Connect with us

RUSIA

SUA amenință cu noi sancțiuni companiile energetice implicate în finalizarea Nord Stream 2, precum și în alte proiecte de energie dezvoltate de Rusia

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a amenințat, miercuri, 15 iulie, cu noi sancțiuni americane companiile implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2, în încercarea de a opri finalizarea conductei pe care Rusia o construiește spre Germania, precum și companiile energetice implicate în alte proiecte de energie dezvoltate de Rusia, informează Financial Times.

„Ne așteptăm ca cei care participă la proiect în continuare să fie supuși revizuirii pentru posibile consecințe”, a declarat Pompeo într-o conferință de presă.

Totodată, Pompeo a anunțat că administrația Trump plasează acum Nord Stream 2 sub incidența „Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni”, o lege separată care permite impunerea de sancțiuni asupra persoanelor sau entităților care efectuează anumite investiții sau care se angajează în alte activități în ceea ce privește conductele de export de energie din Rusia.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitry Peskov, a reacționat joi spunând că planurile SUA reprezintă o încercare brutală de a face presiune asupra afacerilor europene.

„Este o încercare de a-i forța pe europeni să cumpere gaz mai scump în condiții mai puțin atractive”, le-a declarat Peskov jurnaliștilor, adăugând că guvernul de la Moscova consideră intențiile americane un exemplu de concurență neloială, citează Bloomberg

Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat la finele lunii decembrie că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane.

Preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie 2019 legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Astfel, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat în a doua jumătate a lunii decembrie suspendarea lucrărilor sale de instalare a conductelor de gaz. Factorii de decizie au amenințat să înghețe toate activele Allseas din SUA, să oprească toate tranzacțiile sale prin băncile americane și să retragă vizele tuturor angajaților, în cazul în care compania nu va înceta implicarea în Nord Stream 2.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Ca urmare, președintele rus Vladimir Putin anunța la finele lunii ianuarie că Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului. Este de așteptat ca Nord Stream 2 să devină operațională spre sfârșitul anului 2020. 

De asemenea, UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. În urmă cu o lună, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Pe de altă parte, țări precum Polonia critică virulent acest proiect, declarându-se îngrijorată că acest proiect va crește dependența europeană de gazul rusesc.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

SUA reamintesc că URSS a alungat Germania nazistă din Europa de Est cu echipamente americane: Stalin a recunoscut că fără ajutorul SUA nu ar fi câștigat războiul

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Armata Uniunii Sovietice a alungat Germania nazistă din Europa de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial folosind arme, vehicule, benzină și cizme americane, amintește Ambasada Statelor Unite în România, într-o postare pe Facebook.

“Înainte ca Statele Unite să intre în al doilea război mondial, și apoi pe toată durata conflagrației, America a trimis arme și echipamente în Uniunea Sovietică, pentru a o ajuta să învingă invazia nazistă. Din 1941 până în 1945 au fost livrate 400.000 de jeepuri și camioane, 14.000 de avioane, 13.000 de tancuri, arme, muniție, tehnică militară, medicamente, pături, încălțăminte, milioane de tone de produse petroliere și mâncare, toate în valoare de 11,3 miliarde de dolari (180 de miliarde la valoarea din 2016). Din punct de vedere tehnic, acesta a fost un împrumut, dar la sfârșitul războiului, S.U.A. nu au căutat sau așteptat prea multe în ceea ce privește rambursarea de către URSS”, se arată în postarea menționată.

 

Ambasada SUA amintește că, în memoriile sale, Nikita Hrușciov a descris modul în care Stalin a subliniat valoarea ajutorului: “El a declarat direct că, dacă Statele Unite nu ne-ar fi ajutat, nu am fi câștigat războiul”.

La 8 şi 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele de comemorare şi reconciliere în memoria celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Aceste zile au fost declarate de Adunarea Generală a ONU la 22 noiembrie 2004.

Statele membre, agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice au fost invitate să comemoreze, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu tuturor celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania şi s-a încheiat, în Europa, la 8 mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 76 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile au fost mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, reafirmă de la Kiev sprijinul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Published

on

© Dmytro Kuleba/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Joe Biden speră să se întâlnească cu Vladimir Putin în Europa după summit-urile G7, NATO și UE-SUA: “Lucrăm la asta”

Published

on

© Official White House Photo 2011

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că speră să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în timpul turneului pe care îl va efectua în Europa în luna iunie, informează AFP şi dpa.

“Sper că da şi cred în asta”, a răspuns Joe Biden, întrebat despre un posibil tete-a-tete cu liderul rus.

“Lucrăm la asta”, a adăugat preşedintele american, fără a face alte precizări, potrivit Agerpres.

Preşedintele SUA urmează să întreprindă prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene. Summitul G7 va avea loc în perioada 11-13 iunie, iar summitul NATO la 14 iunie, în aceeași perioadă fiind preconizat să aibă loc și summitul dintre președintele SUA și liderii Uniunii Europene.

La mijlocul lunii aprilie, preşedintele SUA i-a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin pe fondul unor tensiuni puternice între cele două puteri rivale. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia, îndemnându-l în special pe omologul său Vladimir Putin să se abţină de la orice acţiune militară împotriva Ucrainei.

Între timp, Moscova a retras forțele militare care erau comasate la frontiera cu Ucraina și în peninsula Crimeea, însă echipamentele militare au rămas pre-poziționate.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Trei țări europene – Finlanda, Elveția și Austria – s-au oferit deja să găzduiască un potențial summit între Joe Biden și Vladimir Putin.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

IMAGINEA ZILEI1 hour ago

FOTO Cascada Niagara, iluminată în culorile Uniunii Europene, de Ziua Europei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR1 hour ago

Emil Boc, la Conferința ”România verde și digitală”: Orașele au oportunitatea de a avea acces la resurse din finanțare europeană

NATO2 hours ago

Defender Europe 21: A început în România cel mai exercițiu militar SUA în Europa. 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi și germani au aterizat în România

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia lui Joe Biden de a coopera mai strânsă cu aliații NATO de pe flancul estic: B9 – un summit de succes pentru securitatea României

EVENIMENTE2 hours ago

„Provocări și oportunități de mediu pentru România”: Dezbatere CaleaEuropeană.ro cu Nicu Stefănuță și Octavian Berceanu (LIVE, 12 mai, ora 13:30)

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă anunță o nouă investiție majoră cu fonduri europene în județul Arad: 7 milioane de euro ajung la Curtici

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării ai României și Poloniei au discutat, la București, despre consolidarea contribuției reciproce la structurile militare NATO găzduite de cele două state aliate

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE face apel la încetarea imediată a violențelor dintre israelieni și palestinieni și la respectarea status quo-ului locurilor sfinte

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ministrul Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru economie: Prognoza de primăvară a CE sper să reconfirme evoluția economiei României

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO19 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending