Connect with us

SUA

SUA acuză Rusia că dorește ca ”Balcanii de Vest să fie o zonă haotică” și speră că UE va începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania: ”Calea europeană este esențială” pentru cele două state

Published

on

Emisarul Washingtonului pentru Balcanii de Vest, Matthew Palmer, a denunțat marți ”activitățile rău intenționate” ale Rusiei, care vizează să provace divizare între această regiune și partenerii săi europeni și transatlantici, anunță AFP și HINA, potrivit Agerpres.

Rusia vrea ca ”Balcanii de Vest să fie o zonă haotică, fragmentată şi divizată (…)”, a declarat acest diplomat numit în august emisar pentru Balcanii de Vest, într-un interviu pentru secţiunea bulgară a Radio Free Europe dat publicităţii luni. El a adăugat că Rusia vrea ca regiunea să fie suspicioasă şi să aibă un element de haos, să fie un loc unde Rusia poate amplifica tensiunile după bunul plac.

”Aș vrea să semnalez eforturile ruse vizând diminuarea susținerii pentru acordul de la Prespa între Skopje și Atena drept un alt exemplu de activitate rău intenționată din partea statului rus”, a completat acesta cu prilejul unei vizite la Sofia.

La 12 iunie Atena și Skopje au semnat la Prespa acordul istoric care punea capăt unui diferend ce data de 27 de ani, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei devenind Macedonia de Nord, deschizând calea țării către aderarea la UE și NATO. 

Marți, Parlamentul de la Skopje a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, urmând să devină al 3o-lea stat membru al NATO după ce Spania, cel din urmă stat membru aliat care mai trebuie să ratifice protocolul, va aproba aderarea acestei țări balcanice.

Occidentalii au acuzat în numeroase rânduri Rusia că este în spatele campaniilor de dezinformare de pe reţelele sociale, în special în 2018, într-un moment de luptă politică privind schimbarea numelui acestei ţări, cu care Moscova nu era de acord.

Emisarul special al SUA pentru Balcanii de Vest a transmis că Washington are mari speranțe că Uniunea Europeană va începe negocierile de aderare luna viitoare cu Macedonia de Nord și Albania, pentru care ”calea europeană este esențială”.

Mesajul lui Palmer vine în contextul în care Comisia Europeană, care a îmbrăcat haina unei ”Comisii geopolitice”, a propus la 5 februarie un proiect de reformare a procesului de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest care se concentrează pe patru principii: o mai mare credibilitate, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi un mai puternic ”ghidaj” politic. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al propunerii intitulate ”Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest” îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

Executivul european a propus, de asemenea, noi modalități mai ferme de sancționare a țărilor candidate la aderarea Uniunii Europene dacă acestea deviază de la eforturile lor de a se alinia standardelor europene.

Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate cu totul sau parţial, sau monitorizarea UE ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul, ajungând până la reducerea finanțărilor și a altor beneficii asigurate de UE.

Membrii Parlamentatului European, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg, vor vota în cadrul sesiunii plenare o rezoluție privind Macedonia de Nord și Albania, state care au întâmpinat opoziția Franței privind deschiderea negocierilor de aderare la UE, aderare la care cancelarul german Angela Merkel se raporta cu termenul de nevoie ”geopolitică”.

”Oricine privește harta și cunoaște contextul geopolitic, știe că este bine pentru toată lumea dacă țările din Balcanii de Vest vor adera la Uniunea Europeană într-o bună zi”, a declarat cancelarul german la 28 ianuarie, într-o conferință de presă comună cu premierul Albaniei, exprimându-și în același timp dorința că statele membre vor ajunge la un consens privind demararea negocierilor la următorul summit al Consiliului European, din 26-27 martie, înaintea summitului Balcanilor de Vest din 6-7 mai, găzduit de Zagreb, capitala Croației, țară care deține președinția rotatitvă a Consiliului Uniunii Europene.

Avertismentul lui Palmer a coincis cu vizita preşedintelui Casei Poporului, una dintre cele două camere ale parlamentului din Bosnia-Heţegovina, Dragan Covic, la Moscova, pentru discuţii cu preşedinta Consiliului federativ din Rusia, Valentina Ivanovna Matvienko.

Valentina Matvienko este vizată de sancţiuni ale statelor occidentale pentru rolul său în ocuparea şi anexarea Crimeii.

Înainte de vizita sa la Moscova, Covic a spus într-un interviu pentru Rossiskaia Gazeta că ar vrea să vadă o prezenţă mai mare a Rusiei în Bosnia-Herţegovina.

În cadrul turneului său în Balcani, efectuat în luna octombrie a anului trecut, secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat, de la Skopje, influența ”nefastă” a ”trollilor ruși” și a ”mitei chineze”.

Macedonia de Nord trebuie ”să reziste ferm şi să se apere de influenţele nefaste”, a declarat secretarul de stat american într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul macedonean Zoran Zaev.

”Ţara dumneavoastră trebuie să avanseze ghidându-se după inimile şi sufletele cetăţenilor Macedoniei de Nord, nu după serverele şi trollii ruşi pe reţelele de socializare”, a precizat acesta.

Afirmațiile oficialului american vin la doar câteva zile distanță după prima vizita la Wahington a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Mike Pompeo.

În cadrul întrevederii, cei doi au discutat despre oportunitățile unui ”parteneriat UE-SUA continuat privind Balcanii de Vest” care să sprijine progresul ”regiunii pe calea sa europeană și transatlantică”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, mesaj după ce premierul britanic Boris Johnson a fost spitalizat: Sunt încrezător şi sigur că se va face bine

Published

on

Președintele american, Donald Trump, s-a arătat ”încrezător” în faptul că premierul britanic, Boris Johnson, spitalizat duminică, își va reveni în urma infecției cu coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Sunt încrezător şi sigur că se va face bine. Este un tip puternic”, a declarat Donald Trump, afirmând despre Boris Johnson că este un ”prieten”.

Liderul administraţiei de la Casa Albă a precizat că nu a vorbit cu Boris Johnson, doar cu ambasadorul britanic.

Premierul britanic Boris Johnson, testat pozitiv în urmă cu zece zile cu SARS-COV-2, a fost duminică spitalizat, ridicând dubii cu privire la capacitatea sa de a conduce acțiunile de combatere a pandemiei de coronavirus, cu toate că Downing Street a menționat că internarea prim-ministrului reprezintă doar o măsură de precauție, urmând sfaturile medicului.

”În urma sfatului medicului, premierul a fost spitalizat în această seara (n.r. duminică) pentru teste. Acesta reprezintă o măsură de precauție, întrucât premierul continuă să prezinte simptome persistente la zece zile după ce a fost testat pozitiv cu coronavirus”, a precizat purtătorul de cuvânt al Downing Street.

Potrivit Politico Europe, dacă starea sa se va înrăutăți, Dominic Raab, ministrul de externe, care deține și funcția de prim-secretar de stat, adjunctul de drept al premierului Regatului Unit, îl va înlocui pe Boris Johnson.

În același timp, dacă principalul consilier al lui Johnson, Dominic Cummings, sau directorul de comunicare al Downing Street, Lee Cain, se vor afla în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile în timpul pandemiei de coronavirus, portofoliul lor va fi preluat de Isaac Levido, directorul de campanie al Partidului Conservator din perioada alegerilor parlamentare sau de Paul Stephenson, directorul de comunicare al campaniei pro-Brexit, Leave.

Dominic Cummings, în vârstă de 48 de ani, unul dintre artizanii victoriei taberei Brexitului în cadrul referendumului din 23 iunie 2016, se află deja în izolare încă de la finalul lunii martie, după ce a manifestat simptome de COVID-19. 

Regatul Unit a înregistrat până în prezent peste 4.000 de decese, de la începutul pandemiei, în vreme ce aproape 42.000 de persoane au fost testate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Continue Reading

NATO

SUA, mesaj pentru România la 16 ani de la aderarea la NATO: Vom continua să sprijinim România și vom lupta împotriva dezinformării promovate de cei care amenință să distrugă alianța puternică

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Statele Unite vor continua să sprijine România pe parcursul tuturor provocărilor cu care se confruntă, inclusiv al actualei crize provocate de COVID-19, se arată într-un mesaj al Ambasadei SUA la București cu prilejul marcării a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică. Mai mult, misiunea diplomatică americană afirmă că SUA și România vor lupta împotriva dezinformării amplificate de noua pandemie și care ”amenință să distrugă” parteneriatul și alianța transatlantică.

“Felicitări României la aniversarea a 16 ani de la aderarea la NATO! Ani de zile înainte de acel moment, România a fost un aliat de încredere al Statelor Unite. De la aderarea la NATO, România a devenit un pilon de stabilitate în regiune”, scrie misiunea diplomatică americană într-o postare pe Facebook.

“Vom continua să sprijinim România, Aliatul nostru, pe parcursul tuturor provocărilor cu care se confruntă, inclusiv al actualei crize de COVID-19”, mai precizează Ambasada SUA.

Împreună vom asigura securitatea regiunii şi vom lupta împotriva dezinformării, inclusiv a celei legate de această pandemie, promovată de către cei care ameninţă să distrugă parteneriatul puternic şi alianţa noastră“, conchide Ambasada americană.

 

România a împlinit, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Citiți și 71 de ani de la înființarea NATO, Alianța ”clădită pentru a face față crizelor” și mai necesară ca oricând pentru unitatea Occidentului

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. Săptămâna trecută, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Continue Reading

CHINA

Raport al Comunității de informații din SUA: Washingtonul susține că Beijingul ascunde bilanțul real al cazurilor și deceselor provocate de noul coronavirus

Published

on

© The White House/ Flickr

Statele Unite au ajuns la concluzia că Beijingul a minţit în legătură cu bilanţul noului coronavirus, cu mult subevaluat, potrivit unui raport al serviciilor americane de informaţii comentat miercuri în faţa presei de mai mulţi congresmeni, notează AFP.

Întrebat despre acest subiect în cursul briefingului său de presă cotidian, preşedintele american, Donald Trump, s-a arătat destul de evaziv, precizează Agerpres.

“Datele lor sunt poate puţin subestimate şi sunt amabil când spun asta”, a declarat el. “În ce priveşte problema de a şti dacă datele lor sunt corecte, nu sunt un contabil chinez”, a adăugat el puţin mai târziu.

Bloomberg s-a referit miercuri la acest raport confidenţial remis săptămâna trecută Casei Albe. Serviciile de informaţii au subliniat în document că numărul morţilor şi al cazurilor de contaminare afişate de Beijing sunt false, intenţionat sub nivelul real. 

Michael McCaul, un influent republican din Comisia pentru afaceri externe a Camerei, a dezvăluit, de asemenea pe baza acestui raport, că autorităţile chineze au “ascuns adevăratul bilanţ al persoanelor contaminate de maladie”.

De altfel, Washingtonul și Beijingul au purtat un dialog aprins de la distanță, atât președintele Donald Trump, cât și secretarul de stat Mike Pompeo referindu-se la noul coronavirus drept “virusul Wuhan” sau “virusul chinez”. În replică, China a solicitat Statelor Unite să înceteze cu această denumire, însă mai multe publicații de presă chineze au căutat să arată că virusul ar fi venit din SUA.

Pe de altă parte, președinții Donald Trump și Xi Jinping au avut săptămâna trecută o convorbire telefonică în care cei doi lideri au afirmat că Statele Unite și China ”lucrează strâns împreună” în lupta pandemiei de coronavirus.

China, unde primul bolnav de coronavirus a fost detectat oficial în decembrie în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei, a înregistrat 3.312 morţi şi 81.554 de cazuri, potrivit datelor prezentate public.

Mai puţin decât în Statele Unite, unde COVID-19 a făcut până în prezent peste 5.100 de morţi şi a contaminat mai mult de 215.000 persoane.

Pandemia cu virusul Sars-CoV-2 a izbucnit în Wuhan, iar de atunci s-a extins la nivel global. Au fost înregistrate deja peste 936.000 de cazuri și peste 47.000 de decese.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending