SUA amenință cu sancțiuni companiile europene implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, într-un ultim gest de forță al administrației Trump înaintea preluării puterii, pe 20 ianuarie, de către administrația Biden, au declarat marți pentru Reuters, sub condiția anonimatului, două surse guvernamentale americane, relatează Agerpres.
„Încercăm să informăm companiile de ceea ce riscă şi le îndemnăm să renunţe până când este prea târziu”, au declarat surse guvernamentale americane sub protecţia anonimatului.
Sursele au adăugat că Departamentul de Stat al SUA ar urma să publice joi sau vineri un raport cu privire la companiile pe care le suspectează că ajută proiectul Nord Stream 2. Printre companiile care ar putea fi menţionate în acest raport sunt companii de asigurări, ajută la amplasarea conductei submarine sau verifică echipamentele de construcţie folosite în acest proiect, mai susţin sursele.
Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream 2 intră sub incidența „Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni”, o lege care permite impunerea de sancțiuni asupra persoanelor sau entităților care efectuează anumite investiții sau care se angajează în alte activități în ceea ce privește conductele de export de energie din Rusia.
Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării.
De altfel, Agenția pentru energie din Danemarca a declarat într-un comunicat că a primit documentele necesare pentru aprobarea reluării așezării țevilor pe fundul mării începând cu 15 ianuarie. Gazprom va utiliza nava Fortuna cu două țevi și două nave de sprijin, care sunt capabile să pună aproximativ 1 km de țeavă pe zi, ceea ce i-ar permite să finalizeze construcția în aproximativ patru luni, în funcție de condițiile meteorologice, informează FT.
Prin urmare, Rusia va relua construcția gazoductului Nord Stream 2 către Germania la finele acestei săptămâni, într-o secțiune a Mării Baltice administrată de Danemarca, în ciuda măsurilor de la Washington menite să paralizeze proiectul care a creat diviziuni politice chiar și în interiorul Europei.
SUA, susținute de Polonia și alte state din estul UE, susțin că gazoductul este un proiect politic menit să sporească dependența Europei de Moscova și să ocolească conductele deja existente în Ucraina. În schimb, Rusia și Germania susțin că este o inițiativă pur comercială pentru a satisface cererea viitoare mai mare de gaze în Europa.
Noile sancțiuni SUA adoptate luna aceasta se aplică și companiilor care asigură și certifică operațiunile de instalare a conductelor, complicând în continuare eforturile Gazprom. DNV GL, o companie norvegiană de evaluare a riscurilor, a spus deja că a încetat toate activitățile de inspecție legate de conductă și că nu va putea să certifice finalizarea acesteia.
Nord Stream 2 a transmis într-o declarație că „nu este în măsură să comenteze impactul potențial” al viitoarelor sancțiuni ale SUA. În orice caz, președintele rus Vladimir Putin a promis că conducta va fi terminată, indiferent de opoziția actuală a Washingtonului.
Deocamdată nu este clar dacă președintele ales Joe Biden este dispus să ajungă la un compromis cu privire la acest proiect după data de 20 ianuarie, când va prelua mandatul la Casa Albă, însă în trecut, în perioada în care era vicepreședinte în administrația Obama, s-a opus și el acestui proiect, mai relatează Agerpres.