Președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția asupra unor consecințe „fără precedent” în cazul în care suveranitatea unei țări europene și aliate ar fi pusă sub semnul întrebării, făcând referire la poziția președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei, relatează The Guardian. 

„Dacă suveranitatea unei țări europene și aliate ar fi afectată, efectele secundare ar fi fără precedent”, a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei ședințe a cabinetului, referindu-se la presiunile exercitate de președintele american Donald Trump pentru a prelua controlul asupra teritoriului arctic.

„Nu subestimăm declarațiile privind Groenlanda”, a spus Macron, citat de purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Maud Bregeon.

Președintele american Donald Trump a reafirmat miercuri că Washingtonul are nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că insula este esențială pentru proiectele strategice americane și pentru consolidarea capacității de descurajare a NATO.

Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat marți să critice public retorica Statelor Unite privind Groenlanda, afirmând că aliații sunt pe deplin de acord asupra urgenței situației de securitate din Arctica și asupra necesității unei cooperări consolidate.

Noi consultări, de această dată bilaterale americane-daneze, vor avea loc miercuri la Washington. Miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei se vor întâlni miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul presiunilor tot mai intense exercitate de președintele Donald Trump pentru preluarea controlului asupra insulei arctice.

Președintele american Donald Trump a reafirmat miercuri că Washingtonul are nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că insula este esențială pentru proiectele strategice americane și pentru consolidarea capacității de descurajare a NATO.

„Statele Unite au nevoie de Groenlanda în scopul securității naționale. Este vitală pentru Golden Dome pe care îl construim. NATO ar trebui să conducă eforturile pentru ca noi să o obținem”, a transmis Trump. El a insistat că lipsa unei acțiuni rapide ar putea avea consecințe strategice majore, afirmând „DACĂ NU O FACEM, RUSIA SAU CHINA O VOR FACE, ȘI ASTA NU SE VA ÎNTÂMPLA!”, a scris Trump, pe rețeaua sa socială Truth Social.

În mesajul său, președintele american a pus accentul pe rolul decisiv al Statelor Unite în capacitatea militară a Alianței Nord-Atlantice, arătând că puterea NATO depinde în mod fundamental de contribuția americană.

„Din punct de vedere militar, fără vasta putere a Statelor Unite, mare parte din aceasta construită de mine în timpul primului meu mandat și pe care acum o duc la un nivel nou și chiar mai înalt, NATO nu ar fi o forță sau un factor de descurajare eficient — nici pe departe!”, a declarat Trump.

Liderul de la Washington a susținut că aliații sunt conștienți de această realitate, adăugând „Ei știu asta, și știu și eu”.

În acest context, Trump a mai punctat că „NATO devine mult mai redutabilă și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile STATELOR UNITE”.

În finalul mesajului, președintele american a exclus orice alternativă la acest scenariu, declarând că „orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”.

Donald Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat marți să critice public retorica Statelor Unite privind Groenlanda, afirmând că aliații sunt pe deplin de acord asupra urgenței situației de securitate din Arctica și asupra necesității unei cooperări consolidate.

Noi consultări, de această dată bilaterale americane-daneze, vor avea loc miercuri la Washington. Miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei se vor întâlni miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul presiunilor tot mai intense exercitate de președintele Donald Trump pentru preluarea controlului asupra insulei arctice.

În paralel, un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune de tip Santinela Arctică, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii.

Industria petrolieră americană este pregătită să joace un rol de „forță de stabilizare” în Iran, în eventualitatea prăbușirii regimului de la Teheran, a declarat marți președintele American Petroleum Institute (API), Mike Sommers, pe fondul protestelor de amploare care au cuprins țara și al represiunii violente declanșate de autorități, informează Politico.

„Este o veste bună pentru poporul iranian; își iau libertatea în propriile mâini”, a afirmat Sommers, referindu-se la manifestațiile masive din ultimele zile. Potrivit informațiilor, președintele american Donald Trump analizează opțiuni privind posibile acțiuni împotriva guvernului iranian, ca reacție la reprimarea protestelor.

Vorbind cu jurnaliștii după evenimentul anual State of American Energy, organizat de API la Washington, Sommers a subliniat că sectorul petrolier american este dispus să se implice într-un scenariu post-regim.

„Industria noastră este angajată să fie o forță de stabilizare în Iran, dacă iranienii decid să răstoarne regimul”, a declarat acesta.

Sommers a descris Iranul drept un actor energetic major, cu un potențial considerabil de creștere, în pofida sancțiunilor severe impuse de Statele Unite de-a lungul anilor.

„Este un jucător important pe piața globală a petrolului, în prezent al șaselea cel mai mare producător; ar putea face cu siguranță mult mai mult”, a spus el, adăugând că industria petrolieră iraniană rămâne, din punct de vedere structural, solidă.

În schimb, revenirea companiilor americane în Venezuela este privită cu mult mai mult scepticism. Potrivit lui Sommers, investițiile vor fi posibile doar dacă sunt îndeplinite condiții esențiale, precum certitudine pe termen lung, securitate operațională și stat de drept, procese care ar necesita timp îndelungat.

„Dacă vor reuși să rezolve aceste trei lucruri majore, cred că vor exista investiții în Venezuela”, a afirmat el.

Diferențele dintre Iran și Venezuela au fost subliniate și de alți experți prezenți la eveniment. Kevin Book, director general al firmei de analiză energetică ClearView Energy Partners, a remarcat că Iranul a reușit să își crească producția chiar și sub presiunea unor sancțiuni extrem de dure.

„Iranul a reușit să aibă producție sub povara celor mai agresive sancțiuni pe care SUA le-ar putea impune. Imaginați-vă ce ar putea face cu inginerie occidentală”, a spus Book.

La rândul său, Bob McNally, fost consilier pe energie și securitate națională al președintelui George W. Bush și actual director al Rapidan Energy Group, a afirmat că perspectivele de creștere a producției de petrol în Iran sunt „complet diferite” față de cele ale Venezuelei.

„Ne putem imagina industria noastră revenind acolo; am obține mult mai mult petrol, mult mai rapid decât în Venezuela”, a declarat McNally, adăugând că este vorba despre petrol convențional, situat în apropierea infrastructurii existente, precum și despre resurse de gaze naturale.

În același timp, Sommers a precizat că API s-ar opune oricăror planuri ale administrației Trump privind preluarea unor participații directe în companii petroliere americane sau în sectorul energetic venezuelean.

„Ne-am opune ca guvernul Statelor Unite să dețină participații în orice companie americană de petrol și gaze, punct”, a spus el. „Nu susținem naționalizarea companiilor petroliere și nici crearea unei companii petroliere naționale în Statele Unite”, a subliniat Sommers.