Connect with us

SUA

SUA au un nou ambasador la ONU: Kelly Craft, fostul ambasador american în Canada, a fost învestită de Donald Trump

Published

on

© Kelly Craft/Twitter

Ceremonia de învestire a lui Kelly Craft a avut loc în spatele ușilor închise de la Casa Albă, după votul procedural al Senatului pentru confirmarea numirii sale ca nou ambasador la ONU.

Craft, căsătorită cu un magnat din industria minieră din SUA și contributor generos al campaniei lui Trump, a semnalat că intenționează să aibă un rol cu ​​profil mai scăzut la Națiunile Unite decât cel conturat de predecesoarea sa, Nikki Haley.

Interviurile cu persoane familiarizate cu gândirea lui Craft au dezvăluit că aceasta se va concentra pe o gamă mai restrânsă de probleme în cadrul ONU, unde speră că implicarea și conexiunile sale cu președintele Trump vor putea ajuta la obținerea unor progrese. Potrivit declarațiilor sale din cadrul audierii pentru confirmarea funcției, din iunie, în Senat,  aceasta s-a referit la nevoia de a strânge mai multe resurse de la „alte națiuni responsabile” pentru a răspunde crizelor umanitare „masive și prelungite” din Sudan, Yemen și Siria.

„Progresul la ONU necesită o atenție constantă asupra relațiilor, un cunoașterea celor mai importante detalii și o credință în pași mărunți, dar siguri spre înainte”, a spus Craft, 57 de ani, în cadrul audierii de confirmare a Senatului din iunie.

Din noua poziție, Kelly Kraft va fi nevoită să prezinte declarații cu caracter puternic care să apere Israelul împotriva criticilor și să condamne anumiți lideri din Orientul Mijlociu sau state precum Iran sau Siria. Cu toate acestea,  presa americană spune că este puțin probabil ca aceasta să pornească de la poziția combativă a predecesoarei sale, mai experimentată și ambițioasă din punct de vedere politic, Nikki Haley. În prima sa zi la ONU, Haley a făcut o promisiune memorabilă: „Vom ține minte numele celor care nu ne vor ține spatele”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al SUA la București va fi votată mâine în Senatul american

Published

on

Senatul SUA va vota luni, 18 noiembrie, pentru numirea lui Adrian Zuckerman în funcția de ambasador al Statelor Unite la București, parcurându-se astfel ultima etapa pentru ca avocatul propus de președintele american Donald Trump pentru aceast post să își poată  prelua mandatul, anunță site-ul oficial al instituției.

Adrian Zuckerman, cel care îl va succeda pe Hans Klemm, a primit la 26 septembrie avizul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite.

La 31 iulie, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a trimis către Senatul SUA nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențial al Statelor Unite în România, după ce, anterior, la 24 iulie, șeful statului american îl nominalizare pe Zuckerman, un avocat care la 10 ani a emigrat din România în SUA şi care este vorbitor fluent de limba română, pentru acest post.

Citiți și:
Donald Trump a trimis Senatului american nominalizarea lui Adrian Zuckerman pentru funcţia de ambasador al SUA în România

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin speră că omologul său american Donald Trump va veni la Moscova în mai, anul viitor, de Ziua Victoriei: Ar fi un lucru potrivit

Published

on

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că speră că omologul său Donald Trump va veni în Rusia de Ziua Victoriei, pe 9 mai anul viitor, și a menționat că Moscova este gata de convorbiri cu Washingtonul, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul de la Kremlin a menționat că ar fi ”potrivit” ca Trump să participe la manifestările de la Moscova care vor marca 75 de ani de la victoria din cel de-Al Doilea Război Mondial, chiar dacă președintele Statelor Unite se va afla în campanie electorală.

La 9 noimebrie, Donald Trump a declarat că analizează posibilitatea de a da curs invitației lansate de Vladimir Putin de a participa la evenimentele de marcare a acestui moment.

”Apreciez invitaţia. Este exact în mijlocul sezonului politic, deci voi vedea dacă reuşesc, dar mi-ar plăcea să merg dacă voi putea”, a declarat Donald Trump.

”Chiar şi în cadrul campaniei electorale ar fi un lucru potrivit. Dar decizia nu ţine de noi”, a spus Putin, întrebat fiind dacă crede că Donald Trump va da sau nu curs invitaţiei.

Președintele Franței Emmanuel Macron a confirmat deja, încă din 20 august, că va efectua o vizită în luna mai a anului 2020 în Rusia pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste.

Ziua de 9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Rusia organizează anual, la Moscova, la data de 9 mai, o paradă pentru a marca victoria Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doiea Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending