Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24. 

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Totuși, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum anunțul recent al unui parteneriat de securitate între SUA, Regatul Unit și Australia (AUKUS) și anularea unui contract pentru submarine între Australia și Franța.

Înaintea întâlnirii, Înaltul Reprezentant al UE a spus că Europa și SUA trebuie să lucreze pentru a ”consolida încrederea” în parteneriatul lor după criza franco-americană.

În comunicatul difuzat de Departamentul de Stat după întâlnire este păstrat același limbaj diplomatic care a caracterizat declarația Biden – Macron.

Astfel, secretarul Blinken “a reiterat angajamentul Statelor Unite față de relațiile puternice dintre SUA și UE” și “a salutat publicarea recentă a Strategiei UE pentru cooperare în Indo-Pacific”.

În context, el a reiterat intenția Statelor Unite de a colabora îndeaproape cu UE și cu alți parteneri pentru a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă.

Mesajul asigurator al SUA a venit după ce Înaltul Reprezentant al UE a criticat faptul că anunțul alianței AUKUS a survenit în aceeași zi în care UE își prezenta Strategia pentru regiunea indo-pacifică.

Într-un comunicat transmis și de Serviciul European de Acțiune Externă, Blinken și Borrell au precizat că declarația Biden – Macron contribuie la clarificarea situației.

“Pornind de la aceasta, UE și SUA vor lucra la măsuri practice pentru a aprofunda dialogul și cooperarea”, a transmis diplomația europeană.

Cei doi oficiali au reafirmat alianța puternică dintre Statele Unite și UE. Aceștia s-au angajat să își aprofundeze angajamentul de a aborda provocările globale, inclusiv stabilitatea în regiunea Indo-Pacific.

“Aceștia au subliniat relevanța eforturilor de apărare ale UE, care vor contribui, de asemenea, la un NATO mai puternic”, se arată în comunicat SEAE, asemenea comunicatului comun semnat de președinții Franței și SUA.

În acest sens, Înaltul Reprezentant a reamintit necesitatea de a lansa un dialog structurat cuprinzător privind securitatea și apărarea.