Cancelarul german Olaf Scholz crede că războiul din Ucraina ar putea continua timp de mai mulţi ani, poate chiar cinci ani, a declarat el în cadrul unui eveniment din oraşul german Chemnitz, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Nimeni nu ar putea spune dacă acest război nu va dura încă 5 ani, de exemplu”, a spus cancelarul german.

Mai mult, Olaf Scholz a apărat sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina. „În plus, diplomaţia trebuie cultivată”, a adăugat el.

„De la începutul războiului însă, preşedintele rus Vladimir Putin nu a dat semne de mişcare. O pace dictată este inacceptabilă. Nu trebuie să i se permită să scape cu asta”, a sublinait cancelarul german.

Scholz a fost vineri seară invitatul unui panel de discuţii organizat de ziarul Freie Presse cu titlul „Germania sub presiune. Cum poate acţiona coaliţia de guvernare în noile condiţii?”.

Săptămâna trecută, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit , la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete, cu cancelarul german Olaf Scholz solicitându-le europenilor să urmeze exemplul Germaniei, care a anunţat trimiterea unui sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, și cu președintele român Klaus Iohannis pledând pentru  că intensificarea eforturilor coordonate la nivel european “pe palierul de sprijin militar” pentru Ucraina.

Emmanuel Macron i-a dat asigurări vineri premierului libanez, Najib Mikati, primit la Paris, în legătură cu „angajamentul Franţei de a face tot ce îi stă în putere pentru a preveni creşterea violenţelor între Liban şi Israel”, a raportat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele francez, care s-a întâlnit şi cu şeful armatei libaneze, Joseph Aoun, „şi-a exprimat hotărârea de a continua să ofere forţelor armate libaneze sprijinul de care au nevoie”, au adăugat serviciile sale într-un comunicat.

Potrivit Palatului Elysée, Emmanuel Macron „continuă să acţioneze pentru stabilitatea Libanului în aşa fel încât să fie protejat de riscurile legate de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu”.

„În acest context, el a reamintit angajamentul Franţei în cadrul Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL) şi a subliniat responsabilitatea tuturor faţă de aceasta, astfel încât să îşi poată exercita pe deplin responsabilităţile”, a adăugat textul.

Potrivit comunicatului, Franţa va acţiona în acest sens cu toţi cei care sunt gata să îşi asume un angajament mai mare, în special partenerii săi europeni, în urma concluziilor Consiliului European extraordinar, care a avut loc miercuri şi joi la Bruxelles.

Şeful statului francez, care a discutat la telefon cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Nabih Berri, a cerut din nou „liderilor politici să găsească în sfârşit o cale de ieşire din criza instituţională care slăbeşte Libanul”.

Najib Mikati, în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul.

Preşedintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se mişte lucrurile deplasându-se el însuşi la Beirut, a încredinţat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri preocuparea privind situaţia din Orientul Mijlociu după lovitura aeriană atribuită Israelului asupra Iranului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Este vital ca conflictul să nu scape de sub control şi de aceea facem apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a afirmat Stoltenberg vineri, la Bruxelles.

„Nimeni nu are de câştigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat „explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell au condamnat „în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și au anunțat că sunt pregătiți „să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.