Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA ar putea începe retragerea treptată a trupelor din Afganistan și închiderea câtorva baze militare ca parte a unui acord de pace cu talibanii

Published

on

Statele Unite vor retrage 5.400 de militari și vor închide câteva baze militare din Afganistan în 135 de zile de la semnarea unui acord cu talibanii, potrivit declarației trimisului special american, Zalmay Khalilzad, relatează New York Times și BBC

Această retragere ar putea fi începutul  retragerii treptate a tuturor celor 14.000 de soldați americani, punând astfel capăt celui mai lung război purtat de SUA, după Războiul din Vietnam.

Războiul împotriva talibanilor a început atunci când SUA au lansat atacuri aeriene la o lună după atacurile din 11 septembrie 2001 și după ce talibanii au refuzat să-l predea pe omul din spatele lor, Osama Bin Laden.

O coliție internațională s-a alăturat forțelor americane, iar talibanii au fost îndepărtați rapid de la putere, însă s-au transformat într-o forță insurgentă și au continuat atacurile mortale, destabilizând guvernele afgane ulterioare.

Deși coaliția internațională și-a încheiat misiunea de luptă în 2014, rămânând în Afganistan doar pentru a antrena forțele afgane, SUA și-au continuat propria operațiune de luptă pe scară largă, inclusiv atacurile aeriene asupra unor ținte talibane. 

Trimisul american, Zalmay Khalilzad, care a condus aproape un an negocierile cu talibanii, a declarat pentru un canal de știri afgan, din Kabul, că Statele Unite au ajuns „în principiu” la un acord cu insurgenții afgani, însă a precizat că ultimul cuvânt în semnarea înțelegerii îl va avea președintele Trump, potrivit New York Times. 

,,În principiu, pe hârtie, da, am ajuns la un acord”, a declarat Khalilzad pentru canalul afgan ToloNews. „Dar nu este definitiv până când președintele Statelor Unite nu va fi de acord cu acesta.”

Acordul cu talibanii este destinat să reducă imediat violența în mai multe provincii din care trupele americane ar începe să plece, deși natura exactă a acestei detensionări – indiferent dacă ar fi în esență o încetare a focului extinsă – nu este clară. Khalilzad a declarat, de asemenea, că le-a spus liderilor afgani că Statele Unite și-ar rezerva dreptul de a asista forțele afgane în cazul în care ar fi atacate de talibani, ca parte a acordului.

Însă retragerea forțelor rămase ar depinde de alte condiții, inclusiv de începerea negocierilor de pace între guvernul afgan și talibani, precum și de încetarea focului, relatează BBC. Cu toate acestea, detaliile negocierilor viitoare rămân neclare, deoarece talibanii refuză să discute direct cu Guvernul, pe care îl consideră un regim ilegitim „de păpuși”.

De altfel, purtătorul de cuvânt al președintelui afgan Ashraf Ghani, Sediq Sediqqi, a declarat că guvernul mai are nevoie de dovezi că talibanii se implică cu adevărat în procesul de pace, iar acest lucru va fi o condiție importantă pentru ca șeful statului să-și dea avizul pentru acordul cu americanii, relatează BBC. 

În orice caz, în schimbul ofertei SUA de a-și retrate trupele din Afganistan, talibanii au fost de acord să nu permită ca teritoriul țării să fie folosit de militanți pentru plănuirea unor atacuri teroriste pe teritoriul Statelor Unite și al aliaților săi. Potrivit informațiilor BBC, anul trecut talibanii erau activi în 70% din teritoriul afgan. 

În semn de escaladare a violenței din Afganistan, pe fondul optimismului american privind încheierea definitivă a unui acord cu talibanii, o explozie masivă a zguduit Kabulul imediat după trimisului american, Zalmay Khalilzad, relatează Digi24.

Primele informații de la poliție au arătat că o camionetă cu bombă a explodat în apropierea localității Green Village, un complex rezidențial care punea la dispoziția contractorilor străini și a organizațiilor neguvernamentale spații de locuit. Din informațiile inițiale ale guvernului, numărul morților s-ar ridica la peste 30 de persoane, la care se adaugă 100 de răniți. Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atac, potrivit sursei citate. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

MAREA BRITANIE

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

Published

on

© Biroul Parlamentului European în România

O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

 

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei NavalnîiBerlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Uniunea Europeană continuă să condamne încălcarea dreptului internațional la șapte ani de la anexarea ilegală a Crimeei

Published

on

© European Union, 2021

La șapte ani de la anexarea violentă și ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne fermă în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional. Aceasta rămâne o provocare directă pentru securitatea internațională, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor, se arată în declarația de joi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene la aniversarea anexării ilegale a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă, comemorată de Ucraina la 26 februarie 2021.

UE își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere, inclusiv prin măsuri restrictive și cooperare în forurile internaționale. Uniunea Europeană solicită din nou statelor membre ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaștere în conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 68/262 din 27 martie 2014. Uniunea Europeană nu recunoaște și nu va recunoaște organizarea alegerilor de către Federația Rusă în peninsula Crimeea.

În urmă cu câteva luni, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care solicita Rusiei să pună capăt cât mai curând posibil “ocupației temporare” a Crimeei. Rezoluția, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părți din Marea Neagră și Marea Azov, a fost adoptată de 63 de țări, în timp ce 17 au votat împotrivă și 62 s-au abținut.

Militarizarea crescândă a peninsulei de către Federația Rusă, inclusiv exerciții militare multiple și construirea de nave de război, continuă să aibă un impact negativ asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre. În încălcarea dreptului internațional umanitar, Rusia a impus cetățenia și recrutarea în cadrul forțelor sale armate rezidenților din Crimeea. 

De asemenea, Uniunea Europeană condamnă construcția podului Kerch și deschiderea unei secțiuni de cale ferată fără acordul Ucrainei. Acestea constituie alte încercări de integrare forțată a peninsulei anexate ilegal în Rusia și o încălcare suplimentară a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. UE se așteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerch către și dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internațional. 

Locuitorii peninsulei se confruntă cu restricții sistematice ale libertăților lor fundamentale, precum libertățile de exprimare, religie sau credință și asociere și dreptul la întrunire pașnică. Jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și avocații apărării se confruntă cu interferențe și intimidări în munca lor. Tătarii din Crimeea continuă să fie persecutați în mod inacceptabil, presați, iar drepturile lor sunt grav încălcate.

Tătarilor din Crimeea, ucrainenilor și tuturor comunităților etnice și religioase din peninsulă trebuie să li se asigure posibilitatea de a-și menține și dezvolta tradițiile culturale, educaționale, identitare și de patrimoniu cultural, care sunt în prezent amenințate de anexarea ilegală. Acțiunile distructive împotriva patrimoniului cultural al peninsulei, cum ar fi comorile arheologice, operele de artă, muzeele sau siturile istorice, care continuă fără întrerupere, trebuie să se oprească.

În conformitate cu Rezoluția Adunării Generale a ONU 75/192 din 16 decembrie 2020, este crucial ca mecanismele regionale și internaționale de monitorizare a drepturilor omului, precum și organizațiile neguvernamentale pentru drepturile omului să aibă acces fără obstacole în Crimeea și Sevastopol. Toate cazurile în curs de încălcare a drepturilor omului și abuzurile, cum ar fi disparițiile forțate, tortura și uciderea, violența, discriminarea și hărțuirea, trebuie să fie investigate temeinic. 

UE salută eforturile diplomatice menite să restabilească suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și va lua în considerare ideile ucrainene concrete în acest sens, în conformitate cu politica stabilită de nerecunoaștere.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

MAREA BRITANIE55 mins ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D1 hour ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL3 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

ROMÂNIA4 hours ago

Studiu Deloitte: Digitalizarea serviciilor ar putea crește PIB-ul României cu 16,48% 

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending