Connect with us

SUA

SUA amenință din nou cu sancțiuni companiile europene implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2

Published

on

© www.nord-stream2.com

SUA amenință cu sancțiuni companiile europene implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2, într-un ultim gest de forță al administrației Trump înaintea preluării puterii, pe 20 ianuarie, de către administrația Biden, au declarat marți pentru Reuters, sub condiția anonimatului, două surse guvernamentale americane, relatează Agerpres

„Încercăm să informăm companiile de ceea ce riscă şi le îndemnăm să renunţe până când este prea târziu”, au declarat surse guvernamentale americane sub protecţia anonimatului.

Sursele au adăugat că Departamentul de Stat al SUA ar urma să publice joi sau vineri un raport cu privire la companiile pe care le suspectează că ajută proiectul Nord Stream 2. Printre companiile care ar putea fi menţionate în acest raport sunt companii de asigurări, ajută la amplasarea conductei submarine sau verifică echipamentele de construcţie folosite în acest proiect, mai susţin sursele.

Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Nord Stream 2 intră sub incidența „Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni”, o lege care permite impunerea de sancțiuni asupra persoanelor sau entităților care efectuează anumite investiții sau care se angajează în alte activități în ceea ce privește conductele de export de energie din Rusia.

Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării.

De altfel, Agenția pentru energie din Danemarca a declarat într-un comunicat că a primit documentele necesare pentru aprobarea reluării așezării țevilor pe fundul mării începând cu 15 ianuarie. Gazprom va utiliza nava Fortuna cu două țevi și două nave de sprijin, care sunt capabile să pună aproximativ 1 km de țeavă pe zi, ceea ce i-ar permite să finalizeze construcția în aproximativ patru luni, în funcție de condițiile meteorologice, informează FT

Prin urmare, Rusia va relua construcția gazoductului Nord Stream 2 către Germania la finele acestei săptămâni, într-o secțiune a Mării Baltice administrată de Danemarca, în ciuda măsurilor de la Washington menite să paralizeze proiectul care a creat diviziuni politice chiar și în interiorul Europei. 

SUA, susținute de Polonia și alte state din estul UE, susțin că gazoductul este un proiect politic menit să sporească dependența Europei de Moscova și să ocolească conductele deja existente în Ucraina. În schimb, Rusia și Germania susțin că este o inițiativă pur comercială pentru a satisface cererea viitoare mai mare de gaze în Europa.

Noile sancțiuni SUA adoptate luna aceasta se aplică și companiilor care asigură și certifică operațiunile de instalare a conductelor, complicând în continuare eforturile Gazprom. DNV GL, o companie norvegiană de evaluare a riscurilor, a spus deja că a încetat toate activitățile de inspecție legate de conductă și că nu va putea să certifice finalizarea acesteia.

Nord Stream 2 a transmis într-o declarație că „nu este în măsură să comenteze impactul potențial” al viitoarelor sancțiuni ale SUA. În orice caz, președintele rus Vladimir Putin a promis că conducta va fi terminată, indiferent de opoziția actuală a Washingtonului.

Deocamdată nu este clar dacă președintele ales Joe Biden este dispus să ajungă la un compromis cu privire la acest proiect după data de 20 ianuarie, când va prelua mandatul la Casa Albă, însă în trecut, în perioada în care era vicepreședinte în administrația Obama, s-a opus și el acestui proiect, mai relatează Agerpres. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au făcut apel la parlamentarii georgieni să aprobe un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”După aproape șase luni de negocieri, cetățenii Georgiei au arătat clar că doresc o încetare a crizei politice și o cooperare între membrii aleși ai Parlamentului pentru a aborda provocările cu care se confruntă țara, inclusiv cele regionale, criza economică și criza de COVID-19. Având în vedere acest lucru, Uniunea Europeană și Statele Unite fac apel la toţi membrii Parlamentului georgian pentru a semna acordul pe care propus preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

”Acceptarea acestui compromis demonstrează curaj și un angajament din partea tuturor părților de a pune nevoile cetățenilor Georgiei pe primul loc, mai presus de interesele oricărui partid politic”, mai este precizat în comunicat.

Această declarație ilustrează reluarea activă a consultărilor dintre Bruxelles și Washington cu privire la vecinii sudici și vestici ai Rusiei.

Acordul dat publicității urmărește să consolideze independența sistemului judiciar, contribuind la îmbunătățirea proceselor electorale și la ”un parlament capabil să reprezinte mai bine vocile tuturor georgienilor”.

Compromisul propus urmăreşte, de asemenea, să ajute Georgia să facă faţă provocărilor pandemiei de COVID-19 şi să îşi păstreze ”interesele în materie de securitate şi stabilitate” în regiune.

El îndeamnă părţile să rezolve în termen de o săptămână cazurile în care ”justiţia a fost percepută ca fiind politizată” după protestele din 2019 prin adoptarea de amnistii sau a unor măsuri similare în privinţa sentinţelor.

”Părţile îşi recunosc poziţiile divergente în ceea ce priveşte alegerile din 2020 şi acceptă să îşi asume mandatele parlamentare şi să participe la viitoarele alegeri pe baza reformelor convenite” în acest acord.

Textul solicită alegeri conform unui sistem ”în întregime proporţional” şi ”criterii clare” pentru numărarea voturilor, precum şi invitarea ”unor experţi internaţionali” pentru soluţionarea oricăror litigii care ar putea să apară.

Georgia traversează o criză politică declanşată după alegerile legislative din octombrie, când opoziţia a acuzat trucarea rezultatelor pentru ca partidul Visul Georgian să se menţină la putere. Partidele de opoziţie au cerut noi alegeri şi au refuzat să facă parte din noul parlament.

Criza s-a adâncit în februarie odată cu arestarea şi procesul intentat liderului principalei coaliţii de opoziţie, Nika Melia, acuzat de instigarea la violenţă în timpul protestelor din 2019.

Premierul georgian a demisionat şi mii de susţinători ai opoziţiei s-au adunat în capitală pentru a protesta împotriva arestării lui Melia.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a încercat o mediere între guvern şi opoziţie cu scopul de a reduce tensiunile şi de a împiedica astfel un regres al progreselor democratice obţinute.

Continue Reading

SUA

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

CHINA

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite şi China, care se află pe poziții de concurenți sistemici pe plan global, s-au angajat sâmbătă să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice, înaintea unui summit internaţional organizat de preşedintele american Joe Biden, în cadrul unei vizite efectuate la Shanghai John Kerry, emisarul american pentru climă, primul oficial al administrației Biden care efectuează o vizită în China.

“SUA şi China se angajează să coopereze între ele şi cu alte ţări pentru aborda criza climatică, ce trebuie tratată cu seriozitatea şi urgenţa pe care ea le cer”, se arată într-un comunicat comun publicat de Departamentul de Stat ce poartă semnaturăra lui John Kerry, emisarul american pentru climă, şi a omologului său chinez, Xie Zhenhua

Textul enumeră multiplele căi de cooperare între primele două economii ale lumii care, împreună, reprezintă sursa pentru aproape jumătate din emisiile de gaze cu efecte de seră responsabile de schimbările climatice, informează Agerpres, citând AFP.

Washingtonul şi Beijingul afirmă “consolidarea acţiunilor lor şi cooperarea în procesele multilaterale, inclus în legătură cu Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice şi Acordul de la Paris”.

John Kerry este primul oficial al administraţiei preşedintelui Joe Biden care se deplasează în China. Vizita reprezintă un semnal de speranţă în legătură cu faptul că cele două părţi pot lucra împreună în faţa provocării mondiale reprezentate de schimbările climatice, în ciuda tensiunilor din alte dosare.

Cele două ţări “aşteaptă cu nerăbdare” summitul internaţional despre mediu care va fi organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden joia şi vinerea viitoare, însă textul nu spune dacă preşedintele chinez Xi Jinping va participa la eveniment.

Preşedintele SUA Joe Biden a invitat 40 de lideri mondiali, între care omologii săi chinez Xi Jinping, rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și polonez Andrzej Duda, la un summit virtual privind schimbările climatice pe care îl organizează în 22 şi 23 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului. Între cei 40 de lideri se numără și cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, dar și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, fiind invitați practic toți liderii țărilor G7 și 20.

Este vorba de o reuniune de o amploare rară pentru un preşedinte aflat la putere de doar trei luni, chiar dacă ea se va desfăşura prin videoconferinţă, din cauza pandemiei.

Cei 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această întâlnire menită să marcheze revenirea Washingtonului în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice după ce Donald Trump a decis să se retragă din acordul de la Paris din 2015 în care SUA s-au reînscris chiar din prima zi a mandatului său.

Noul preşedinte american şi-a anunţat intenţia de a organiza un summit privind schimbările climatice pe 22 aprilie care să coincidă cu Ziua Pământului, înainte de marea reuniune a ONU programată pentru noiembrie la Glasgow, în Scoţia.

Până la Summit, Statele Unite vor anunța un obiectiv ambițios de emisii pentru 2030 ca noua contribuție determinată la nivel național în cadrul Acordului de la Paris, a precizat Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL UE11 mins ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.23 mins ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE32 mins ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu54 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.2 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.2 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

ROMÂNIA4 hours ago

Smart Everything Everywhere organizează conferința “AI for Startups and SMEs” pentru a discuta despre potențialul Inteligenței Artificiale de a produce următorii unicorni din România

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending