Președintele Comisiei pentru relații externe din cadrul Senatului SUA, Ben Cardin, îi îndeamnă pe directorii generali ai META, compania-mamă a Facebook, și Google, Mark Zuckerberg și Sundar Pichai, să combată ”dezinformarea și informațiile false de pe platformele lor” înainte de referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programat să aibă loc pe 20 octombrie.

Chair @SenatorCardin sent letters to CEOs Mark Zuckerberg and @sundarpichai, urging them to address Russian dis- and misinformation on their platforms ahead of Moldova’s constitutional referendum on the country’s aspiration to join the @EU.

Learn more⬇️https://t.co/XxMzRZ8wmv

— Senate Foreign Relations Committee (@SFRCdems) October 10, 2024

În scrisorile pe care le-a trimis șefilor giganților americani din domeniul IT, Ben Cardin citează ”dovezi furnizate de guvernele Statelor Unite, Canadei și Regatului Unit cu privire la eforturile continue ale Kremlinului de a semăna confuzie și dezinformare în rândul publicului moldovean”.

Citiți și: SUA, Marea Britanie și Canada acuză Rusia de complot pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

”Acesta este un moment unic în istoria Moldovei, care va determina viitorul generațiilor de moldoveni – iar decizia trebuie să aparțină exclusiv moldovenilor. Gravitatea acestei decizii care se află în fața poporului moldovean impune partenerilor Republicii Moldova, precum și celor care contribuie la moderarea unor părți esențiale ale spațiului informațional al Republicii Moldova, sarcina de a împiedica influența străină malignă să intervină într-una dintre cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată”, a scris președintele Comisiei pentru relații externe din cadrul Senatului SUA.

Apelul acestui oficial american se înscrie în seria de eforturi depuse de Statele Unite în sprijinirea Republicii Moldova, țară care se confruntă cu acțiuni hibride din partea Rusiei ce urmărește să deturneze parcursul european al Chișinăului.

Printre aceste demersuri întreprinse de Washington se numără parteneriatul încheiat cu Republica Moldova în urmă cu un an pentru a combate dezinformarea și informațiile manipulatorii, precum și aprofundarea cu relațiilor cu mica țară.

Citiți și: Republica Moldova și SUA au încheiat un parteneriat în vederea combaterii dezinformării și a informațiilor manipulatorii

SUA și R. Moldova își aprofundează relația pentru a combate eforturile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE

Astfel de eforturi depune și Uniunea Europeană, care a anunțat recent în plan de plan financiar de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova, cel mai mare de la independența țării, și care a condamnat printr-o rezoluție a Parlamentului European ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din Republica Moldova.

Pe 20 octombrie, cetățenii din Republica Moldova sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a decide, în cadrul unui referendum, cu privire la parcursul european al țării.

În contextul acestui scrutin electoral, oficialii de la Chișinău s-au arătat îngrijorați despre faptul că Moscova aplică un șir de tactici hibride pentru a împiedica țara, condusă în prezent de președinta pro-europeană Maia Sandu, să avanseze pe calea integrării europene.

Republica Moldova a primit oficial statutul de țară candidată la Uniunea Europeană în luna iunie 2022.

Secretarul de stat american Antony Blinken a lansat luni avertismente la adresa Chinei cu privire la orice ”provocare” la adresa Taiwanului, după ce Beijingul a amenințat insula ca reacție la discursul președintelui taiwanez susținut cu ocazia Zilei Naționale, anunță AFP, citat de Agerpres.

”China nu trebuie în niciun caz să utilizeze acel discurs ca pretext pentru acţiuni provocatoare. Dimpotrivă, vrem să consolidăm, la fel ca numeroase alte ţări, imperativul de a păstra status quo-ul şi să întărim faptul că nicio parte nu ia măsuri susceptibile să îl compromită”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă în Laos, după încheierea Summitului Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

”Întreaga lume are tot interesul de a se menţine pacea şi stabilitatea, de a se păstra status quo-ul şi de a se evita orice tip de conflict susceptibil să perturbe elementele esenţiale ale economiei mondiale”, a continuat demnitarul american.

Citiți și: Biden nu exclude posibilitatea de a folosi forța militară a SUA pentru a apăra Taiwanul în cazul unei incursiuni chineze

Președintele William Lai s-a angajat să susțină statutul de autonomie al Taiwanului în cel mai important discurs public al său de la preluarea mandatului la începutul acestui an, conform BBC.

Într-o referire ușor voalată la pretențiile Chinei asupra insulei, Lai a declarat că va ”menține angajamentul de a rezista anexării sau încălcării suveranității noastre”.

În același timp, Lai a promis să mențină ”status quo-ul păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan” și a promis să coopereze cu Beijingul pe teme precum schimbările climatice, combaterea bolilor infecțioase și menținerea securității regionale.

Ca răspuns la discursul lui Lai, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe a declarat că acesta ”a expus poziția sa intransigentă” privind independența Taiwanului.

Lai s-a adresat unei mulțimi din Taipei pentru a celebra Ziua Națională a Taiwanului, la numai nouă zile după ce China comunistă și-a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare.

Cele mai mari cinci puteri nucleare vor avea o reuniune la New York în următoarele două săptămâni, a anunţat joi viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, potrivit presei ruse de stat citate de Reuters.

Aceste cinci ţări principale puteri nucleare, SUA, Rusia, China, Regatul Unit şi Franţa, sunt de asemenea membrele permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.

Viceministrul rus nu a precizat data şi nici nivelul de reprezentare la care această reuniune va avea loc. Întâlnirea are însă potenţialul de a fi una semnificativă în contextul escaladării tensiunilor între Rusia şi Occident pe fondul războiului din Ucraina.

Întâlnirea este potențial semnificativă din cauza unei escaladări semnificative a tensiunilor nucleare dintre Rusia și Occident de la începutul războiului din Ucraina.

În timp ce Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali să elimine restricţiile ce o împiedică să atace cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune ţinte pe teritoriul Rusiei, aceasta din urmă a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei sale nucleare.

Luna trecută, președintele Vladimir Putin a anunțat modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei, afirmând că Moscova extinde lista scenariilor care ar putea-o determina să ia în considerare lansarea unei arme nucleare. 

În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat joi că Alianța își va desfășura în perioada următoare exercițiile sale nucleare regulate. Predecesorul său, Jens Stoltenberg, a povestit recent într-un interviu cum aliații au reușit să dejoace retorica nucleară a Rusiei. El s-a referit la faptul că “l-am făcut pe Putin să blufeze” atunci când dictatorul de la Kremlin a amenințat cu întrebuințarea armelor nucleare în Ucraina sau împotriva Occidentului dacă mai oferă sprijin militar Kievului.

În ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înainte ca Putin să își trimită armata în Ucraina, cele cinci mari puteri nucleare au emis o declarație comună, deschizând o filă nouă în care spuneau că evitarea războiului între puterile nucleare și reducerea riscurilor strategice sunt prioritățile lor principale.

“Afirmăm că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, au spus reprezentanții Chinei, Franței, Regatului Unit, Rusiei și Statelor Unite la acea vreme.