RUSIA
SUA anunță un nou val “sancțiuni devastatoare” împotriva Rusiei și a familiilor Putin și Lavrov: PIB-ul Rusiei se va contracta cu până la 15%
Published
3 years agoon
La o zi după ce Uniunea Europeană a adoptat cel de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Statele Unite au anunţat o nouă rundă de sancțiuni aplicate Moscovei, ca reacţie la invazia din Ucraina, vizându-i direct pe membri de familie ai preşedintelui rus Vladimir Putin şi ministrului de externe Serghei Lavrov, informează Casa Albă într-un comunicat.
“Am spus clar că Rusia va plăti un preț sever și imediat pentru atrocitățile sale de la Bucea. Astăzi, împreună cu aliații și partenerii noștri, anunțăm o nouă rundă de sancțiuni devastatoare”, a afirmat Biden, într-o postare pe Twitter, în care a subliniat coordonarea dintre SUA, Uniunea Europeană și țările G7.
I made clear that Russia would pay a severe and immediate price for its atrocities in Bucha. Today, along with our Allies and partners, we’re announcing a new round of devastating sanctions. https://t.co/LVqTDIOSvz
— President Biden (@POTUS) April 6, 2022
Potrivit Casei Albe, Statele Unite și mai mult de 30 de aliați și parteneri din întreaga lume au impus cele mai importante, coordonate și de amploare restricții economice din istorie.
“Experții prevăd că PIB-ul Rusiei se va contracta cu până la 15% în acest an, anulând astfel câștigurile economice din ultimii 15 ani. Inflația a depășit deja 15 % și se preconizează că se va accelera și mai mult. Mai mult de 600 de companii din sectorul privat au părăsit deja piața rusă. Lanțurile de aprovizionare din Rusia au fost grav perturbate. Este foarte probabil ca Rusia să își piardă statutul de economie majoră și va continua o lungă coborâre în izolare economică, financiară și tehnologică. În comparație cu anul trecut, exporturile americane către Rusia de produse care fac obiectul noilor noastre controale la export au scăzut cu 99% din valoare – iar puterea acestor restricții se va amplifica în timp, pe măsură ce Rusia își va reduce stocurile rămase de piese de schimb pentru anumite avioane, tancuri și alte resurse necesare pentru mașina de război a lui Putin”, a punctat administrația americană.
Care sunt sancțiunile adoptate de SUA și ce instituții și persoane sunt vizate?
Sancțiuni de blocare totală a celei mai mari instituții financiare din Rusia, Sberbank, și a celei mai mari bănci private din Rusia, Alfa Bank. Această acțiune va îngheța orice active ale Sberbank și Alfa Bank care intră în contact cu sistemul financiar american și va interzice persoanelor din SUA să facă afaceri cu acestea. Sberbank deține aproape o treime din totalul activelor sectorului bancar rusesc și are o importanță critică din punct de vedere sistemic pentru economia rusă. Alfa Bank este cea mai mare instituție financiară privată din Rusia și a patra instituție financiară din Rusia în ansamblu.
Interzicerea de noi investiții în Federația Rusă – Președintele Biden va semna un nou ordin executiv (E.O.) care include o interdicție privind noi investiții în Rusia de către persoane din SUA, indiferent unde se află, ceea ce va izola și mai mult Rusia de economia globală. Această acțiune se bazează pe decizia luată de peste 600 de întreprinderi multinaționale de a se retrage din Rusia. Exodul sectorului privat include producători, companii energetice, mari retaileri, instituții financiare, precum și alți furnizori de servicii, cum ar fi firme de avocatură și de consultanță. OUG de astăzi va asigura slăbirea durabilă a competitivității globale a Federației Ruse.
Sancțiuni de blocare totală a principalelor “mari firme strategice de stat” ruse – Acest lucru va interzice oricărei persoane din SUA să facă tranzacții cu aceste entități și va îngheța toate activele acestora care fac obiectul jurisdicției SUA, afectând astfel capacitatea Kremlinului de a utiliza aceste entități de care depinde pentru a permite și finanța războiul său din Ucraina. Departamentul Trezoreriei va anunța joi aceste entități.
Sancțiuni de blocare completă a elitelor rusești și a membrilor familiilor acestora, inclusiv sancțiuni asupra copiilor președintelui Putin, soția și fiica ministrului de externe Lavrov, precum și membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, inclusiv fostul președinte și prim-ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev, și prim-ministrul Mihail Mișuțîn. Aceste persoane s-au îmbogățit în detrimentul poporului rus. Unii dintre ei sunt responsabili pentru furnizarea sprijinului necesar pentru a susține războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Această acțiune le taie accesul la sistemul financiar american și îngheață orice active pe care le dețin în Statele Unite.
Trezoreria americană a interzis Rusiei să efectueze plăți ale datoriei cu fonduri aflate sub jurisdicția SUA – Sancțiunile nu împiedică în acest moment plățile pentru datoria suverană rusă, cu condiția ca Rusia să utilizeze fonduri în afara jurisdicției SUA. Cu toate acestea, Rusia este un paria financiar la nivel mondial – și acum va trebui să aleagă între a-și epuiza fondurile disponibile pentru a efectua plățile datoriei sau a intra în incapacitate de plată.
Angajamentul de a sprijini sectoarele esențiale pentru activitățile umanitare – Pe măsură ce continuăm să ne intensificăm sancțiunile și alte măsuri economice împotriva Rusiei pentru războiul său brutal împotriva Ucrainei, ne reiterăm angajamentul de a excepta activitățile umanitare esențiale și activitățile conexe de care beneficiază poporul rus și oamenii din întreaga lume: asigurarea disponibilității produselor alimentare de bază și a produselor agricole de bază, garantarea accesului la medicamente și dispozitive medicale, precum și permiterea serviciilor de telecomunicații pentru a sprijini fluxul de informații și accesul la internet, care oferă perspective externe poporului rus. Aceste activități nu sunt ținta eforturilor noastre, iar companiile americane și occidentale pot continua să opereze în aceste sectoare în Rusia. Atunci când va fi necesar, departamentele și agențiile relevante vor emite scutiri și derogări adecvate pentru a se asigura că aceste activități nu sunt perturbate.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
INTERNAȚIONAL
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Published
4 weeks agoon
November 11, 2024Președintele ales al SUA Donald Trump a discutat joi la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, în prima conversație între cei doi de la câștigarea alegerilor prezidențiale americane de către Trump, au declarat mai multe persoane familiarizate cu discuția pentru Washington Post.
În timpul convorbirii telefonice, pe care Trump l-a preluat din resortul său din Florida, fostul și viitorul lider de la Casa Albă “l-a sfătuit pe președintele rus să nu escaladeze conflictul din Ucraina și i-a reamintit de prezența militară considerabilă a Washingtonului în Europa”, a declarat pentru Washington Post o persoană familiară cu discuția, care, la fel ca alți intervievați pentru acest articol, a vorbit sub anonimat pentru a putea discuta o chestiune sensibilă.
Cei doi au discutat despre obiectivul păcii pe continentul european, iar Trump și-a exprimat interesul pentru convorbiri ulterioare, pentru a discuta “rezolvarea rapidă a războiului din Ucraina,” a menționat una dintre surse.
Persoane familiarizate cu apelul telefonic au declarat pentru Washington Post că Kievul a fost informat despre apelul lui Putin și nu a obiectat. Însă, Ministerul de Externe al Ucrainei a contestat afirmația din articolul publicat de Washington Post, conform căreia Kievul ar fi fost informat despre apel și nu s-ar fi opus desfășurării conversației. “Informațiile conform cărora partea ucraineană a fost informată în avans despre presupusul apel sunt false. În consecință, Ucraina nu ar fi putut nici să susțină, nici să se opună apelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev pentru Reuters.
În timpul campaniei electorale, Trump a spus că va găsi o soluție pentru a pune capăt războiului “într-o zi”, dar nu a explicat cum va face acest lucru, amintește publicația The Guardian. În privat, el a sugerat că ar susține o înțelegere prin care Rusia ar păstra o parte din teritoriul ocupat, iar în timpul convorbirii a ridicat pe scurt această problemă, conform persoanelor familiarizate cu discuția.
Vineri, Kremlinul a declarat că Putin este pregătit să discute despre Ucraina cu Trump, dar că acest lucru nu înseamnă că este dispus să modifice cererile Moscovei. Pe 14 iunie, Putin și-a expus condițiile pentru încetarea războiului: Ucraina ar trebui să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO și să-și retragă toate trupele din cele patru regiuni revendicate de Rusia. Ucraina a respins această cerere, afirmând că ar echivala cu o capitulare și că Zelenski a propus un “plan de victorie”, pe care i l-a prezentat inclusiv lui Trump și care include solicitări pentru sprijin militar suplimentar din partea Occidentului și garanții de securitate prin invitarea Kievului să adere la NATO.
Potrivit unui fost oficial american familiarizat cu discuția și care a vorbit cu Washington Post, Trump probabil nu dorește să își înceapă al doilea mandat prezidențial cu o escaladare a războiului din Ucraina, “ceea ce îi oferă un stimulent să evite înrăutățirea conflictului”.
Într-o declarație pentru Washington Post, purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a spus că “președintele Trump a câștigat un scrutin istoric în mod hotărât, iar liderii din întreaga lume știu că America va reveni la proeminență pe scena mondială. De aceea, liderii au început procesul de consolidare a relațiilor cu cel de-al 45-lea și al 47-lea președinte, deoarece el reprezintă pacea și stabilitatea globală”.
Președintele francez Emmanuel Macron, liderul ucrainean Volodimir Zelenski, premierul maghiar Viktor Orban și cel israelian Benjamin Netanyahu, dar și președintele chinez Xi Jinping se numără printre primii lideri care au discutat cu republicanul Donald Trump miercuri, la o zi după realegerea sa în funcție. Dacă despre conversațiile telefonice cu liderii amintiți, precum și cu președinții Comisiei Europene și Consiliului European, au existat comunicări publice imediate, informația cu privire la convorbirea Trump – Putin a apărut după câteva zile.
În primul mandat de președinte, Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin de două ori, un summit bilateral la Helsinki în 2018 și la summitul G20 de la Osaka din 2019.
REPUBLICA MOLDOVA
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Published
2 months agoon
October 11, 2024Ministerul Afacerilor Externe a transmis un mesaj ferm Federației Ruse, care a acuzat prin vocea purtătoarei de cuvânt a diplomației de la Moscova că România încearcă să “anexeze” Republica Moldova, diplomația de la București precizând că România nu acceptă “lecții de istorie” cei cărora au interpretat trecutul în mod selectiv și tendențios.
“Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană“, transmis MAE, pe Twitter.
“Și știm din trecutul nostru cât de păguboase sunt alternativele. Nu acceptăm însă să ni se dea lecții de istorie. Mai ales de către cei care au interpretat întotdeauna trecutul în mod selectiv și tendențios. Noi nu dăm lecții nimănui. Știm foarte bine cine suntem și cărei comunități îi aparținem. Și avem încredere în maturitatea, judecata și discernământul cetățenilor Republicii Moldova“, a conchis MAE.
Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană.🧵
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) October 10, 2024
România rămâne ferm angajată în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, iar propaganda agresivă a Rusiei nu va schimba acest lucru, a transmis, joi, premierul Marcel Ciolacu.
Propaganda “agresivă” a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, se arată într-un comunicat de joi al guvernului, după ce miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat mai multe acuzații la adresa Chișinăului și a României, susținând că aceasta vrea “să anexeze” Republica Moldova.
INTERNAȚIONAL
Rusia anunță o reuniune la New York a celor cinci mari puteri nucleare, pe fondul tensiunilor nucleare cu Occidentul
Published
2 months agoon
October 11, 2024Cele mai mari cinci puteri nucleare vor avea o reuniune la New York în următoarele două săptămâni, a anunţat joi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit presei ruse de stat citate de Reuters.
Aceste cinci ţări principale puteri nucleare, SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, sunt de asemenea membrele permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.
Viceministrul rus nu a precizat data şi nici nivelul de reprezentare la care această reuniune va avea loc. Întâlnirea are însă potenţialul de a fi una semnificativă în contextul escaladării tensiunilor între Rusia şi Occident pe fondul războiului din Ucraina.
Întâlnirea este potențial semnificativă din cauza unei escaladări semnificative a tensiunilor nucleare dintre Rusia și Occident de la începutul războiului din Ucraina.
În timp ce Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali să elimine restricţiile ce o împiedică să atace cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune ţinte pe teritoriul Rusiei, aceasta din urmă a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei sale nucleare.
Luna trecută, președintele Vladimir Putin a anunțat modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei, afirmând că Moscova extinde lista scenariilor care ar putea-o determina să ia în considerare lansarea unei arme nucleare.
În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat joi că Alianța își va desfășura în perioada următoare exercițiile sale nucleare regulate. Predecesorul său, Jens Stoltenberg, a povestit recent într-un interviu cum aliații au reușit să dejoace retorica nucleară a Rusiei. El s-a referit la faptul că “l-am făcut pe Putin să blufeze” atunci când dictatorul de la Kremlin a amenințat cu întrebuințarea armelor nucleare în Ucraina sau împotriva Occidentului dacă mai oferă sprijin militar Kievului.
În ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte ca Putin să își trimită armata în Ucraina, cele cinci mari puteri nucleare au emis o declarație comună, deschizând o filă nouă în care spuneau că evitarea războiului între puterile nucleare și reducerea riscurilor strategice sunt prioritățile lor principale.
“Afirmăm că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, au spus reprezentanții Chinei, Franței, Regatului Unit, Rusiei și Statelor Unite la acea vreme.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității