Connect with us

RUSIA

SUA avertizează Rusia că îngreunarea accesului la asistență umanitară în Siria periclitează premisele unor relații bilaterale constructive

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

SUA avertizează Rusia că îngreunarea accesului la asistență umanitară în Siria, prin exercitarea dreptului de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, periclitează premisele unor relații bilaterale constructive, potrivit declarațiilor făcute luni, 28 iunie, de secretarul de stat american Antony Blinken și un înalt oficial al Departamentului de Stat, în marja unei reuniuni la Roma a coaliţiei împotriva grupării teroriste Stat Islamic, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Este crucial să cooperăm pentru a „extinde ajutorul transfrontalier, care este esenţial pentru a ajunge la milioane de sirieni care au nevoie disperată de alimente, medicamente, vaccinuri anti-COVID şi alte bunuri de urgenţă”, a declarat Antony Blinken reporterilor.

Discuțiile s-au axat pe modalitățile de a convinge sau de a exercita presiuni asupra Rusiei pentru a nu se opune prin veto la un viitor vot al Consiliului de Securitate al ONU cu privire la o rezoluție care să permită în continuare Organizației Națiunilor Unite să transporte alimente și medicamente prin intermediul unui singur coridor de la granița cu Turcia în Siria. De acolo, acestea sunt distribuite altor milioane de persoane strămutate, nu de Statul Islamic, ci de războiul civil din Siria, care durează deja de zece ani.

Întrebat cum va exercita administrația presiuni asupra rușilor și ce ar face oficialii în cazul unui nou veto, un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că „ceea ce s-a spus clar începând de la președinte în jos … este că dorim să avem o relație constructivă cu Rusia în domeniile în care putem colabora, iar Siria este unul dintre ele”.

În cadrul întâlnirii sale cu președintele rus Vladimir Putin la Geneva în această lună, Biden „a ridicat direct problema” și a precizat că administrația dorește nu numai ca punctul de trecere Bab al-Hawa să rămână deschis, ci și ca altele să fie redeschise, a declarat oficialul, vorbind sub rezerva anonimatului.

„Dacă nu suntem capabili să cooperăm cu privire la această nevoie umană de bază”, a spus oficialul, „acest lucru îngreunează colaborarea cu rușii cu privire la orice altceva legat de Siria în sens mai larg”.

Blinken a anunțat, de asemenea, că administrația va oferi un ajutor umanitar suplimentar de 436 de milioane de dolari sirienilor din interiorul țării și țărilor din regiune care găzduiesc milioane de sirieni care au fugit în timpul războiului civil.

Acest război a fost mai mult sau mai puțin câștigat de președintele sirian Bashar al-Assad, cu ajutorul masiv al raidurilor aeriene rusești și al milițiilor susținute de Iran. Forțele de opoziție rămase, inclusiv unele afiliate la al-Qaeda, au fost împinse în colțul de nord-vest al țării, împreună cu milioane de refugiați care au sfârșit acolo după ce au fugit de confruntările din alte zone.

În 2014, când Națiunile Unite au început să livreze ajutoare umanitare, existau patru puncte de trecere a frontierei. În 2020, însă, Rusia s-a folosit de două ori de amenințarea privind dreptul de veto pentru a insista ca celelalte trei să fie închise și pentru a-l limita pe cel rămas, la Bab al-Hawa, la un mandat de șase luni care se încheie la miezul nopții în data de 10 iulie.

Națiunile Unite au avertizat că milioane de oameni din interiorul Siriei riscă să moară de foame și au nevoie disperată de ajutor medical, inclusiv pentru coronavirus.

Rusia i-a acuzat, însă, pe americani și pe aliații lor că încearcă să submineze suveranitatea teritorială a Siriei și a declarat că ajutorul ar trebui să fie livrat doar prin liniile de luptă interne – ceea ce înseamnă că toate ajutoarele ar trebui să treacă prin Damasc.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut vineri o discuție telefonică cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, în urma călătoriei sale în Europa pentru a aborda problema comasării de trupe ruse în proximitatea granițelor Ucrainei.

Cu această ocazie, oficialul american a reiterat că ”o nouă intervenție” a Moscovei în Ucraina va și contracarată cu un ”răspuns rapid, sever și unit din partea SUA și a aliaților” săi, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, printr-un comunicat.

În egală măsură, Blinken a transmis ”sprijinul de neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a punctat că nu vor exista decizii privind Ucraina fără aceasta”.

Între timp, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane, potrivit Agerpres. 

În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulţumit Statelor Unite pentru ajutorul acordat.

”Prin această nouă autorizare, Statele Unite s-au angajat la peste 650 milioane de dolari de asistenţă de securitate pentru Ucraina anul trecut şi la peste 2,7 miliarde de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina începând din 2014”, a mai amintit ambasada SUA.

”Statele Unite vor continua să furnizeze o astfel de asistenţă pentru a sprijini Forţele Armate ale Ucrainei în efortul lor actual de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a mai indicat ambasada americană la Kiev.

Acest ajutor se adaugă celui oferit țările baltice, ce constă în rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, dar și celui furnizat de Regatul Unit, format, de asmeenea, din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Continue Reading

RUSIA

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, i-a îndemnat vineri pe liderii europeni să adopte o poziție fermă și unită împotriva Rusiei, în contextul temerilor că Moscova ar pregăti o invazie în Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a încheiat vineri două zile de discuții cu omologul său polonez, AndrzeJ Duda, la finalul cărora Varșovia a dat asigurări Kievului că poate conta pe sprijinul său în eventualitatea unui atac din partea Rusiei, fără a menționa însă în ce constă acest ajutor.

”Polonia susţine fără echivoc Ucraina în aspiraţiile sale pro-occidentale”, a asigurat Morawiecki.

După discuţiile desfăşurate în oraşul polonez Wisla, preşedintele Duda a subliniat şi el acelaşi sprijin. ”Polonia respinge conceptul sferelor de influenţă şi susţine deplin integrarea euro-atlantică a Ucrainei”, a scris preşedintele polonez pe Twitter.

Consilierul său pentru politică externă, Jakub Kumoch, a declarat în acest timp agenţiei Reuters că va fi creat un canal special pentru asigurarea unui contact continuu între Polonia şi Ucraina, urmând să fie organizate şi alte întâlniri la nivel înalt.

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

”Cred că putem continua împreună această muncă în direcţia înţelegerii şi acordurilor care asigură securitatea noastră reciprocă. Dar aceasta este condiţionată de oprirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei’”, a fost condiția impusă de șeful diplomației americane.

”Aşadar, aceasta este alegerea cu care se confruntă Rusia: ea poate alege calea diplomaţiei care conduce la pace şi securitate sau calea care va conduce numai la conflict, consecinţe severe şi condamnare internaţională”, a conchis Blinken după întrevederea cu Lavrov.

Autorităţile ucrainene au salutat vineri continuarea dialogului între Washington şi Moscova, mulţumind SUA pentru sprijinul lor în contextul în care tensiunile sunt tot mai mari.

”Este bine de ştiut că rămâne activă calea diplomatică a contactelor cu Rusia”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, mulţumind Washingtonului pentru ”cooperarea sa strânsă”, informează Agerpres.

Antony Blinken a avut săptămâna aceasta o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Oficialul american a poposit apoi la Berlin, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe german și francez, Annalena Baerbock, respectiv Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși.

Ulterior, acesta a avut o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, în cadrul căreia au reiterat pe o singură voce ”sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și angajamentul comun de a impune consecințe masive și costuri severe în cazul în care Rusia își intensifică agresiunea împotriva Ucrainei”.

De altfel, șefa diplomației germane a avut anterior întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Rusia a fost receptorul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Josep Borrell, l-a invitat pe Blinken să ia parte la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, ce îi va oferi oportunitatea de a-i pune în temă pe aceștia despre discuțiile purtate cu șeful diplomației ruse, în cazul în care va da curs invitației.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

Ministrul de externe rus a fost primul care s-a adresat presei după reuniunea desfășurată la Hotelul Wilson din Geneva.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură. Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie, informează Agerpres.

Deși a indicat că Rusia nu are pretenții asupra unor zone de influență, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

De cealaltă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După discuţii ”sincere şi substanţiale” desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ”idei” sub forma unor răspunsuri scrise.

Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.

Aceasta nu a fost o negociere, ci un schimb sincer de preocupări și idei. I-am spus clar ministrului Lavrov că există anumite chestiuni și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri se angajează să le apere. (…) a auzit de la noi și de la mine ceea ce pentru noi este o regulă inviolabilă: nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa“, a spus Blinken, conform declarațiilor furnizate de Departamentul de Stat.

Șeful Departamentului de Stat a mai arătat că a discutat cu Lavrov despre “calea de urmat” și a subliniat că Rusia are două opțiuni, “calea diplomației, care poate duce la pace și securitate, sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”.

Statele Unite și aliații și partenerii noștri din Europa sunt pregătiți să întâmpine Rusia pe oricare dintre cele două căi și vom continua să fim alături de Ucraina“, a adăugat el, precizând că se va întoarce la Washington pentru consultări cu președintele Biden, cu echipa de securitate națională a administrației SUA, cu membrii Congresului și cu aliații și partenerii SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO7 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi9 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.11 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA12 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending