Președintele în funcție al SUA, Joe Biden, a declarat luni, în ultimul său discurs de politică externă înainte de inaugurarea lui Donald Trump, că Statele Unite “câștigă competiția mondială” și este cea mai puternică țară de pe scena lumii, prezentând eforturile sale de consolidare a alianțelor globale ale SUA, sprijinul pentru Ucraina și evitarea unui război nuclear cu Rusia, drept o parte esențială a moștenirii sale internaționale, relatează France24.

Președintele în funcție SUA a luat la țintă Rusia, China și Iranul și a îndemnat Occidentul să mențină sprijinul pentru Ucraina, într-un discurs rostit la Departamentul de Stat, în care și-a stabilit moștenirea internațională.

În timp ce președintele Joe Biden a anunțat ceea ce el consideră a fi triumfurile sale în materie de politică externă în timpul unui discurs susținut luni la Departamentul de Stat, el a oferit, de asemenea, un avertisment cu privire la pericolele viitoare.

“Acum, statele autoritare majore se aliniază mai strâns unele cu altele – Iran, Rusia, China, Coreea de Nord. Dar acest lucru se întâmplă mai mult din slăbiciune decât din putere”, a spus el, citat de CNN.

Ținta nespusă a lui Biden a fost Trump, în timp ce acesta a prezentat reconstrucția alianțelor internaționale în ultimii patru ani, după primul mandat haotic al rivalului său republican.

“Statele Unite câștigă competiția mondială comparativ cu acum patru ani”, a declarat Biden, după ce diplomații de la Departamentul de Stat l-au ovaționat în picioare.

“America este mai puternică. Alianțele noastre sunt mai puternice, adversarii și concurenții noștri sunt mai slabi. (…) Națiunea noastră a devenit mai puternică acasă și în lume. America de astăzi este mai capabilă și mai pregătită decât a fost de mult timp. În timp ce concurenții se confruntă cu vânturi puternice din față, noi avem vântul în spate. Aceasta este ceea ce predăm” viitoarei administrații, i-a transmis Biden indirect lui Trump.

Democratul a adăugat că legăturile Americii cu aliații săi sunt cele mai puternice „din ultimele decenii” și a spus că partenerii din alianța militară NATO “își plătesc acum partea lor corectă”.

Trump a criticat în mod repetat țările NATO, spunând la un moment dat că ar încuraja Rusia să facă “ce naiba vrea” aliaților care nu își plătesc partea.

De asemenea, viitorul președinte și-a exprimat anterior admirația pentru președintele rus Vladimir Putin – dar Biden l-a ironizat pe Putin cu privire la progresul invaziei Moscovei în Ucraina.

“Când Putin a invadat, a crezut că va cuceri Kievul într-o chestiune de zile. Adevărul este că, de când a început acel război, eu sunt singurul care a stat în centrul Kievului, nu el”, a spus Biden.

Biden a devenit primul președinte american în funcție care a vizitat o zonă de război necontrolată de forțele americane atunci când a efectuat o vizită strict secretă în capitala Ucrainei în 2023, la un an de la invazia Rusiei.

El a declarat că Statele Unite și aliații săi “nu pot pleca” din Ucraina, căreia Washingtonul i-a trimis miliarde de dolari în ajutor militar de la începutul războiului în 2022.

Între timp, Biden a insistat că China “nu ne va depăși niciodată” și că Statele Unite vor rămâne superputerea dominantă a lumii. “Conform celor mai recente previziuni, pe cursul actual al Chinei, aceasta nu ne va depăși niciodată – punct”, a declarat el.

Liderul de la Casa Albă adăugat că Washingtonul a gestionat legăturile sale complexe cu Beijingul și cu Xi Jinping și că relația “nu a degenerat niciodată în conflict” în cei patru ani în care a fost președinte.

Discursul lui Biden a fost mai reținut în ceea ce privește războiul Israelului din Gaza, administrația sa confruntându-se cu critici din partea propriului partid pentru sprijinul său necondiționat față de Israel.

Cu toate acestea, el a declarat că o încetare a focului în Gaza și un acord de eliberare a ostaticilor sunt “pe punctul” de “a se concretiza în sfârșit”.

Democratul a apărat, de asemenea, un alt fiasco major al politicii externe – căderea guvernului afgan susținut de SUA în fața talibanilor și retragerea sângeroasă a SUA din 2021. “Încheierea războiului a fost lucrul corect de făcut. Și cred că istoria va reflecta acest lucru”, a spus Biden.

Discursul de politică externă al lui Biden va fi urmat de un discurs de adio către națiune din Biroul Oval, miercuri, la ora de maximă audiență națională.

Danemarca recunoaște că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică și este pregătită să discute cu viitoarea administrație Trump, a afirmat luni ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Suntem de acord că americanii au anumite îngrijorări despre situația securității în Arctica, pe care le împărtășim și astfel, în strânsă cooperare cu Groenlanda, suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte al Statelor Unite, pentru a asigura interesele legitime americane”, a spus șeful diplomației daneze într-o conferință de presă la Ierusalim.

În urmă cu o săptămână, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la acțiuni militare sau economice ca parte a dorinței sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum și a Canalului Panama. 

„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două”, a declarat preşedintele ales, întrebat despre o eventuală recurgerea la forţa armată pentru a anexa canalul, arteră vitală a transportului maritim mondial, şi Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

În cadrul unei conferinţe de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, din statul Florida, Donald Trump a adăugat că cele două obiective sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a SUA.

În acelaşi timp, Donald Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce a afirmat cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină “al 51-lea stat” american.

Donald Trump deja afirmase la finalul anului trecut că, în opinia sa, controlul Groenlandei este „o necesitate absolută pentru securitatea națională și libertatea în lume”.

Groenlanda face parte din Danemarca de mai bine de 600 de ani, dar în prezent își controlează majoritatea afacerilor interne ca teritoriu autonom în cadrul regatului danez. Groenlanda a devenit un teritoriu formal al Danemarcei în 1953 și se supune constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita un amendament constituțional.

În 2009, insulei i s-a acordat o largă autonomie de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca prin referendum.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat demersurile pentru obținerea independenței, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea cetățenilor săi să își decidă viitorul.

În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump, aflat atunci la primul mandat de președinte, de a cumpăra insula.

Când Groenlanda era încă o colonie, SUA, sub conducerea președintelui de atunci Harry Truman, a încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să vândă insula.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, aflat la final de mandat, a recomandat o creștere a cheltuielilor de apărare cu aproximativ 50 miliarde de dolari peste proiecțiile actuale pentru 2026, ceea ce ar putea duce bugetul de apărare la peste 1000 miliarde de dolari în anii următori, potrivit unei relatări de luni a publicației Bloomberg, citată de Reuters, preluată de Agerpres.

Într-o scrisoare din 27 noiembrie adresată Oficiului pentru Management și Buget, consultată de Bloomberg, Austin a sugerat ca administrația președintelui ales Donald Trump să primească un plan de apărare pe cinci ani, care prevede un buget de 926,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, comparativ cu o proiecție de 876,8 miliarde de dolari.

„Nu m-am clintit în evaluarea mea că îndeplinirea cerințelor strategiei noastre necesită o creștere reală” peste inflație „și noi investiții susținute în anii fiscali 2026-2030”, a scris Austin în scrisoare, conform Bloomberg.

Bugetul pentru apărare și securitate națională al președintelui Joe Biden pentru 2025, publicat în martie anul trecut, a fost cu doar 1% mai mare decât anul precedent, din cauza unui acord bugetar de doi ani încheiat la mijlocul anului 2023, care a limitat creșterea bugetară la 1%.

Această măsură a încetinit cheltuielile pentru o gamă largă de programe și a întârziat eforturile de refacere a stocurilor de arme epuizate de războaiele din Ucraina și Israel.

Scrisoarea propune, de asemenea, cheltuieli de 972,8 miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027 și mai mult de 1 trilion de dolari pentru anul fiscal 2028, conform relatării Bloomberg, adăugând că cheltuielile vor depăși 1 trilion de dolari în anii fiscali 2029 și 2030.

Propunerile de finanțare ale lui Austin nu includ asistența pentru Israel și Ucraina, fiind limitate la Pentagon, potrivit sursei citate. Nu este clar încă dacă Trump va prelua ideea propusă de Austin. Președintele ales al SUA a declarat săptămâna trecută că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pe apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%.