Connect with us

NATO

SUA au acceptat oferta României: Forțele Terestre și Forțele Aeriene ale Armatei României vor fi dotate cu rachete Patriot în anul 2019

Published

on

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, și ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Hans Klemm, au participat, miercuri, la ceremonia de semnare a Scrisorii de ofertă și acceptare (Letter of Offer and Acceptance – LOA) pentru achiziția sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, informează un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naționale (MApN) remis miercuri.

FOTO: MApN

Potrivit sursei citate, sistemele Patriot vor intra în dotarea Forțelor Terestre și Forțelor Aeriene ale Armatei României în a doua parte a anului 2019, primul sistem urmând să fie operațional la jumătatea anului 2020.

“Achiziția celor șapte sisteme de rachete sol-aer constituie, pentru țara noastră, un interes esențial de securitate având în vedere că, prin realizarea capabilității de apărare aeriană cu baza la sol, se asigură întărirea securității naționale și regionale, acest demers contribuind, totodată, în mod semnificativ la consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”, se precizează în comunicat.

Semnarea documentelor necesare pentru achiziția sistemelor Patriot survine la două zile distanță după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind cumpărarea rachetelor Patriot, o lege votată în Parlamentul României săptămâna trecută.

Ministrul Fifor a adresat mulțumiri partenerilor americani și a apreciat că România devine un aliat din ce în ce mai important pentru NATO. De asemenea, el a punctat consolidarea Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii ca fiind o prioritate pentru România.

FOTO: MApN

“Semnarea Scrisorii de ofertă și acceptare pentru sistemele Patriot reprezintă un prim pas într-o relație de cooperare pe termen lung”, a precizat ministrul Fifor.

Ambasadorul Hans Klemm a menționat, în cadrul ceremoniei, câteva repere importante ale cooperării excelente dintre România și SUA.

Așa cum a spus secretarul de stat Rex Tillerson ieri, în discursul de la Centrul Wilson, din SUA, apreciază foarte, foarte mult angajamentul de care a dat dovadă România, atât în calitate de partener strategic, cât și în calitate de aliat în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Și în calitate de aliat în cadrul NATO, spre deosebire de multe, multe alte țări aliate, România și-a propus să îndeplinească angajamentul asumat de Alianță, de a cheltui peste 2% din produsul intern brut pentru apărare. Domnule ministru, angajamentul dumneavoastră față de îndeplinirea acestui obiectiv a fost foarte, foarte apreciat nu doar de mine, ci și de secretarul american al Apărării, James Mattis”, a precizat ambasadorul american.

Referirile diplomatului american la discursul lui Rex Tillerson au avut loc în condițiile în care secretarul de Stat al SUA și-a arătat aprecierea față de angajamentul României de a aloca 2% din PIB pentru apărare și a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea Europei. Totodată, aceste precizări au fost făcute la o zi distanță după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat Parlamentul României să respingă propunerile de modificare a legilor Justiției care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției.

Achiziția sistemelor de rachete Patriot arată că ”România, în calitate de stat membru al NATO și UE, are obligația să continue și să își intensifice eforturile naționale pe dimensiunea de apărare și securitate.  În contextul politico-militar actual, Forțele Aeriene și Forțele Terestre române trebuie să dispună, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, de capabilități și sisteme de apărare aeriană cu baza la sol cu bătaie mare credibile, flexibile și eficiente, pentru a contribui la descurajarea agresiunilor la adresa României și articularea unui răspuns adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate”, încheie comunicatul MApN.

Anunțul inițial al aprobării unei posibile vânzări de rachete Patriot către România a fost făcut de către Agenția Americană pentru Apărare – o structură a Pentagonului – în ziua în care România și SUA au aniversat două decenii de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Rachetele Patriot sunt deţinute de 12 ţări: Statele Unite, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

Un sistem Patriot este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport CEPA: NATO trebuie să desemneze România drept “centru de greutate” în regiunea Mării Negre. România, o “țară-ancoră” pentru eforturile SUA în zonă

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre, afirmă generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, care reia teza sa potrivit căreia NATO ar trebui să desemneze România drept centrul său de greutate în regiune.

Hodges a făcut aceste remarci într-un nou raport intitulat “The Black Sea… or a Black hole?” și publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est. Raportul propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre.

Potrivit acestuia, regiunea Mării Negre este esențială pentru securitatea și stabilitatea Occidentului, ea aflându-se la intersecția a patru forțe: democrație liberală la capătul său vestic, agresiune militară rusă la nord, agresiune financiară chineză la est și instabilitate în sud.

“Alianța trebuie să dezvolte o strategie care plasează regiunea Mării Negre în mijlocul hărții geostrategice. (…) În mod ideal, Turcia ar trebui să fie centrul de greutate al NATO în regiune”, consideră Hodges.

Constatând însă că Turcia este reticentă în a provoca Kremlinul sau în întrerupe status-quo-ul în regiunea Mării Negre, generalul american susține însă că România ar trebui să joace acest rol.

“Pe termen scurt și mediu, NATO ar trebui, prin urmare, să desemneze România drept centrul de greutate datorită poziției sale geografice, a proximității față de alți aliați, precum și de Ucraina și Moldova, a eforturilor sale de modernizare solide și a infrastructurii sale strategice de transport”, spune el.

Raportul lui Hodges reprezintă și o continuare a unor documente similar realizate în 2019 și 2020, tot sub coordonarea sa, intitulateStrengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence” și “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență”. În cel din urmă raport, Ben Hodges spune că România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat.

Ce conține noul raport?

Și în raportul prezent, Ben Hodges reia ideea consolidării apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă, drone și rachete HIMARS. În vreme ce sistemele HIMARS au fost deja achiziționate și se așteaptă recepția lor, iar SUA au început să amplaseze drone MQ-9 Reaper la Baza de la Câmpia Turzii, Guvernul a solicitat Parlamentului să aprobe de urgență un contract cu Guvernul SUA pentru sistemele de rachetă anti-navă.

În noul raport, generalul american sugerează că “România ar trebui să propună înființarea și găzduirea unui Centru de excelență NATO pentru sistemele fără pilot datorită condițiilor sale de zbor ideale și a lungului litoral al Mării Negre, precum și prezenței fluviului Dunărea. În cele din urmă, România ar trebui să continue extinderea infrastructurii de formare și logistică la baza aeriană Mikhail Kogălniceanu (MK) și la zonele de antrenament Smârdan și Cincu, îmbunătățind capacitățile pentru exerciții comune, multinaționale, care să atingă standardele de calificare ale Armatei SUA şi ale Forţelor Aeriene ale SUA”.

În continuare, Ben Hodges propune un program în 12 pași prin care NATO poate prelua inițiativa în zona Mării Negre, care cuprinde și multiple referiri la România, inclusiv în ce privește domeniul mobilității militare. 

“Îmbunătățirea mobilității militare pentru a permite o desfășurare și o consolidare mai rapidă. NATO, UE și țările din regiune trebuie să abordeze provocările care rezultă din infrastructura de transport subdezvoltat și din traversarea Munților Carpați”, precizează Hodges, recomandând utilizarea fluviului Dunărea pentru transportul unor încărcături militare de volum mare, similar cu ceea ce se întâmplă în prezent pe Rin.

“Aliații europeni au defectele lor, dar Statele Unite au norocul de a avea România ca o potențială țară-ancoră pentru eforturi imediate în regiunea Mării Negre”, conchide generalul american.

Continue Reading

NATO

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

Published

on

© Photo Collage (US Department of Defense/ NATO)

Noul secretar american al apărării, Lloyd Austin, a avut vineri prima sa convorbire telefonică după preluarea mandatului, discutând cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre consolidarea legăturii transatlantice dintre Europa și America de Nord prin intermediul Alianței Nord-Atlantice.

“Am vorbit cu secretarul american al apărării Lloyd Austin și l-am felicitat pentru confirmarea sa în funcție. O discuție importantă despre valorile pe care le împărtășim și provocările cu care ne confruntăm. Aștept cu nerăbdare să lucrăm îndeaproape pentru consolidarea legăturii dintre Europa și America de Nord prin intermediul NATO”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Într-un comunicat separat, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a subliniat că “discuția a fost primul său apel telefonic adresat unui lider străin în calitate de secretar al apărării” prin care “întărește importanța Alianței NATO pentru Statele Unite”.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cei doi lideri au discutat despre importanța valorilor noastre comune, a mediului actual de securitate, inclusiv a menținerii unei descurajări puternice a NATO și a unei poziții de apărare, precum și a misiunilor aflate în desfășurare în Afganistan și Irak.

De asemenea, au analizat pe scurt viitoarea reuniune a miniștrilor apărării din NATO și au fost de acord să discute din nou mai detaliat în următoarele săptămâni.

Secretarul apărării a declarat că așteaptă cu nerăbdare dezvoltarea unei relații de lucru strânse cu Stoltenberg și ambii lideri s-au angajat să se consulte în lunile următoare.

Senatul american l-a confirmat vineri pe generalul în retragere Lloyd Austin dreptul noul secretar al apărării, acesta devenind primul afro-american care conduce Pentagonul.

Nominalizarea lui Austin a fost aprobată cu o majoritate covârșitoare de 93 de voturi pentru și 2 împotrivă, în ciuda îngrijorărilor dintre democrați și republicani cu privire la numirea unui alt general recent pensionat pentru a conduce Departamentul Apărării.

Lloyd Austin, 67 de ani, este un general de patru stele în retragere, cu peste 40 de ani de serviciu militar. El a lucrat cu președintele ales Biden și a fost arhitect șef al campaniei militare de înfrângere a Statului Islamic în Irak și Siria. 

Lloyd Austin s-a angajat marţi , în timp audierii sale, să re-examineze deciziile privind retragerile militare din Germania adoptate în administraţia Trump, conform dorinţei fostului lider de la Casa Albă.

Pe de altă parte, Lloyd Austin a susţinut retragerea din Afganistan. “Mi-ar plăcea să văd că acest conflict se încheie cu o reglementare negociată”, a declarat el, adăugând că “ar fi utilă în viitor concentrarea asupra operaţiunilor de combatere a terorismului”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a inaugurat joi, în numele Alianței Nord-Atlantice, o nouă Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice pentru forţele armate din Republica Moldova, dezvoltată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al Alianţei Nord-Atlantice şi în cooperare cu Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO în cadrul unui proiect multianual.

Această capabilitate va contribui la reducerea la nivel minim a oricărei ameninţări provenite din incidente cibernetice, va furniza mijloace pentru o restabilire rapidă şi eficientă şi va preveni incidente similare în viitor, informează un comunicat al Alianței.

Inaugurarea a fost marcată joi printr-o ceremonie de tăiere de panglică, la care au participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi ministrul apărării din Republica Moldova, Victor Gaiciuc.

“NATO şi Moldova sunt parteneri timp de peste 25 de ani. Operaţiunea noastră susţine eforturile Republicii Moldova de a-şi reforma şi moderniza apărarea, structurile de securitate şi instituţiile, respectând pe deplin neutralitatea constituţională a Moldovei”, a declarat Geoană la eveniment.

“Noua Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice înfiinţată cu sprijinul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO este un excelent exemplu pentru angajamentul NATO faţă de acest parteneriat”, a adăugat el.

“Prin finalizarea acestui proiect important am făcut un pas înainte spre creşterea capabilităţilor noastre de apărare cibernetică. Înfiinţarea Capabilităţii de Răspuns la Incidente Cibernetice a Forţelor armate a Republicii Moldova va consolida poziţia Ministerului Apărării şi capacitatea de a răspunde la ameninţări cibernetice”, a declarat Victor Gaiciuc.

Agenţia pentru informaţii şi comunicare a NATO (NCIA) a furnizat consiliere tehnică pentru conceperea laboratorului cibernetic şi infrastructura IT de sprijin.

“Suntem mândri să colaborăm cu naţiuni partenere precum Moldova pentru a le pregăti pentru provocări cibernetice cu care s-ar putea confrunta în viitor. Securitatea cibernetică este un sport de echipă. Trebuie să folosim cunoaşterea noastră comună pentru a asigura securitatea Aliaţilor şi partenerilor noştri”, a declarat şeful statului major al NCIA, general maiorul Goksel Sevindik.

Proiectul a fost conceput pentru a răspunde nevoilor identificate de guvernul Republicii Moldova, în strânsă coordonare cu experţii tehnici ai NATO. Acesta a inclus realizarea de cursuri şi de proceduri pentru a contracara ameninţări care ar putea afecta funcţionalitatea sistemului de informaţii computerizat al armatei, securitatea serviciilor şi infrastructurile critice, mai precizează comunicatul citat.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA1 min ago

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

CONSILIUL UE36 mins ago

Consiliul Uniunii Europene adoptă norme privind îmbunătățirea drepturilor călătorilor din transportul feroviar

CONSILIUL EUROPEAN46 mins ago

Emmanuel Macron: Europa trebuie să fie mai suverană și autonomă. Schimbarea administrației americane reprezintă o oportunitate pentru Europa

ROMÂNIA54 mins ago

Liderii AUR, întâlniri politice la Bruxelles în contextul afilierii la familia conservatorilor europeni

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, maraton de întâlniri în Parlamentul European pe chestiuni economice, climatice și sociale, în ultima săptămână din ianuarie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Israelul reprezintă un exemplu de succes pentru campania de imunizare împotriva COVID-19, de la care avem multe de învățat și în Europa

U.E.2 hours ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA3 hours ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda3 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending