece zile după ce a fost testat pozitiv cu coronavirus”, a precizat purtătorul de cuvânt al Downing Street.

Potrivit Politico Europe, dacă starea sa se va înrăutăți, Dominic Raab, ministrul de externe, care deține și funcția de prim-secretar de stat, adjunctul de drept al premierului Regatului Unit, îl va înlocui pe Boris Johnson.

În același timp, dacă principalul consilier al lui Johnson, Dominic Cummings, sau directorul de comunicare al Downing Street, Lee Cain, se vor afla în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile în timpul pandemiei de coronavirus, portofoliul lor va fi preluat de Isaac Levido, directorul de campanie al Partidului Conservator din perioada alegerilor parlamentare sau de Paul Stephenson, directorul de comunicare al campaniei pro-Brexit, Leave.

Dominic Cummings, în vârstă de 48 de ani, unul dintre artizanii victoriei taberei Brexitului în cadrul referendumului din 23 iunie 2016, se află deja în izolare încă de la finalul lunii martie, după ce a manifestat simptome de COVID-19. 

Regatul Unit a înregistrat până în prezent peste 4.000 de decese, de la începutul pandemiei, în vreme ce aproape 42.000 de persoane au fost testate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Statele Unite vor continua să sprijine România pe parcursul tuturor provocărilor cu care se confruntă, inclusiv al actualei crize provocate de COVID-19, se arată într-un mesaj al Ambasadei SUA la București cu prilejul marcării a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, misiunea diplomatică americană afirmă că SUA și România vor lupta împotriva dezinformării amplificate de noua pandemie și care ”amenință să distrugă” parteneriatul și alianța transatlantică.

“Felicitări României la aniversarea a 16 ani de la aderarea la NATO! Ani de zile înainte de acel moment, România a fost un aliat de încredere al Statelor Unite. De la aderarea la NATO, România a devenit un pilon de stabilitate în regiune”, scrie misiunea diplomatică americană într-o postare pe Facebook.

“Vom continua să sprijinim România, Aliatul nostru, pe parcursul tuturor provocărilor cu care se confruntă, inclusiv al actualei crize de COVID-19”, mai precizează Ambasada SUA.

“Împreună vom asigura securitatea regiunii şi vom lupta împotriva dezinformării, inclusiv a celei legate de această pandemie, promovată de către cei care ameninţă să distrugă parteneriatul puternic şi alianţa noastră“, conchide Ambasada americană.

România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Statele Unite au ajuns la concluzia că Beijingul a minţit în legătură cu bilanţul noului coronavirus, cu mult subevaluat, potrivit unui raport al serviciilor americane de informaţii comentat miercuri în faţa presei de mai mulţi congresmeni, notează AFP.

Întrebat despre acest subiect în cursul briefingului său de presă cotidian, preşedintele american, Donald Trump, s-a arătat destul de evaziv, precizează Agerpres.

“Datele lor sunt poate puţin subestimate şi sunt amabil când spun asta”, a declarat el. “În ce priveşte problema de a şti dacă datele lor sunt corecte, nu sunt un contabil chinez”, a adăugat el puţin mai târziu.

Bloomberg s-a referit miercuri la acest raport confidenţial remis săptămâna trecută Casei Albe. Serviciile de informaţii au subliniat în document că numărul morţilor şi al cazurilor de contaminare afişate de Beijing sunt false, intenţionat sub nivelul real. 

Michael McCaul, un influent republican din Comisia pentru afaceri externe a Camerei, a dezvăluit, de asemenea pe baza acestui raport, că autorităţile chineze au “ascuns adevăratul bilanţ al persoanelor contaminate de maladie”.

De altfel, Washingtonul și Beijingul au purtat un dialog aprins de la distanță, atât președintele Donald Trump, cât și secretarul de stat Mike Pompeo referindu-se la noul coronavirus drept “virusul Wuhan” sau “virusul chinez”. În replică, China a solicitat Statelor Unite să înceteze cu această denumire, însă mai multe publicații de presă chineze au căutat să arată că virusul ar fi venit din SUA.

Pe de altă parte, președinții Donald Trump și Xi Jinping au avut săptămâna trecută o convorbire telefonică în care cei doi lideri au afirmat că Statele Unite și China ”lucrează strâns împreună” în lupta pandemiei de coronavirus.

China, unde primul bolnav de coronavirus a fost detectat oficial în decembrie în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei, a înregistrat 3.312 morţi şi 81.554 de cazuri, potrivit datelor prezentate public.

Mai puţin decât în Statele Unite, unde COVID-19 a făcut până în prezent peste 5.100 de morţi şi a contaminat mai mult de 215.000 persoane.

Pandemia cu virusul Sars-CoV-2 a izbucnit în Wuhan, iar de atunci s-a extins la nivel global. Au fost înregistrate deja peste 936.000 de cazuri și peste 47.000 de decese.